5,519 matches
-
mai mare parte a lungului eseu, este considerată la fel de penibilă că și celelalte piese, versiunea anonimă The True Chronical History of King Leir din 1594 fiind considerată superioară creației shakespeariene. Eseul lui Tolstoi își găsește justificarea doar în contextul tradiției receptării romantice, idolatrizante instaurate de Goethe și a estetismului și decadentismului care afirma la 1771: "Adeseori mi-e jenă de Shakespeare, căci se întîmplă cîteodată că, la prima privire, să mă gîndesc că aș fi putut face totul altfel! După aceea
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
în scenă în România (Contemporanul, 6 noiembrie 1970) 1971 Premiera filmului Regele Lear în regia lui Peter Brook cu Paul Scofield în rolul lui Lear. Filmul fusese turnat în Danemarca, între 1969-1979. Dan Grigorescu publică o carte fundamentală referitoare la receptarea marelui dramaturg englez: Shakespeare în cultura română modernă, Editura Minerva, București. Piesă de inspirație shakespeariana Lear de Edward Bond se joacă la Royal Court. La Iași apare William Shakespeare, Teatru, conținînd două piese: Regele Lear, în traducerea lui Mîhnea Gheorghiu
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
piesei cînd își revine din nebunie și se împacă cu fiica lui, el nu poate evita soarta tragică și inocentă Cordelia îi împărtășește soarta" (p. 267). R.A. Foakes în Hamlet versus Lear, Cambridge, CUP, 1993, făcea un bilanț semnificativ al receptării Regelui Lear în secolul nostru: "Hamlet și Regele Lear au fost totdeauna în competiție în privința ocupării primului loc că cea mai mare opera shakespeariana... Hamlet a rămas opera centrală a lui Shakespeare pînă în anii 1950. Pe la 1960, totuși, o
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
ficționale, cu adevărate cascade de citări, incluse unele în altele, prezente în discursul unor naratori de la un moment dat incerți, alcătuind un fel de „gură a satului”. Prozatorul schimbă unghiul și codul pe neașteptate, operează întoarceri și rupturi în logica receptării narațiunii, inclusiv în logica fabulosului. Are loc, între altele, și un fel de telescopare a timpului prin povestire. Apar referiri ori racordări la ultimii șaizeci-șaptezeci de ani: e vorba, undeva, de legionari, apoi de vremea în care existau „domnu’ Prim
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288924_a_290253]
-
Nath 1988, O. Nicolescu 2001, E. Burduș 2004). Studiul comparativ al diferitelor culturi și a managementului practicat în cadrul lor, specific domeniilor de activitate, contribuie la dezvoltarea înțelegerii managerilor (R. Nath 1988, O. Nicolescu 2001), la creșterea potențialului de evaluare și receptare a diversităților, elemente situate pe un plan superior față de cunoașterea numai a situațiilor din propria cultură. Practicarea managementului comparat conduce la lărgirea sferei variabilelor pe baza cărora se analizează procesele de management, ceea ce determină lărgirea evantaiului de cunoștințe și permite
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
alese) cu o prefață de Sergiu Fărcășan, tiraj 10.150 exemplare. Dintre antologiile de versuri, să reținem una legată de un eveniment al anului, întitulată: Marea lege - versuri pentru noua Constituție. Mișcându-se într-un perimetru editorial atât de restrâns, receptarea critică a poeziei - așa cum răzbate din presă - este și ea mult diminuată. În Contemporanul, de pildă, pe tot parcursul anului, găsim o singură cronică literară: în Almanahul literar de la Cluj, așijderea; mai multe informații despre nivelul liric al anului găsim
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
1995), confirmând profilul liric deja afirmat al autorului, vădește totodată evoluția spre maxima concentrare, până la „poemul-propoziție” (Roxana Sorescu), apropiat de formula haiku-ului. Volumul cuprinde patru cicluri, intitulate Arhiva actelor uitate, „așezate fiecare sub semnul unui poem-manifest discursiv care orientează receptarea spre descifrarea sensului de bază: trecerea timpului, numărătoarea inversă, lumea răsturnată cu josul în sus” (Roxana Sorescu). SCRIERI: Laguna, București, 1971; Nisipuri mișcătoare, București, 1979; Omul de la fereastră, București, 1982; Poeme din fotoliul verde, București, 1984; Marea liniște, București, 1995
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285309_a_286638]
-
nu și-o ascundea, ci părea să spună: "Aha, deci și așa (pot să) stau (stea) lucrurile!" Liviu Antonesei: Înțeleg foarte bine ce spui și cred că înțeleg și ceea ce-a simțit Breban, mai ales în prima fază a receptării, pentru că, după aceea, nu mă îndoiesc că a înțeles ceea ce era de înțeles și anume că versiunea lui Matei Călinescu era singura adevărată, din punctul acestuia de vedere, așa cum și cea brebaniană este singura adevărată, dacă schimbăm punctul de vedere
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
