5,454 matches
-
sat și moșie nu rezulta din mărimea sa ca suprafață, în primul rând, ci din numărul mai mare ori mai mic de oameni șezători acolo. Credem că cea mai agravantă stipulație a legii, prin consecințe, favorabilă stăpânilor și defavorabilă pentru săteni, a fost aceea ce documentul a legiferat sub termenul de slujbă obișnuită, dar care „slujbă să o facă cu nartu, 24 de zile de om într-un an, ori la ce lucru să va pune, și dijmă să dea de pe
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a fost emis pe timpul domnului Alexandru Moruzi (1792; 1802-1806). În el observăm prevederi care agravează situația țăranilor clăcași față de perioada precedentă. Deoarece obligația de „a face întâi știre stăpânului moșiei ca să trimită să-și ia dijma” este transformată în datoria sătenilor de „a o strânge și a o căra la arie și coșarele stăpânului moșiei, și nimene să nu cuteze a rădica de pe țarine rodurile sămănăturilor sale înainte de a veni vechilul moșiei să măsoare dijma”. Agravarea sarcinilor puse pe umerii țăranilor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a fost publicat, după tipărirea inițială din „Monitorul oficial”, de către C. Hamangiu, în Codul General al României, volumul al IX-lea, p. 1396, cu titlul Lege pentru regularea proprietății rurale din luna august 1864. O primă prevedere a ei consemnează: „Sătenii clăcași (pontași) sunt și rămân deplin proprietari pe locurile supuse posesiunii (stăpânirea) lor în întinderea ce se hotărășce prin legile în ființă”. În consecință, fiecare cap de familie, care efectuase zile de clacă în anii anteriori, devenea acum proprietar pe
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
sau pălmași. În satele de clăcași de pe teritoriul comunei Umbrărești, respectiv Siliștea, Tămășeni, Slobozia (Bozieștii), Torceștii de la est de Bârlad, cele trei categorii de gospodării erau îndreptățite să primească și au primit următoarele suprafețe: 5 fălcii și 40 prăjini „pentru săteanul cu 4 boi și o vacă”; 4 fălcii „pentru săteanul cu 2 boi și o vacă”; 2 fălcii și 40 prăjini „pentru săteanul ce are o vacă sau pălmaș”. Exista și o a patra categorie de săteni, definită în lege
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
respectiv Siliștea, Tămășeni, Slobozia (Bozieștii), Torceștii de la est de Bârlad, cele trei categorii de gospodării erau îndreptățite să primească și au primit următoarele suprafețe: 5 fălcii și 40 prăjini „pentru săteanul cu 4 boi și o vacă”; 4 fălcii „pentru săteanul cu 2 boi și o vacă”; 2 fălcii și 40 prăjini „pentru săteanul ce are o vacă sau pălmaș”. Exista și o a patra categorie de săteni, definită în lege astfel: „sătenii care n-au meserie de agricultori și n-
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de gospodării erau îndreptățite să primească și au primit următoarele suprafețe: 5 fălcii și 40 prăjini „pentru săteanul cu 4 boi și o vacă”; 4 fălcii „pentru săteanul cu 2 boi și o vacă”; 2 fălcii și 40 prăjini „pentru săteanul ce are o vacă sau pălmaș”. Exista și o a patra categorie de săteni, definită în lege astfel: „sătenii care n-au meserie de agricultori și n-au făcut clacă” primeau numai câte 10 prăjini, locul din jurul casei lor. Unii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
40 prăjini „pentru săteanul cu 4 boi și o vacă”; 4 fălcii „pentru săteanul cu 2 boi și o vacă”; 2 fălcii și 40 prăjini „pentru săteanul ce are o vacă sau pălmaș”. Exista și o a patra categorie de săteni, definită în lege astfel: „sătenii care n-au meserie de agricultori și n-au făcut clacă” primeau numai câte 10 prăjini, locul din jurul casei lor. Unii proprietari de moșii s-au folosit de acest paragraf al legii și au transferat
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
