7,841 matches
-
speță pe un Titu Maiorescu însuși sau pe Nicloae Pătrașcu, în general pe intelectualii subțiri care au stat în jurul poetului: „Căci, oare, pe Alecsandri și Mureșanu nu i am prețuit noi, până au trăit, fără să le fi făcut nimeni reclam ca lui Eminescu? Ci adevărat e că Eminescu n-a fost nici geniu, și nici baremi poet. Ci o ceată de oameni, din alte motive, a sedus publicul nostru cu cultul lui Eminescu în un mod, care nu se va
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
și reflecția lui Aron s-au derulat într-un cu totul alt climat. Poate anxietatea care a atins de câțiva ani democrațiile europene nu ține doar de criza economică și financiară, ci de o pierdere substanțială a vieții civice ceea ce reclamă toată atenția noastră. Îngrijorarea lui Aron poate contribui la educația noastră. Anxietatea noastră politică ține, în bună măsură, de perplexitatea noastră intelectuală, iar aceasta rezultă în mare parte din confuzia în care se află noțiunea de "liberalism". Multă vreme, Raymond
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
esențial la ceea ce voi numi o acceptare virilă a limitelor în care viața umană se desfășoară și în interiorul cărora ea trebuie să găsească toată satisfacția de care este susceptibilă. În aceste limite liberalismul și în general invențiile sau instrumentele moderne reclamă sau merită aprobarea noastră sau adeziunea noastră, pentru ameliorările vizibile pe care le aduc destinului uman. Acest clasicism se vădește în particular în maniera în care Aron a condus anchetele sale politice și sociologice și din care găsim încă un
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
cea mai imparțială cu putință așa cum Aron încearcă să o facă în acest curs, este în măsură să-l precizeze. Menționarea lui Aristotel aici nu este decorativă. Facem referință astfel la o știință politică și socială care nu respinge ci reclamă judecăți de valoare. Judecăți care nu intervin decât după ce părțile au fost ascultate, am spus-o deja, judecățile făcute cu sobrietate și într-un spirit de imparțialitate, și asta am spus-o deja, dar, în fine, judecățile de valoare fără de
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
face rău celorlalți. Și în acest sens, Mill imagina libertatea în esență ca posibilitatea, legitimitatea individului de a trăi după cum îi place, destrăbălat dacă vrea, avar dacă dorește, odios cu cei apropiați dacă așa are el chef; astfel de conduite reclamă cenzura morală, însă nu o intervenție a autorităților publice. Astăzi, libertatea se definește în societățile noastre prin refularea principiului de realitate și eliberarea principiului de plăcere, eliberarea eros-ului. De unde, mi se pare, ceea ce numim criza morală a democrațiilor liberale
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
celor care nu se simt în siguranță în ceea ce spun, fie pentru că e ceva neinteresant, fie pentru că suferă de logoree. "O știți pe-aia cu... " este un clișeu utilizat de cei care nu au talentul de-a spune bancuri. El reclamă tot un răspuns-clișeu - " Nu", și îl somează pe interlocutor să nu arate că ar cunoaște bancul și să se pregătească să râdă la poantă. Bancurile spuse fără acest prolog uzat sunt mult mai apreciate. Comicii profesioniști, ca Dave Allen ori
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
felul în care le formulăm. Există două tipuri de întrebări pe care le putem pune: întrebări închise și întrebări deschise. ÎNTREBĂRI ÎNCHISE întrebările închise amintesc de întrebările cu răspuns DA/NU sau de cele cu mai multe opțiuni, dar care reclamă răspunsuri formate dintr-un cuvânt sau două. De exemplu: "De unde sunteți?", "Practicați jogging-ul?", "Ne întâlnim la 5, 30, la 6, 00 sau la 6, 30?", "Credeți că toate centralele nucleare ar trebui oprite?" întrebările închise sunt folositoare pentru că îi
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
domeniu pot deveni o frână pentru imaginație. 4.1.2 Aptitudinile speciale Aptitudinile speciale (lat. aptus = înzestrat) sunt însușiri care permit obținerea de performanțe deosebite în domenii concrete ca: știința, tehnica, arta, literatura, matematica, relațiile umane, etc. Orice proces creativ reclamă un nivel, măcar minim de aptitudini speciale. Lista lor este foarte cuprinzătoare, specifică pentru fiecare domeniu al creației. Aptitudinile speciale pentru știință sunt: aptitudinea matematică; aptitudinea verbală; aptitudinea spațială. Aptitudinile speciale pentru tehnică sunt: abilități senzo-motrice; abilități perceptiv-spațiale; vizualizare mintală
