5,533 matches
-
Sturdza la Neamț (1841), profesor la școala națională din Fălticeni (1842-1843), profesor de științe religioase și limbă elină la școala națională din Mănăstirea Neamț (1843-1846), director la școala națională de la Sf. Trei lerarhi din Iași (1846-1848), profesor de istorie, elină, retorică și filosofie la Seminarul de la Socola (1848-1862) și rector (1860-1862); arhimandrit (1852), luptător pentru Unirea Principatelor, membru în Divanul Ad-Hoc (1857), arhiereu titular de Edessa, Grecia (1862), locțiitor de episcop la Argeș (1862-1865), la 11 mai 1865 numit episcop eparhiot
Neofit Scriban () [Corola-website/Science/322845_a_324174]
-
îi] este indiferent dacă lupta începe în orașul Nacogdoches sau în altă parte”. În cele din urmă, soldaților li s-a permis să voteze. Cum se zvonea că Santa Anna pregătește o armată mare pentru a o aduce în Texas, retorica a degenerat în prezentarea conflictului ca un război rasial între "Anglos" care își apără proprietățile și o „rasă corcită de spanioli degenerați și indieni mai depravați decât ei”, după cum se exprima David G. Burnet. Vestea răscoalei armate de la Gonzales a
Revoluția Texană () [Corola-website/Science/322201_a_323530]
-
Deși încă se mai resimte influența literaturii greci, romanii realizează o literatură originală. Cnaeus Naevius (c. 270 - 201 î.Hr.) ilustrează genul dramatic prin comedii, tragedii, dar și cel epic prin care prelucrează legendele greci și romane. În cadrul istoriografiei și al retoricii se remarcă Cato cel Bătrân (234 - 149 î.Hr.), Quintus Fabius Pictor (c. 254 î.Hr.-?), Lucius Cincius Alimentus și alții. În domeniul comediei se remarcă și Publius Terentius Afer (195/185 - 159 î.Hr.). În proză se remarcă Cicero (106-43 î.Hr.), care
Istoria literaturii () [Corola-website/Science/322282_a_323611]
-
putea să îmbunătățească situația Ungariei. El era susținătorul unei mai largi democrații parlamentare, a industrializării, impozitării pe baze egale, a expansiunii economice prin intermediul exporturilor și a abolirii privilegiilor feudale și a iobăgiei. Kossuth era în egală măsură un naționalist maghiar, retorica sa provocând un resentiment puternic în rândul grupurilor etnice nemaghiare. Kossuth a câștigat sprijinul nobilimii mărunte, care formau opoziția minoritară din Dietă. Această facțiune a militat pentru reforme și, după moartea lui Francisc și venirea pe tron a lui Ferdinand
Ungaria Regală () [Corola-website/Science/328007_a_329336]
-
În 1167, la , în Lombardia, s-a semnat Jurământul de la Pontida, marcând întemeierea Ligii Lombarde, care va reuși să înfrângă nouă ani mai târziu pe împăratul Frederic I Barbarossa în bătălia de la Legnano. Numele "Pontida" apare de multe ori în retorica secolului al XIX-lea, deoarece acest evenimente impresionant era utilizat de naționaliștii italieni ca inspirație pentru propria lor luptă.