4 boi și o vacă”; 4 fălcii „pentru săteanul cu 2 boi și o vacă”; 2 fălcii și 40 prăjini „pentru săteanul ce are o vacă sau pălmaș”. Exista și o a patra categorie de săteni, definită în lege astfel: „sătenii care n-au meserie de agricultori și n-au făcut clacă” primeau numai câte 10 prăjini, locul din jurul casei lor. Unii proprietari de moșii s-au folosit de acest paragraf al legii și au transferat aici țărani care făcuseră zile
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
vreodată fără a aplica efectiv leacuri draconice, adică pe măsura bolii. Comparând cifrele din care rezultă suprafețele atribuite acum pentru împroprietărire cu cele ce fuseseră stabilite prin „ponturile boierescului” din Așezământul lui Alexandru Moruzi, observăm o diminuare a suprafețelor atribuite sătenilor față de suprafețele avute anterior în folosință și care erau: -4 fălcii pentru cosit, 4 fălcii pentru pășunat, patru fălcii pentru arătură și semănături fruntașilor; -câte 3 fălcii din aceleași structuri se atribuiau mijlocașilor; -câte 2 codașilor, plus precizarea ce nu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mai găsește corespondență în legea din 1864: ,,La a patrulea stare una falce pentru 2 vite, una falce pentru pășunea lor, una falce pentru arătură”. Această a patra stare socială din Așezământul domnitorului Alexandru Moruzi devine în Legea din 1864 „săteni care n-au meserie de agricultori”, ei primind doar câte 10 prăjini. Tot ca problemă discutabilă ar mai fi de notat un alt aspect. La capitolul suprafețe atribuite în 1864 se precizează: „Nici într-un caz suma locurilor rămase în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
au meserie de agricultori”, ei primind doar câte 10 prăjini. Tot ca problemă discutabilă ar mai fi de notat un alt aspect. La capitolul suprafețe atribuite în 1864 se precizează: „Nici într-un caz suma locurilor rămase în deplină stăpânire sătenilor nu va fi mai mare decât 2 treimi ale unei moșii. Se înțelege că pădurile nu intră în această socoteală”, pădurile fiind exceptate de la expropriere, respectiv scoase din dreptul de folosință pe care l-au avut țărănii de-a lungul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
imediată, astfel că se va trece la întocmirea lucrărilor necesare. Modul de împroprietărire a fost simplu și a constat în întocmirea listelor nominale pe moșii și locuitorii clăcași îndreptățiți să primească dreptul de proprietate, potrivit celor trei categorii, plus locuitorii săteni așezați pe moșie, dar care nu au făcut clacă. Pentru moșiile de de teritoriul comunei noastre s-au întocmit liste pe cele două proprietăți boierești, Umbrăreștii stăpâniți de Elenco Manu și Torceștii lui Panaite Balș. Pentru o bună documentare redăm
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
moșiei. Iar curmezișul pornea din dreptul casei lui Costache Hâncu, devenită după ultimul război sediul Cooperativei de consum, aici fiind de fapt și marginea de nord a satului Slobozia, o piatră hotar pusă în acest loc, după măsurarea moșiei atribuită sătenilor, a fost la vedere până prin 1985, iar la sud ajungea în hotarul Torceștilor. Mai trebuie spus că nu s-au făcut lotizări pe fiecare sătean și nici nu s-au distribuit titluri de proprietate ca mai târziu. Locuitorilor li s-
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
nord a satului Slobozia, o piatră hotar pusă în acest loc, după măsurarea moșiei atribuită sătenilor, a fost la vedere până prin 1985, iar la sud ajungea în hotarul Torceștilor. Mai trebuie spus că nu s-au făcut lotizări pe fiecare sătean și nici nu s-au distribuit titluri de proprietate ca mai târziu. Locuitorilor li s-a măsurat și stâlpit cu pietre hotar la cele patru colțuri întreaga suprafață atribuită, iar ei și-au împărțit-o pe loturi și suprafețe separate
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
