6,492 matches
-
județul Buzău, Muntenia, România, formată din satele Băbeni, Ceairu, Dedulești, Gura Făgetului, Poșta, Răducești și Topliceni (reședința). Ea se află în nordul județului, la nord-est de Râmnicu Sărat, satele ei întinzându-se de-a lungul cursului mediu al râului Râmnicu Sărat, în amonte de oraș. Comuna este traversată de șoseaua națională DJ203H, care o leagă spre sud-vest de Valea Râmnicului (DN2, lângă Râmnicu Sărat), și spre nord-est de și Dumitrești (județul Vrancea). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Topliceni se
Comuna Topliceni, Buzău () [Corola-website/Science/301048_a_302377]
-
la nord-est de Râmnicu Sărat, satele ei întinzându-se de-a lungul cursului mediu al râului Râmnicu Sărat, în amonte de oraș. Comuna este traversată de șoseaua națională DJ203H, care o leagă spre sud-vest de Valea Râmnicului (DN2, lângă Râmnicu Sărat), și spre nord-est de și Dumitrești (județul Vrancea). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Topliceni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (90,88%), cu
Comuna Topliceni, Buzău () [Corola-website/Science/301048_a_302377]
-
o minoritate de adventiști de ziua a șaptea (2,33%). Pentru 6,08% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Zgârciți", era reședința plășii Râmnicul de Sus a județului Râmnicu Sărat și era formată din cătunele Zgârciți, Topliceni, Cristinești, Poșta, Dărâmați și Plevna, cu o populație totală de 1770 de locuitori. În comună funcționau 5 mori de apă, 2 fierăstraie, o moară cu aburi, o mașină de treierat, o școală mixtă
Comuna Topliceni, Buzău () [Corola-website/Science/301048_a_302377]
-
a fost desființată și inclusă în comuna Băbeni, acesteia adăugându-i-se și satul Gura Făgetului. Ulterior, comuna Dedulești avea să reapară, dar existența ei avea să fie din nou scurtă. În 1950, comunele au fost incluse în raionul Râmnicu Sărat al regiunii Buzău și apoi (după 1952) al regiunii Ploiești. În 1968, comunele au fost comasate, în comuna Topliceni, satul Drăghești fiind desființat și inclus în satul Băbeni. În comuna Topliceni se află mănăstirea Dedulești din satul Dedulești, mănăstire care
Comuna Topliceni, Buzău () [Corola-website/Science/301048_a_302377]
-
34%). Pentru 2,45% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Pe teritoriul actual al comunei Ziduri, la sfârșitul secolului al XIX-lea, funcționau comunele Costienii de Jos, Costienii Mari și Socariciu, în plasa Râmnicul de Jos a județului Râmnicu Sărat. Comuna Costienii de Jos era formată din cătunele Costienii de Jos și Orzăneasca, având o populație de 592 de locuitori. Aici funcționau o școală mixtă cu 32 de elevi înființată în 1874 și o biserică ortodoxă zidită în 1850 de
Comuna Ziduri, Buzău () [Corola-website/Science/301056_a_302385]
-
cel al comunei; comuna Nicolae Fleva a fost la un moment dat, înainte de 1964, desființată, și inclusă în comuna Ziduri. În 1964, satul "Nicolae Fleva" a fost rebotezat "Lanurile". În 1968, la revenirea la organizarea administrativă pe județe, județul Râmnicu Sărat nu a mai fost reînființat, iar comunele Zidurile și Zoița a fost transferate la județul Buzău; comuna Zoița a fost imediat desființată și inclusă și ea în comuna Ziduri. Cinci obiective din comuna Ziduri sunt incluse în lista monumentelor istorice
Comuna Ziduri, Buzău () [Corola-website/Science/301056_a_302385]
-