Va mai colabora la „Adevărul literar și artistic”, „Viața literară”, „Cuvântul literar”, „Gândirea”. Debutează editorial în 1925, cu o culegere de narațiuni pentru copii, Povești în versuri, premiată de Editura Cartea Românească. Poezia lui C. a fost introdusă în circuitul receptării postume de Tudor Vianu. În 1937, acesta edita, sub îngrijirea și cu prezentarea sa, culegerea Vestiri; în același an, îi apăreau și traducerile, reunite în Antologia poeziei franceze. Cartea de versuri e alcătuită din patru cicluri (Vestiri, Plâns înecat, Semne
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286268_a_287597]
-
Aceeași importanță a mâinii poate fi adeseori atât de mică, încât cele două concepte, pur și simplu se pot confunda. De pildă, gestul poate fi incorporat în imagine și, astfel, primește valența sa de simbol, devine o parte importantă în receptarea verosimilă a literaturii, scenariul mișcării reprezintă un raport dramatic de trecere misterioasă a existenței. Precum Zeul învinge moartea, în același fel, inițiatul învinge prin vis și prin construcția desenelor. DA, MÂINILE ÎMPRĂȘTIE CENUȘA! - mâna este mediu de transmitere prin mesaje
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
acestei hotărâri reiese din jurnalul episcopului Netzhammer, care era adeptul realizării pastoralei în limba maternă a credincioșilor 432. În același jurnal era consemnată, la data de 6 aprilie 1913, următoarea afirmație: "revista place tuturor foarte mult", ceea ce a indicat o receptare favorabilă a tipăriturii 433. Vizita în România a abatelui Thomas de la Mănăstirea Benedictină din Einsiedeln 434 (locul de proveniență a episcopului Netzhammer), a făcut ca redactorul Auner să realizeze un număr special (pe 6 aprilie 1913) al revistei, dedicat acestei
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a publicațiilor catolice din diecezele de București și Iași din punctul de vedere al caracteristicelor tehnice În rândurile următoare prezentăm comparativ caracteristicile principalelor publicații catolice din România referitoare la "probleme tehnice" precum: tirajul, profitabilitatea, publicul căruia i s-au adresat, receptarea acestora în rândul cititorilor, concurența sau subordonarea acestora (dacă au fost coordonate de cineva, persoană sau autoritate). Publicațiile cele mai răspândite și longevive au fost: Lumina creștinului, Viața, Aurora franciscană, Farul nou, Revista catolică, Buletin parohial, Curierul parohiei catolice din
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
adresat membrilor parohiei Sfântul Iosif. Toate publicațiile s-au adresat comunității catolice, însă ele erau specializate, având (așa cum am mai menționat) un public țintă precis și diferit, care era îndemnat să se aboneze la cât mai multe reviste catolice. Analiza receptării publicațiilor catolice din România (a modului în care au fost ele primite de cititori) a dus la următoarele concluzii: prima, a fost aceea conform căreia nu toți cei care se abonau la aceste reviste le și citeau; apoi, mulți abonați
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
chiar vreo câțiva ne-au arătat dorința ca acest buletin să fie răspândit și în alte parohii. În aceste două numere, buletinul a avut un caracter cu total local, dar în numerele viitoare va avea un caracter inter-parohial..."800. Această receptare bună a revistei Viața s-a datorat sfaturilor practice oferite de autori locuitorilor de la țară. În condițiile existente în România, presa catolică a fost privită și primită pozitiv de majoritatea populației țintă; firește că au existat și contestatari cum reieșea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
mistic al lui Christos. Poziția monocrată a Papei a rămas neschimbată, deoarece Suveranul Pontif era situat în imediata descendență a lui Christos din punctul de vedere al autorității, iar episcopii erau o deviație directă din oficiul pontifical. Sfântul Scaun, în pofida receptării unui filon spiritual care venea din istoria sa îndelungată, miza în continuare pe ideea unei societăți creștine catolice, în interiorul căreia, în raport cu statele, revendica o "potestas indirecta", iar presa a reprezentat un mijloc de răspândire a acestei viziuni în societate (Papa
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
ardelene", în Studii istorice, volumul V, Sibiu-Cluj, 1945-1946, Marina Cristea, "Primul ziar românesc Fama Lipskii", în Gazeta literară, 3 februarie, 1966, Nicolae Iorga, Istoria presei românești, Editura Atelierele Societății Anonime "Adevarul", București, 1922. 300 Victor Vișinescu, Stilistica presei. Introducere în receptarea discursului mediatic, Editura Victor, București, 2003, p. 106. 301 Ne referim la teritoriul României Mari, chiar dacă analiza presei catolice pornește de la începutul secolului al XX-lea. 302 Din raportul întocmit de J. Georgescu și M. Teodorian Carada cu ocazia participării
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
în final, lectorul Desperado e un împătimit al contrarierii. Când ceva e prea simplu, se suspectează că n-a înțeles tot și dă fuga să recitească. Autorul în operă Autorul Desperado e ironic înainte de toate. Fără ironie, în creație și receptare, opera nu există. Ironia este garanția jocului de bună calitate. Ea asigură detașarea cestui autor care complică și nu se implică. Autorul este discret, se ferește să se demaște, refuză intimitatea confesiunii. El are o imaginație sănătoasă și se baricadează