Pontida () [Corola-website/Science/327049_a_328378]
-
genetic, paloții de azi au și origine slavonă, pe lângă cea maghiară. Teoria nu este susținută de dovezi lingvistice. Pe lângă cele cinci teorii sus-menționate există și alte teorii, mai puțin documentate și argumentate din punct de vedere științifică: de exemplu în retorica naționalistă slovacă paloții sunt amintiți adeseori ca fiind de fapt slovaci maghiarizați (teorie susținută mai mult de unii politicieni naționaliști și mai puțin de istoriografia oficială slovacă). Paloții locuiesc într-o regiune relativ mare, în nordul Ungariei și în sudul
Paloți () [Corola-website/Science/327333_a_328662]
-
originar din s. Costești, din Lunca Prutului, acolo unde Ciuhurul se varsă în Prut. El și-a făcut studiile în Polonia. Că era un cărturar și un învățat ne putem da seama dupa funcțiile pe care le deținea (ritor-profesor de retorică și sholastic- om savant), dar și din Studiul Pravilei. Lucaci a activat ca profesor la școala Mănăstirii Putna în jurul anilor 1580, în timpul domniei lui Petru Schiopul. Pravila cuprinde trei părți: a. text slavon(cea mai mare parte), b. text slavon
Pravila ritorului Lucaci () [Corola-website/Science/330771_a_332100]
-
statului. De-a lungul timpului, universitatea-moschee Al-Azḥar a jucat un rol extrem de important în dezvoltarea unor științe ca istoria, matematica, medicina, astronomia, geografia. În prezent, studenții de aici pot studia științele coranice, tradițiile profetului, teologia, jurisprudența, gramatica și literatura arabă, retorica, logica, filosofia, medicina. Universitatea-moschee își menține independența față de stat. Aceasta poate influența în anumite cazuri unele decizii ale guvernanților. Guvernarea egipteană i-a acordat recent drepturi extinse cu privire la cenzurarea cărților și filmelor. Deși populația are o altă definiție pentru acesta
Al-Azhar () [Corola-website/Science/329141_a_330470]
-
cu Spania, restaurarea prosperității și efortul de a obține noi piețe prin politica ușilor deschise. Alegerile din 1900 au repetat alegerile din 1896 exceptând imperialismul adăugat (Hawaii a fost anexat în 1898). William Jennings Bryan a adoptat politică antiimperialista în favoarea retoricii sale neobosite, învins în fața păcii, prosperității și optimismului național. Președintele William McKinley s-a bucurat de o mare popularitate la începutul celui de-al doilea mandat. Dar mandatul a fost scurt.În septembrie 1901, la o expoziție din Buffalo, la
Istoria Statelor Unite (1918-1945) () [Corola-website/Science/329144_a_330473]
-
special cea electrică,cinematografică, siderurgica, petrolieră, turistică, constructoare de autostrăzi și locuințe) au înflorit. Afacerea a Americii este afacere"", a proclamat președintele Coolidge că antreprenoriat înflorit. Interesele de afaceri au capturat controlul agențiilor de reglementare stabilite înainte de 1915 și utilizat retorica progresivă, subliniind eficientă tehnologică și prosperitatea că cheie spre îmbunătățirea socială. William Allen White, un purtător de cuvânt al liderului progresiv, l-a susținut pe candidatul Herbert Hoover, în 1928, ca unul care ar putea "spiritualiza" prosperitatea de afaceri și
Istoria Statelor Unite (1918-1945) () [Corola-website/Science/329144_a_330473]
-
aurului: pe scurt, despre Paris. Pe de altă parte, în ciuda caracterului personal al relatărilor, autorul se străduiește să comunice informații dintre cele mai diverse cu privire la societatea franceză, informații culese fie de la profesorii săi, fie din cărți: despre geografia Franței, despre retorică, afaceri și istorie, despre limbi în general și despre franceză în special etc. În cuprinsul cărții se regăsesc diverse observații și întrebări care fac din ea un document important al ciocnirii dintre civilizații și culturi. Personajul este un șeic de la
Rifa'a at-Tahtawi () [Corola-website/Science/329353_a_330682]
-
