11,123 matches
-
care însă abia depășeau 3000 de exemplare) începeau să se impună în întreaga țară (odată cu îmbunătățirea serviciului poștal datorită creării unei din ce în ce mai vaste rețele de căi ferate, după 1870), redactorii lor căpătând treptat notorietate și prestigiu, chiar dacă, deocamdată, în cercuri restrânse, politice și intelectuale. Paralel cu frecven tarea primelor cercuri social democrate românești, înființate în București mai ales în mediul universitar medicinist („ne-au înregimentat sub drapelul socialist sentimentele umanitare și spiritul de revoltă. Eram socialiști nu prin reflecțiune, ci numai
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
anul acela adusese, printre alții, pe un foarte reputat tenor, numit Patierno. Patierno mai fusese în București, așa că a debutat în mijlocul nesfârșitelor aplauze.91 89. Bolliac vorbea, negreșit, nu de cei 200 000 locuitori ai orașului, ci numai de clasa restrânsă aristocrată (n.a.). 90. Cezar Bolliac, Ristori, TRC., an. IX, nr. 939, 9/21 septembrie 1871, p. 3. 91. În anii la care se referă Bacalbașa, pe scena Teatrului cel Mare din București dă deau spectacole alternativ opera italiană și trupa
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Austro-Ungaria. Valea Prahovei, cu toate stațiunile ei, era necunoscută atunci. Regele Carol, alegându-și reședința la Sinaia, a pus în vedere și în valoare această regiune.243 Până atunci în Muntenia o parte a publicului, câteva familii dintr-un cerc restrâns, se ducea la Câmpulung. 138 bucureștii de altădată 241. Benedetto Franchetti a renunțat la concesiunea operei italiene din București în februarie 1877, cerând rezilierea contractului din pricina „pagubelor enorme“ pe care le în re gistrase (Massoff, Teatrul românesc, vol. II, p.
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
al XVI-lea, în viața economică și politică a Imperiului Viața publică fiind cu mult mai puțin dezvoltată decât astăzi, se înțelege că viața de familie era mai strânsă. Lumea petrecea în casă, în cercuri mai mult sau mai puțin restrânse, revelionul la restaurant sau chiar prânzurile prin birturi și cu toată familia erau lucruri absolut necunoscute. De aceea numărul marilor baluri în lumea de sus era destul de însemnat pe timpul iernii. Înfățișarea Capitalei era și cu mult mai națională decât este
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
aproape toate glasurile erau pentru Hasdeu. Laerțiu, pseudonimul lui Lăzărescu, era un critic teatral foarte apreciat. Criticile lui teatrale erau urmărite și citate cu multă deferență. Criticile lui Laerțiu făceau autoritate. Totuși reputația lui Laerțiu a trăit într-un cerc restrâns și nu i-a supraviețuit 337. Nicolae Scurtescu era cunoscut iarăși într-un cerc mărginit. Îl cunoșteau intelectualii, profesorii, ziariștii, studenții. Institutor în București, scria în Telegraful și în alte publicații, avusese câteva polemici și întrebuința stilul declamator, atât de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
să o liniștească. În tot timpul acesta nu s-a arătat nici un fruntaș liberal pe stradă. Numai după potolirea scandalului, doi ziariști de la ziarele liberale, Ghedem Teodo 228 bucureștii de altădată 13. Spațiul la care se referă Bacalbașa este mai restrâns decât ar părea după lectura precizărilor sale; el cuprinde, de fapt, Piața Universității de astăzi, de la strada Academiei și până la Piața 21 Decembrie 1989. rescu și C. Cristescu (Cocris) își fac apariția și se informează. A doua zi presa conservatoare
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Dobrogea. Pe cât îmi aduc aminte, în țară această veste nu produsese aproape nici o emoțiune. Poporul român nu era încă copt ca să se conducă singur. Masele democratice nu luau încă parte la viața publică. Dreptul acesta îl avea atunci numai o restrânsă oligarhie. [diverse] În București exista o trupă de Operă franceză. Marți la 13 ianuarie se reprezenta La Dame blanche de Boieldieu.8 La 14 ianuarie, Lascăr Catargiu, șeful guvernului, a fost atacat, când a intrat pe Dealul Mitropoliei, de către un
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
asupra varietăților comunismului pe glob. Pentru „tovarășii nordcoreeni”, îmi dau seama, lumea există doar acolo unde au ecou ideile lor. Toată politică lor e „insulară” și pivotează în jurul lui Kim Il Sung, „marele conducător respectat”. Reeditarea, într-un spațiu geografic restrîns, a mitului lui Mao creează impresia unei hipertrofii curioase, ca să nu zic caricaturale. * Cînd i-a apărut Lumea în două zile, Bălăiță mi-a spus: „Vezi, începe altfel, din stînga. S-ar putea să aibă un destin diferit de al
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