Vîlcana". D.Frunzescu scrie în 1872: "Vêlcana"(cu î din e) pentru "Vêlcana" de Sus, "Vêlcana" de Jos, "Vêlcana" Pandeli, Gura "Vêlcănii" și Schitul "Vêlcana". În 1892 se scrie în „Marele Dicționar Geografic”, cu „î”, "Vîlcăneasa" pentru satul din Rîmnicu Sărat, Vîlcănești pentru localitatea din județul Prahova și cu „u” pentru toate satele de pe valea Vulcanei. În analiza sa asupra localității, doctorul Popescu-Vîlcana citează pe Dr.Saabner-Tuduri, care în cartea sa „Apele minerale și stațiunile climaterice din România” menționează că „Vulcana
Comuna Vulcana-Băi, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301199_a_302528]
-
Armășești este o comună în județul Ialomița, Muntenia, România, formată din satele Armășești (reședința), Malu Roșu și Nenișori. Comuna se află în partea nord-vestică a județului, lângă Urziceni, pe malurile Săratei, în aval de balta Ratca. Pe lângă localitățile comunei trece șoseaua națională DN1D ce leagă acest oraș de Ploiești, șosea de care este legată printr-un drum comunal, drum ce duce și la gara Armășești, ce constituie un nod feroviar secundar
Comuna Armășești, Ialomița () [Corola-website/Science/301229_a_302558]
-
suprafața rocilor din Câmpia Română și de către apele subterane (freatice) încărcate de săruri (predominant sulfați și cloruri). Sulfatul de magneziu si sulfatul de sodiu dizolvate în mare cantitate în apa lacului, îi dau gustul foarte amar care maschează gustul sau sărat. Prin lipsa alimentării constante cu apă dulce tot timpul anului și prin procesul de evaporare pe fondul climatului uscat, a crescut concentrația în săruri a apei. Lacul a prezentat o tendință de creștere a nivelului începând cu perioada 1965-1966. Valori
Amara () [Corola-website/Science/301228_a_302557]
-
cu județul Buzău, pe malurile văii Reviga-Fundata. Este traversată de șoseaua județeană DJ102H, care o leagă spre est de Miloșești (unde se termină în DN2C); și spre nord-vest de Cocora, Grindu, apoi mai departe în județul Buzău de Glodeanu-Siliștea, Glodeanu Sărat (unde se intersectează cu DN2), Amaru și apoi în județul Prahova de Mizil (unde se termină în DN1B). Din DJ102H, lângă satul Reviga se ramifică șoseaua județeană DJ306 care duce spre sud la Gheorghe Doja, Andrășești (unde se intersectează cu
Comuna Reviga, Ialomița () [Corola-website/Science/301248_a_302577]
-
a fost declarat comună, sătul Slatioarele face parte din comuna Jilavele. Slatioarele se află situat în Câmpia Română, la o altitudine variind între cca. 60-75m. Are ca vecini: la Nord: comună Boldesti-Gradistea (jud. Prahova) / la Nord-Est: satul Ileana, comuna Glodeanu Sărat (jud. Buzău) / la Est: satul Malu Roșu, comuna Armasesti (jud. Ialomița) / la Sud-Est: comună Jilavele (jud Ialomița) / la Vest: comună Adâncata (jud. Ialomița) / la Nord-Vest: comună Salciile (jud. Prahova) În apropierea satului se află o serie de lacuri ce fac
Slătioarele, Ialomița () [Corola-website/Science/301252_a_302581]
-
Roșu, comuna Armasesti (jud. Ialomița) / la Sud-Est: comună Jilavele (jud Ialomița) / la Vest: comună Adâncata (jud. Ialomița) / la Nord-Vest: comună Salciile (jud. Prahova) În apropierea satului se află o serie de lacuri ce fac parte din bazinul hidrografic al râului Sărată, astfel: lacul Rodeanu (acesta fiind mai mult secat), lacul Slatioarele (situat în imediata vecinătate a satului), lacul Ochiul Boului, lacul Rațca. Populația satului Slatioarele este de cca. 600 persoane. Rețeaua stradală este de tip rectangular. În trecut locuitorii se ocupau
Slătioarele, Ialomița () [Corola-website/Science/301252_a_302581]
-
cocoși și găini, rațe, gâște, curci și bibilici) ex 0208 Alte feluri de carne, organe și subproduse comestibile, proaspete, refrigerate sau congelate 0209 00 Slănină fără părți slabe, grăsime de porc și grăsime de pasăre netopită, proaspete, refrigerate sau congelate, sărate sau în saramură, uscate sau afumate 0210 Carne, organe și subproduse comestibile, sărate sau în saramură, uscate sau afumate; făinuri sau pulberi comestibile de carne sau de organe 0401 Lapte și smântână, neconcentrate și fără adaos de zahăr sau alți