de origine siriană, care s-a așezat într-un sat din apropiere de Beirut, unde s-a născut autorul. Cultura arabă tradițională a deprins-o de la un călugăr, apoi și-a îmbogățit-o prin lecturi din cele mai diverse: gramatică, retorică, lexicologie și poezie. Compunea versuri ocazionale de la o vârstă fragedă, în mare parte panegrice, adresate emirului, dar care n-au fost păstrate. În 1840 s-a mutat la Beirut, unde a ajuns vestit ca unul dintre cei mai buni cunoscători
Renașterea arabă () [Corola-website/Science/328815_a_330144]
-
instituția care va deveni apoi Universitatea Americană din Beirut. Nășīf al-Yăziğī s-a preocupat de următoarele domenii: științele limbii, logică, drept canonic, medicină și muzică. Multe dintre lucrările sale au caracter didactic, sunt comentarii la vechi lucrări de gramatică sau retorică. O lucrarea lexicologică, un fel de dicționar se referă la anatomia corpului omenesc, precum și la diverse particularități și invalidități ale omului. Scrie și o introducere în logică, un mic manual pentru începători. Nășīf al-Yăziğī a întocmit o culegere de "maqame
Renașterea arabă () [Corola-website/Science/328815_a_330144]
-
august 1545, Valladolid) este numit în anul 1531 cardinal al bisericii catolice, din anul 1534 el a fost arhiepiscop de Toledo, iar în ultimii ani de viață a preluat funcția de mare inchizitor spaniol. a terminat studiul în domeniile: latină, retorica și drept în teologie, la Universitatea din Salamanca. În anul 1505 este numit rector și în același an primește o catedră în Sevilla. Devine în iulie 1514, episcop de Ciudad Rodrigo. Fiind însărcinat de cardinalul "Adrian von Utrecht", întreprinde negocieri
Juan Pardo de Tavera () [Corola-website/Science/330987_a_332316]
-
Universitatea teologilor”), recunoscută oficial în 1373 de papa Urban al V-lea, "Universitas Iuristarum" („Universitatea juriștilor”), în care se învăța dreptul civil și cel canonic și "Universitas Artistarum" („Universitatea artelor”), în care se studia astronomia, gramatica, medicina, filosofia, dialectica și retorica. Studenții se organizau în grupuri cunoscute sub numele de „națiuni”, care reflectau originea lor geografică și etnică. La rândul lor, „națiunile” formau două mari grupări: "Natio Citramontana" (studenții din peninsula italică) și "Natio Ultramontana" (studenții veniți din țările situate dincolo de
Universitatea din Padova () [Corola-website/Science/335530_a_336859]
-
folosind un clişeu accesibil oricui, că presa are rolul de „câine de pază" al democraţiei. Jurnaliştii resemnaţi, care acceptă cu uşurinţă orice retorică de partid, nu pot păzi nimic. Pot asista sau, cel mult, constată. Pentru televiziunea naţională, un astfel de agent de presă constatator este inutil. Absenţa unui jurnalist de calibrul Oanei Sta
Oana Stănciulescu, scrisoare deschisă de susținere a jurnalistei în CA al TVR by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101305_a_102597]
-
de activitate și de un înalt standard internațional). Prima atestare documentară a unei forme organizate de învățământ superior în Pavia datează din 825, când împăratul carolingian Lothar I (818-855) emite un act în care se menționează existența unei școli de retorică. Aceasta moștenea tradiția unei școli de drept fondată de împăratul roman Teodosiu I în secolul al IV-lea. Această instituție, dedicată în principal dreptului ecleziastic și civil, precum și studiilor teologice, a fost apoi selectată ca prim centru educațional pentru nordul
Universitatea din Pavia () [Corola-website/Science/337030_a_338359]
-
născânda mișcare fascistă. Listele de membrii ale mișcărilor fasciste ale perioadei, au fost bine garnisite cu preoți orotodocși. Ca și fanaticii islamului de început de secol XXI, înaltele fețe ale Bisericii Ortodoxe din perioada interbelică își îmbrăcau discursul patriotic în retorică religioasă, astfel că în opinia lor românii erau pe atunci pe punctul de a pierde “un război ordonat de Atotputernicul”. Cercetătorii occidentali au remarcat de multă vreme dificultățile Bisericii Ortodoxe, și ale societăților cu majorități ortodoxe, în a se acomoda
Biserica Ortodoxă Română și drepturile omului () [Corola-website/Science/330479_a_331808]
-