cerut să-i confirm că pronunță „suficient de corect” numele lui Dilthey, Louÿs, Troeltsch și al altora. „Impecabil, maestro!”, am exclamat eu, negăsind alt îndemn mai potrivit ca să-l scot din starea de ușoară panică în care intrase. Pentru numărul restrîns al celor ce l-am însoțit, sala senatului părea copleșitor de largă. Ascultîndu-i (auto)referatul, am reflectat, inevitabil, la „densitatea scrisului”, cam problematică, pe anumite porțiuni, în textul său. Prima calitate a lui T. e fluența, cu care, și de
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
a zis profesorul - nu e un „fenomen critic” specific epocii, ci un „fenomen politic”. Fără autoritatea poziției pe care autorul o avea atunci, el ar fi trecut aproape neobservat sau, în orice caz, ar fi avut un ecou mult mai restrîns. *Roxana e cum nu se poate mai supărată că i-a intrat în cameră „o muscă foarte mare, foarte grasă, foarte rea, foarte activă”. Zîmbind, am plecat să vînez „monstrul”! *1940: „Acela a fost cel mai catastrofal din seria anilor
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
aparte. Are nerv, are fler, o anume agilitate a condeiului. Totul e să reziste, căci, am observat, cînd e contrazis ceva mai tare, se dă repede după preopinent. *Sergiu îmi deconspiră (abia acum cînd e certat cu „Nebunul”) aranjamentele „consiliului restrîns” la care au participat G., Sp., Cs. și el. Primul dintre aceștia le-a fluturat (momeală tentantă) ideea („intră în atribuțiile mele”, i-a asigurat) de a transforma astfel schema de funcționare a redacției, încît Sp. să fie retribuit cu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
În alcătuirea acestei cărți și vă exprimăm totodată regretul de a ne vedea depășiți de această lucrare cu un subiect atât de strict delimitat. „Existând o editură de specialitate „Editura Muzicală”, vă rugăm să vă adresați ei, deoarece numărul relativ restrâns de titluri publicate de noi anual, nu ne Îngăduie lărgirea chiar Într-atât a ariei noastre tematice”. Eu nu am scris un roman, ci o istorie a operei În Moldova și Țara Românească. I-am dat un aspect mai puțin
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Ce va face „Minerva”? Vom discuta aceasta cu d. șerb, când el se va Întoarce din concediu și, mă va vizita Împreună cu d-na Ungureanu. Nu văd impedimentul. „Minerva” va tipări lucrarea, minus cea din Suceava care va avea difuziune restrânsă 600. 7) Voi Încerca să descopăr adresa lui Horia L.(ovinescu) și să-i scriu, rugându-l să colaboreze la „Mărturii”. 8) Te felicit, dragă d-le Dimitriu, pentru intensa activitate și mai ales că-ți place. Munca plăcută e
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
știi că a fost termenul de 701 O extindere a expunerii asupra unor personalități din Întreg nordul Moldovei, ar fi depășit timpul ce-l aveam la dispoziție și ar fi diluat impresia de „fantastică concentrare spirituală” Într-un spațiu extrem de restrâns, ca acela al Fălticenilor. Ca atare, m-am limitat la micul, dar mirificul orășel-muzeu. și nu am greșit! 1027 groază (30 nov.), În care am terminat - susținut și predat un studiu pt. un proiect contractat cu străinătatea. Am reușit a
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
singura țară din Europa unde asemenea restricții mai funcționează). Ridicolul constă în aceea că, în timp ce un comunicat care decide ca o zi de odihnă, într-un stat socialist, să devină zi de muncă nu aparține nimănui, cel privind o parte restrânsă a populației este produsul Consiliului de Stat. Dar nu numai atât: 23 și 24 august au căzut în zilele de marți și miercuri, zile pentru care nu există restricții, ci pentru duminici. A fost, prin urmare, inutil. Ba chiar stupid
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
sosirea în tribuna oficială a așa-zișilor conducători cu un decalaj egal cu acest interval. Până atunci, am putut face unele constatări. Spre deosebire de anii precedenți, tribuna oficială a fost altfel construită. Spațiul rezervat membrilor Comitetului Central a fost mult mai restrâns și mult mai cocoțat decât altădată. O supratribună acoperită a fost înălțată la o mare distanță de drumul pietruit al Bulevardului Aviatorilor. Între această platformă și popor erau spații largi, destinate florilor, unui prim rând de soldați înarmați, unui grilaj
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
se face decât de sus în jos, când avem ocazia, apelăm la bunăvoința postului de radio Europa Liberă ca să facem și critica de jos în sus. Și acum vă rog să ascultați cele ce urmează, nu sunt părerile unui cerc restrâns, ci ale majorității populației, ale poporului. Pentru ce trebuie să facem noi atâta economie de curent electric, de gaze, de apă, de mâncare etc.? De ce trebuie să tremurăm iarna de frig, iar noaptea să orbecăim pe întuneric pe străzi și
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