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
cu ăștia s-au informat Întâi de toată treaba asta și când au Început ancheta În celula 4-spital: „Să demascați pe toți ăștia care nu i-ați spus la Securitate”... Vă dați seama că fiecare Îi venea greu să-și reclame, să-și toarne, ca să zic așa, foștii colegi... Știau care le va fi soarta, că vor fi arestați, și o să ajungă Împreună cu ei... Și a fost torturi extraordinare... Dom’le, am văzut..., am asistat la bătăi crunte. Un singur exemplu
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
fost vizite În care erau generali din Securitate și stătea de vorbă cu unii, cu alții. Nu s-a luat o dată o măsură dură sau ceva. Dar el venea și Își găsea câte-o treabă sau câte un moment ca să reclame fie la gardian, fie la director. Și nici directorul nu i-a dat importanță... Pur și simplu nu i-a dat importanță și crăpa de necaz... Nu știu, n-o avut probabil posibilitatea să aibă discuții și cu alții, mai
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
cel care ne-o dat pedepsele... No, În sfârșit, da’ era dinainte hotărâte, că mie mi-o spus anchetatorul meu: „Dumneata ești Încadrată la zece ani, pentru că ai circumstanțe atenuante, că era fratele dumneatale și nu ai putut să-l reclami”... În sfârșit..., poate că s-au gândit și că am cele două fetițe... Nu știu. În timpul procesului, o pus așa În colțuri santinele și nu ne-o lăsat... Numa’ așa, pe furiș, ne uitam unii la alții. Bietul fratele meu
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
spun despre ce-i vorba: ați fost reclamată că primiți oameni străini În apartament”. „La mine?” Că la mine nu venise nimeni. La fiica mea eu meream toată ziua de dimineața până seara, când veneam și mă culcam. „Cine o reclamat? No, știți ce? Aduce-ți-l aici În fața mea, vă rog foarte mult, și să spună-n fața mea cine vine și ce străini primesc eu În casă.” Zice: „Vedeți că sunt foarte mulți răufăcători pe care populația-i primește
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
o manivelă!”. Mă duc jos. Manivela deja era băgată. Zice: „Lasă tu motoru’ și hai Încoace. Servește o țigară”. „Nu, mulțumesc.” „Dar nu fumezi?” „Fumez, domn’ major, dar nu servesc, nu vă supărați.” Pentru asta, dacă-l vede’ sau Îl reclama, Îl băga la favorizare... Și pentru o țigară nu se merita... Da’ el o insistat: „Măi, eu dacă te servesc, tu nu-ți bate capul. Hai și ia țigara!”. „Domn’ major, eu n-aș vrea să aibă urmări.” „Asta eu
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
s-a revenit asupra măsurii și au fost din nou arestați. Au fost judecați la Craiova și, până la urmă, puși din nou În libertate. Deci măsura care am luat-o io inițial a fost bună... Totuși, pentru aceasta am fost reclamat la Ministerul Justiției... A venit o comisie cu un inspector de la Craiova și, În urma referatului său, am fost destituit. Deci pe data de 7 martie 1947 am primit o decizie semnată de Pătrășcanu prin care eram destituit pentru abateri grave
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Nu suntem noi chinuiți destul?”. Ne mai trebuie alt chin? Și Petrache Gherghișan, peste mine, i-a mai dat un pumn ăstuia. Ăsta a bătut În ușă, a venit gardianu’... În fine... Ne-a scos la anchetă. Și ăsta a reclamat că noi facem politică În celulă... Domnule..., au venit doi ofițeri de Securitate de la Pitești. Prima dată l-a scos pe Gherghișan, l-a bătut... A venit desfigurat În celulă. Am apucat să zic: „Petrică, ce se-ntâmplă?”. „Veleanu, hai
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Botgros, și ăsta m-a primit În serviciu, contabil la Cooperație. Io aveam Liceu’ Comercial terminat, aveam și Academia Comercială, ASE-ul cum era... Am intrat În serviciu, dar fosta soție... nu s-a potolit și-a-nceput să mă reclame din nou: că atunci când eram la armată, am furat de la armată, la Securitate la fel... și m-a chemat comandantu’ Miliției, colonelu’ Șerban: „Bă, uite! Te reclamă nebuna!”. Chiar așa a zis... (râde - n.n.) „Domne, ce mai e?” „Că furi
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
serviciu, dar fosta soție... nu s-a potolit și-a-nceput să mă reclame din nou: că atunci când eram la armată, am furat de la armată, la Securitate la fel... și m-a chemat comandantu’ Miliției, colonelu’ Șerban: „Bă, uite! Te reclamă nebuna!”. Chiar așa a zis... (râde - n.n.) „Domne, ce mai e?” „Că furi, c-ai furat de la armată!” „Păi, domne, dacă am furat, nu i-am dus ei acasă? Cui i-am dus?” Zic: „Da’ mi s-a făcut verificarea