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
complexe; facilitarea observării părților componente ale sistemului și funcționării lor În ansamblu; executarea anumitor operații componente ale unor activități complexe, formarea unor abilități tehnice specifice. Folosind calculatorul oferim posibilitatea realizării concomitente și imediate a mai multor evenimente și obiective didactice: receptarea, Înțelegerea, Întărirea (stocarea ), aplicarea și evaluarea pe baza căreia se realizează conexiunea inversă (feedback-ul ). Brainstorming-ul - ( asaltul de idei ) este o altă metodă modernă care creează În cadrul uni grup În mod spontan și În flux continuu anumite idei, modele
Învăţământul românesc în context european by Colpoş Lenuţa () [Corola-publishinghouse/Science/1130_a_2350]
-
Soluția acestei probleme este educația interculturală. Numai prin intermediul acestei dimensiuni a educației putem înțelege și accepta că suntem diferiți, dar aceasta nu înseamnă că unul este mai bun decât celălalt. Experiența interculturală din școală este animată de o dublă acțiune: receptarea și împărțirea. de receptare sunt legate climatul clasei și al școlii, calitatea primirii mesajului, modul în care elevii beneficiază ei înșiși de drepturile pe care sunt invitați să le respecte în cazul celorlalți, solidaritatea pe care ei o percep și
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
educația interculturală. Numai prin intermediul acestei dimensiuni a educației putem înțelege și accepta că suntem diferiți, dar aceasta nu înseamnă că unul este mai bun decât celălalt. Experiența interculturală din școală este animată de o dublă acțiune: receptarea și împărțirea. de receptare sunt legate climatul clasei și al școlii, calitatea primirii mesajului, modul în care elevii beneficiază ei înșiși de drepturile pe care sunt invitați să le respecte în cazul celorlalți, solidaritatea pe care ei o percep și de care beneficiază, posibilitatea
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
perfect integrat într-o literatură occidentală, Ț. a fost ignorat aproape două decenii în spațiul cultural de origine. De aceea, scrisul său din prima perioadă nu a putut exercita influența pe care ar fi avut-o în mod firesc, iar receptarea, tardivă și survenită într-un moment neprielnic, nu a fost urmată de o fixare consensuală în locul proeminent ce i se cuvine în tabloul valorilor contemporane, proces care începe totuși să se contureze din ce în ce mai vizibil. Substanța sacral-profană, acut ambiguă, a realității
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
politic / 274 3.1. Meyerhold și "teatrul convenției conștiente" / 274 3.2. Distanțarea brechtiană / 278 Concluzie / 288 Glosar / 291 Cronologie. Teoreticienii esteticii teatrale / 295 Bibliografie / 301 Tabla ilustrațiilor / 302 Index / 303 Cuvânt înainte Analiză textuală, artă a interpretării, estetică a receptării, iată cele trei moduri posibile de abordare a teatrului, după cum ne situăm pe poziția autorului dramatic, a actorului sau a publicului. În funcție de epoci, de teoreticieni, unul din cele trei moduri a fost preferat. Dacă este posibil să fie studiate izolat
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
etc.) și la toate fenomenele societății, politică, instituții (religioase, juridice). Teatrul, în calitate de loc al elocinței și ca fapt social, se înscrie în prima linie a preocupărilor lor. De aceea își plasează ei analizele când la nivelul textului, când la nivelul receptării. Chiar dacă ulterior continuă să se interogheze cu privire la acest subiect, își pierd poziția în fața autorilor dramatici care, încă din Clasicism, își arogă primul loc în calitate de teoreticieni. Deci teatrul nu mai este analizat ca obiect exterior de către acești filosofi spectatori, ci din
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
același timp conștienți de necesitatea de a elabora o doctrină drept garanție. Dacă analiza textuală este ceea ce îi preocupă mai întâi, pentru că practica îi predispune la acest lucru, asta nu înseamnă că nu se interesează și de problemele interpretării și receptării. Departe de a se închide în turnul de fildeș al cabinetului în care scriu, deseori îi îndrumă pe actori și vin în întâmpinarea dorințelor publicului. Dacă teoreticienii dramei burgheze, ca Diderot sau Mercier, dornici la rândul lor să pună bazele
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
înlănțuite în funcție de verosimil sau de necesar furnizează o delimitare satisfăcătoare a lungimii" (cap. 7). Aristotel este foarte conștient de faptul că durata acțiunii dramatice este în mod necesar limitată de condițiile reprezentației. Desfășurarea concursurilor la Atena, ca și capacitățile de receptare ale spectatorului care nu poate, în situație de ascultare, să se concentreze prea mult timp, impun o limită. Dacă trilogiile cu legătură nu au existat în Grecia decât puțin timp, acest lucru se datorează faptului că este greu să obții
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]