la un moment dat muncitorii din toate secțiile de producție, din toate fabricile și uzinele țării ar deveni conștienți de faptul că toate greutățile și privațiunile lor, în muncă și viață, se datorează secretarului general al partidului și acelui grup restrâns din jurul lui, indivizi iresponsabili, incompetenți, cinici, rupți de realitate, vinovați de dezastrul întregului nostru popor. Distrugerea economiei românești nu poate fi împiedicată însă numai de muncitori. Specialiștii și inginerii noștri care încă mai au un dram de responsabilitate sunt datori
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
s-a conformat cu cel mai dezgustător servilism ordinelor Partidului Comunist. După ce la 15 decembrie Primăria Capitalei trimitea Arhiepiscopiei Bucureștiului o adresă prin care se solicita avizul pentru dărâmarea bisericii Gherghiceni, patriarhul Iustin Moisescu se grăbea să convoace un consiliu restrâns și, fără a consulta preotul sau credincioșii parohiei, cel care a fost în 1959 călăul mânăstirilor moldovenești va semna în 17 decembrie 1984 o altă sentință irevocabilă. O simplă adresă, purtând semnătura unui obscur activist, tovarășul Nuțoiu, prim-președinte al
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
de bagajele și identitatea acestor marginali și păguboși. Nici de Școala de la Târgoviște din care Radu Petrescu făcea, firesc, parte nu prea aveau chef cronicarii momentului. Ne revedeam, uneori, și În „salonul literar” al Dinei Georgescu. Cooptarea mea În acel restrâns cerc de scriitori care nu renunțaseră a fi și cititori se produsese, de fapt, În urma publicării comentariului la Matei Iliescu. După apariția textului („Jurnalul duratei inefabile”, În Luceafărul, seria Virgil Teodorescu), primisem un surprinzător telefon de la o necunoscută. O extraordinară
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
nu l-ar publica nimeni. Se petrece un lucru pe cât de banal, pe atât de bizar. Și totuși, nu ar fi imposibil ca tabloul pe care Îl gândesc eu să fi Început să se constituie pentru un public fie și restrâns, deocamdată. Sunt destule semne. Multe nevoi ale conjuncturii Încâlcesc harta, Însă pentru mine ea rămâne foarte limpede. Aștept cu cel mai mare interes următoarea Dumneavoastră carte, pe care o bănuiesc de multă importanță În construcția la care lucrați. Vă strâng
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Își definește liceanul viziunea care, crede elevul Blecher, ar face posibil conjunctul, ca să Întrebuințăm chiar termenii săi, dintre o credință „profundă” și „un spirit științific convins”. Avem aici prefigurate, credem, Întâmplările conștiinței În relație cu irealitatea materiei perceptibile, extinsă și restrânsă abuziv, pentru că e „visată”, În lipsa altui mijloc care să-i probeze limitele. Tocmai limitele condiționate de imediatul incendiar al senzorialității vor energetiza fascinația de vârtej a creației sale. Dar avem aici, probabil, și rădăcina spiritualității milenare care Îl naște pe
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
extravaganță destinată doar inițiaților. În Istoria literaturii... lui G. Călinescu, prima nu este comentată, iar cealaltă este receptată echivoc. Cele două cărți au asemănări care, mai curând, le deosebesc. Cum ar spune Noica, o apropiere care desparte... Creații de audiență restrânsă, ambele, una are - inițial - o adresă totuși largă și esențială, cealaltă complicitează, chiar În premise, doar cu o elită calofilă. Destinul fiecăreia inversează Însă aceste date primare. Pornind, ambele, de la refuzul mediocrității existenței, Întâmplările... lui Blecher perseverează În războiul febril
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
a anulat diferența Între realitate și ficțiune, a metamorfozat orice În orice altceva și a făcut ca această radicală mutație să ni se pară normală. Metamorfoza este o scriere scandaloasă și importantă, ale cărei stil și temă sunt organice epicului restrâns, „economic”: Gregor Samsa se trezește, dimineața, gândac. Nici o explicație nu este oferită asupra nopții În care s-a produs oroarea. Aflăm doar că straniul cobai se simte rușinat de experimentul prin care trece și că familia și foștii colegi Încearcă
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
fusese ignorat, firește, În România acelor ani, dar atacat În Statele Unite pentru comparația pe care ar fi implicat-o Între dictatura comunistă est-europeană și presiunea „stângistă” (și „minoritară”) din unele universități americane. Uniunea Scriitorilor organizase - la sugestia „autorităților”, probabil - o restrânsă Întâlnire cu musafirul american la care, surprinzător, am fost și eu invitat. Pe motive „etnice”, bănuiesc. Elegant, cordial, detașat, Saul Bellow nu lăsa să se bănuiască tensiunea În care se desfășura, de fapt, vizita, cum avea să rezulte nu doar
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]