în 2007, Norman Podhoretz anunță ritos al patrulea război mondial între Occident și islam . Această ideologie maniheistă reprezintă o variantă simplificată a mitului ciocnirii civilizațiilor care stă la baza cunoscutelor cercetări ale lui S. Huntington . La polul opus al acestei retorici belicoase se află tentnația unui multiculturalism al reconcilierii neproblematice dintre democrație și islam. Conform acestei ideologii, fundamentalismul islamic este exclusiv responsabilitatea puterilor Occidentale, iar circumspecția legată de anumite elemente ale islamului este numai rezultatul unei mentalități imperialiste occidentale incapabile să
Islam și democrație () [Corola-website/Science/331132_a_332461]
-
a înființat un telegraf, care a fost perfecționat de Chappe. A studiat latina la Colegiul de la Roche-Guyon, apoi filozofia la Collège d'Harcourt din cadrul Universității din Paris. La 24 de ani a fost numit profesor agregat universitar, apoi profesor de retorică la Collège de Lisieux (din cadrul aceleiași prestigioase universități), continuând concomitent studiul dreptului. Matematica a constituit o preocupare majoră, mai ales după ce a urmat cursurile lui Jérôme Lalande, cu care mai târziu a legat o strânsă relație de colaborare. Prin intermediul lui
Charles-François Dupuis () [Corola-website/Science/331184_a_332513]
-
Retorica vizuală este un cadru teoretic recent dezvoltat care se referă la felul în care imaginile vizuale comunică, spre deosebire de mesajele auditive sau verbale. Retorica vizuală se încadrează, în general, într-un grup de termeni care cuprind alfabetizarea vizuală. Purdue Online Writing
Retorică vizuală () [Corola-website/Science/334265_a_335594]
-
Retorica vizuală este un cadru teoretic recent dezvoltat care se referă la felul în care imaginile vizuale comunică, spre deosebire de mesajele auditive sau verbale. Retorica vizuală se încadrează, în general, într-un grup de termeni care cuprind alfabetizarea vizuală. Purdue Online Writing Lab (OWL) definește alfabetizarea vizuală ca abilitatea de a "citi" o imagine. Cu alte cuvinte, este abilitatea de a înțelege ce incearca să
Retorică vizuală () [Corola-website/Science/334265_a_335594]
-
ce incearca să comunice o imagine. Acest lucru include întelegerea alegerilor creative făcute în imagine, ca de exemplu, coloritul, umbrele, și plasamentul obiectelor. Acest gen de conștientizare provine dintr-o înțelegere a felului cum imaginile comunică semnificații, cunoscută și ca retorică vizuală. Studiul retoricii vizuale e diferit de cel al designului grafic sau vizual prin faptul că pune accentul pe imagini ca expresii senzoriale ale semnificației culturale, spre deosebire de considerații pur estetice. Retorica vizuală a fost abordată dintr-o varietate de domenii
Retorică vizuală () [Corola-website/Science/334265_a_335594]
-
comunice o imagine. Acest lucru include întelegerea alegerilor creative făcute în imagine, ca de exemplu, coloritul, umbrele, și plasamentul obiectelor. Acest gen de conștientizare provine dintr-o înțelegere a felului cum imaginile comunică semnificații, cunoscută și ca retorică vizuală. Studiul retoricii vizuale e diferit de cel al designului grafic sau vizual prin faptul că pune accentul pe imagini ca expresii senzoriale ale semnificației culturale, spre deosebire de considerații pur estetice. Retorica vizuală a fost abordată dintr-o varietate de domenii academice, precum istoria
Retorică vizuală () [Corola-website/Science/334265_a_335594]
-
a felului cum imaginile comunică semnificații, cunoscută și ca retorică vizuală. Studiul retoricii vizuale e diferit de cel al designului grafic sau vizual prin faptul că pune accentul pe imagini ca expresii senzoriale ale semnificației culturale, spre deosebire de considerații pur estetice. Retorica vizuală a fost abordată dintr-o varietate de domenii academice, precum istoria artei, lingvistica, semiotica, studiile de cultură, comunicarea tehnică și de afaceri, comunicare verbală, și retorica clasică. În consecință, poate fi dificil de a discerne relația exactă dintre variile
Retorică vizuală () [Corola-website/Science/334265_a_335594]