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87349_a_88136]
-
carne, organe și subproduse comestibile, proaspete, refrigerate sau congelate 0209 00 Slănină fără părți slabe, grăsime de porc și grăsime de pasăre netopită, proaspete, refrigerate sau congelate, sărate sau în saramură, uscate sau afumate 0210 Carne, organe și subproduse comestibile, sărate sau în saramură, uscate sau afumate; făinuri sau pulberi comestibile de carne sau de organe 0401 Lapte și smântână, neconcentrate și fără adaos de zahăr sau alți îndulcitori 0402 Lapte și smântână, concentrate sau cu adaos de zahăr și alți
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87349_a_88136]
-
pe litoral. Rețeaua hidrografică a regiunii e compusă din râul Segura și afluenții săi: În regiune se află cel mai mare lac natural din Spania și cel mai mare lac de apă sărată din Europa: Mar Menor. Este un lac sărat, situat în apropierea Mării Mediterane. Caracteristicile sale ecologice și naturale fac din Mar Menor un paradis natural unic. Este de formă semicirculară și este separat de Marea Mediterană printr-o fâșie de pământ lungă de 22 de kilometri și cu o
Regiunea Murcia () [Corola-website/Science/300105_a_301434]
-
proprietate al lui "Fătu din Mărăcineni" asupra unor vii. În vremea lui Matei Basarab, comuna apare implicată într-un proces important în care au dat mărturie 12 boieri importanți. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Sărata a județului Buzău și era formată din satele Căpățânești, Cârlovoaia, Mărăcineni, Mătești, Potocenii de Jos și Potocenii de Sus, cu o populație totală de 2150 de locuitori care trăiau în 447 de case. În comună funcționau 15 mori de apă
Comuna Mărăcineni, Buzău () [Corola-website/Science/300116_a_301445]
-
la est de insula Hispaniola, cam la aceeași longitudine cu Labrador și Insulele Falkland și la aceeași latitudine cu Tailanda sau Honduras. Arhipelagul Guadelupa conține următoarele insule: două insule principale, Basse-Terre și Grande-Terre, separate printr-un canal îngust numit Râul Sărat (, și câteva insule mai mici adiacente: Insula La Désirade, Insula Marie-Galante și Insulele Les Saintes, un arhipelag format din 9 insule din care două sunt locuite. Basse-Terre se întinde pe o suprafață de 848 km² și are un relief abrupt
Guadelupa () [Corola-website/Science/300153_a_301482]
-
din dreapta râului și în extinderea sa actuală pe fruntea terasei. Cealaltă parte a satului, din stanga râului, fiind așezată pe malul Târnavei, a intrat într-un proces de regres pronunțat, cauzat de frecvențele inundații. Pe teritoriul acestei localități se găsesc izvoare sărate. Atestata documentar pentru prima dată în anul 1324 cu numele de domus Karachyni, din 1733 Also-Kracsunfalva, este cunoscut mai mult ca centru viticol. Situat pe malul Târnavei, la circa 6 km vest de orașul Blaj, în județul Albă, localitatea Crăciunelu
Crăciunelu de Jos, Alba () [Corola-website/Science/300236_a_301565]
-
Daia Română (în , în ) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Alba, Transilvania, România. Localitatea Daia Română este situată în Podișul Secașelor. Pe teritoriul acestei localități se găsesc izvoare sărate. Pe teritoriul satului au fost descoperite (în punctul “Părăuț”) urmele unei așezări neolitice aparținând Culturii Petrești (de la sfârșitul mileniului al III-lea î.C.) și vestigiile unor așezări suprapuse (în punctul “Troian”) din epoca bronzului (Cultura Wietenberg, secolele XVI-XIII î