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
dar văzui că unii granguri se plimbau prin curte. În sfârșit am ieșit, iar când m-am întors m-am dus drept la camera cu lăzile. Lada mea era complet golită, nu mi se lăsase nici de poftă. Bineînțeles, am reclamat imediat, însă domnul subdirector Radu mi-a răs puns că: — Ce vrei să le fac? Păzește-ți lucrurile mai bine altă dată! Aceasta era a doua decepție. Venisem de acasă cu alte principii, cu ideea că orice faptă rea, că
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
îngăduit de a o reprezenta înaintea domnitorului, ca mem bru [al] comisiunii însărcinate cu răspunsul la mesagiul tronului. Ni se pare că impunitatea și nerușinarea nu pot să meargă mai departe.37 Pentru asemenea cazuri, siguranța Statului și a Constituțiunii reclamă neapărat de a se proclama «starea de asediu». De aceea cerem ca să se in tro ducă bucureștiul în 1871 77 35. Asupra mitropolitului primat Nifon se făcuse o încercare de asasinat pentru motive intime (n. a.). 36. Precizarea lui Bacalbașa din
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
părere că cea mai bună propagandă ce ar putea face apărătorii israeliților în favoarea coreligionarilor lor din România ar fi să civilizeze pre acești din urmă, să-i pună în nivelul exigențelor moderne și să ia astfel românilor dreptul de a reclama în contra invaziunii unei rase străine. Ar fi mai bine, credem, a procede astfel decât a mai înăspri spiritele prin niște [încriminări vane, bazate pre niște] pretinse persecuțiuni religioase și prin necontenitul apel la intervențiunea străină, totdeauna dezagreabilă, dacă nu periculoasă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
toate colțurile, toate pozițiile frumoase sunt în mâinile ovreilor...“ (MOF, nr. cit., p. 1308). O zi mai târziu, la 17/29 decembrie 1869, în numele guvernului, Mihail Kogălniceanu va face însă precizarea finală: „În privința israeliților noi îndeosebi am luat toate măsurile reclamate de umanitate și permise de legile țării spre a asigura viața, onoarea și averile jidovilor și în timp de aproape 13 luni, nici un act violent nu a venit să dea o dezmințire cugetărilor și măsurilor administrațiunii noastre“ (MOF., nr. cit
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ultimelor rânduri: Prețul locurilor. Loja I și II, 60 de franci; loja III, 30 de franci; fotoliul de orchestră, 20 de franci; stalul de parter, 10 franci; galeria, un franc. (Spectacolul începe la 8 1/2 precis) (fr.). trebuințele ce reclamă un teatru, voi cerca să țin ușile teatrului cât se va putea mai mult timp deschise, voi continua reprezentațiunile stagiunii de iarnă regulate, exacte, îngrijite, cu toată devoțiunea ce am pentru artă, cu tot respectul ce am probat că am
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
zi măcar o dată? Dacă floarea nu e udată, se usucă și moare. Tot așa este și cu noi, onorat tribunal. în comuna Greci, proprietatea sa, pentru crima ce a comis omorând pe un nenorocit tată de familie care venise a reclama înaintea sa onoarea fiicei sale la care atentase“ - „Știri din întru“, TEL., an. VI, 8 august 1875, p. 3). 311. Adică avocat fără studii, cu diplomă falsă. 312. Indrușaim, mușcată. 162 bucureștii de altădată Grădinarul nostru nu ne uda nici
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
rolului important pe care l-a jucat domnitorul Unirii, Alexandru Ioan Cuza, în istoria modernă a țării noastre (după Viața lui Cuza-Vodă a lui Bolintineanu, apărută în cinci ediții între anii 1868 și 1873). amestec sau ingerință, fie spre a reclama vreun drept în numele său, fie spre a interveni în interesul moștenitorilor mei. În caz de a înceta din viață vreunul din fiii mei iubiți înainte de a avea vârsta legală spre a putea testa după această vârstă fără însă a fi
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
în hotarele ei dinainte de 1856, în cazul în care criza orientală ar fi culminat printr-un război ruso-turc și prin prăbușirea Imperiului Otoman. 23. ROM., an. XX, 21 martie 1876, p. 257. Informația era precedată de următorul comentariu: „Națiunea își reclamă suveranitatea și credem că nu mai este nimeni care să nu fi înțeles în fine c-aci și numai aci este salvarea tuturor. Suntem informați că măria-sa domnitorul cunoaște starea cea dureroasă a țării. Domnul Ion Brătianu, având onoare
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]