Daia Română, Alba () [Corola-website/Science/300237_a_301566]
-
având formula chimică brută HO (vedeți (moleculă)). Apa este una din substanțele cele mai răspândite pe planeta Pământ, formând unul din învelișurile acesteia, hidrosfera. Pe Pământ, apa există în multe forme, în cele mai variate locuri. Sub formă de apă sărată există în oceane și mări. Sub formă de apă dulce în stare solidă, apa se găsește în calotele polare, ghețari, aisberguri, zăpadă, dar și ca precipitații solide, sau ninsoare. Sub formă de apă dulce lichidă, apa se găsește în ape
Apă () [Corola-website/Science/300231_a_301560]
-
puțuri și fântâni. Deoarece apa poate conține numeroase substanțe diferite, poate avea gusturi sau mirosuri foarte diferite. De fapt, oamenii și alte animale și-au format simțurile pentru a putea evalua calitatea apei: de obicei, animalele evită apa cu gust sărat (apă de mare) sau putred de mlaștină preferând apa unui izvor montan sau apa freatică. Din punct de vedere biologic, apa are numeroase proprietăți indispensabile proliferării vieții, care o deosebesc de celelalte substanțe. Apa își îndeplinește acest rol, permițând compușilor
Apă () [Corola-website/Science/300231_a_301560]
-
Pănade (în dialectul săsesc "Panedn", în , în ) este un sat în comuna Sâncel din județul Alba, Transilvania, România. În subsolul localității se găsește un masiv de sare. Pe teritoriul acestei localități se găsesc izvoare sărate. Sarea s-a extras aici prin metoda evaporării apelor sărate. Un izvor sărat este folosit și la ora actuală de localnici pentru conservarea alimentelor în saramură. Satul Pănade este atestat documentar încă de la sfârșitul secolului al XII-lea, mai precis
Pănade, Alba () [Corola-website/Science/300256_a_301585]
-
Panedn", în , în ) este un sat în comuna Sâncel din județul Alba, Transilvania, România. În subsolul localității se găsește un masiv de sare. Pe teritoriul acestei localități se găsesc izvoare sărate. Sarea s-a extras aici prin metoda evaporării apelor sărate. Un izvor sărat este folosit și la ora actuală de localnici pentru conservarea alimentelor în saramură. Satul Pănade este atestat documentar încă de la sfârșitul secolului al XII-lea, mai precis din anul 1290, când pământul numit Pănade (terra Panad) aflat
Pănade, Alba () [Corola-website/Science/300256_a_301585]
-
este un sat în comuna Sâncel din județul Alba, Transilvania, România. În subsolul localității se găsește un masiv de sare. Pe teritoriul acestei localități se găsesc izvoare sărate. Sarea s-a extras aici prin metoda evaporării apelor sărate. Un izvor sărat este folosit și la ora actuală de localnici pentru conservarea alimentelor în saramură. Satul Pănade este atestat documentar încă de la sfârșitul secolului al XII-lea, mai precis din anul 1290, când pământul numit Pănade (terra Panad) aflat în comitatul Târnava
Pănade, Alba () [Corola-website/Science/300256_a_301585]
-
curent electric { doar cu un lampas la cantar} Centru de colectare aștepta culegătorii. Circa 50-70 persoane se înghesuiau zilnic, pînă seara târziu , să predea afinele culese. După cântărire fiecare culegător primea cîte-o pâine mică și o bucățică de slănină extrem de sărată , a căror valoare era reținută ulterior din banii câștigați. Pentru a se evita certurile , la Centru de colectare, deseori se monta așa zisă "strunga", adică un culoar îngust , mărginit lateral de porți din lemn , pentru a se respectă ordinea la
Horea, Alba () [Corola-website/Science/300245_a_301574]