nu plata sau răscumpărarea terenului, dovadă incontestabilă a faptului că boierii nu cumpăraseră pământul ca valoare în sine, ca obiect al muncii, pe care cei cel lucrau îl aveau, ci ei au cumpărat o cotă din vânzările rezultate din munca sătenilor și alte avantaje ce decurgeau din dreptul cutumiar, dar transformate, cu timpul în obligații și cote mai substanțiale, transferate stăpânilor individuali în schimbul unei sume de bani sau prin danie, prin care să-și asigure un protector cu putere juridică și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
o valoare în perioada înstrăinărilor pe bază de zapise și cărți domnești, înstrăinare ce viza, de fapt, modul de conducere și de ascultare, așa cum am arătat la locul potrivit. Astfel se explică, credem, de ce oamenii considerați prin Legea din 1864 „săteni ce n-au meserie de agricultori și n-au făcut clacă” nu au plătit nici un fel de răscumpărare, deși au primit și ei câte 10 prăjini „loc de casă și grădină”. La fel, locuitorii celor trei județe din sudul Basarabiei
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
moșie, căci era încă vie în amintire stăpânirea aceasta comună. Răzeșii umbrăreșteni se plâng Divanului, membrii acestuia nu găsesc soluția potrivită, determinând intervenția domnitorului Mihail Sturza, bun cunoscător al problemelor de acest fel și din a cărui pledoarie pentru dreptatea sătenilor în speța dată se desprind argumente foarte interesante, pentru a înțelege temeiul demersului nostru în legătură cu separarea din 1704. Domnul, suprema instanță de judecată a țării, vine cu date luate din actul prin care se stabiliseră separarea celor două părți și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
după spița tuturor, urmând ca de la cine va avea mai mult să să scadă și să să adaoge celor care vor avea mai puțin” (subl. I. S.). Textul subliniat ne dă posibilitatea să înțelegem mai bine câteva chestiuni din viața sătenilor umbrăreșteni și anume: -că bătrânul Azimioară poate fi considerată una și aceeași persoană cu Mihăilă Azimioară, menționat în mărturia din 30 noiembrie 1687 la categoria oameni buni, fără nici o funcție sau vreun înaintaș al acestuia (bunic); -că prin hotarnica din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
specificați cu atributul ostășesc de iuzbașă, chihae. De asemenea, câțiva din cei 34 bătrâni, pe care a fost distribuită obștea umbrăreșteană răzășească, poartă alături de numele propriu (Năstase, Dima, Manea) rangurile ostășești de mai sus. Scriitorul zapisului din 1664, prin care sătenii din Umbrărești fac danie vadul lor de moară hatmanului Neculai Racoviță, este „Necula vătah de hânsari din satul Umbrărești”. În documentul intitulat Catastiv ot volost Tecuci za călărași, za dajdii, deci o evidență a călărașilor din ținutul Tecuci cu dările
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
superioare de stat și de la Episcopie. Pentru zona noastră restricția poartă semnătura episcopului de Roman, de care depindeau la vremea respectivă parohiile din județul Tecuci. Iată ce cuprindea enciclica episcopală adresată protopopilor de la județe: „aflăm că în câteva județe unii săteni purced cu duhul răzvrătirii și să înfăptuiască grave neorânduieli care turbură ordinea și siguranța publică. Ca să nu înceapă duhul acesta și în eparhia noastră, puneți preoților în vedere să îndeplinească datoriile de împăciuitori pentru buna orânduială și când vor vedea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de 18 octombrie 1907 scrie: „Prea Cucernice Părinte, Ca rezultat la ordinul nr. 893 din septemvrie în 28/1907 am respectul a vă raporta că în parohia Umbrărești, din comuna Umbrărești în a/nul/ c/urent/ a fost răscoală din partea sătenilor numai la curtea d-lui arendaș Traian Cristescu, proprietatea d-lui Gh. U. Negropontes, unde au adus mare pagubă: devastare și furturi și la primărie au rupt firul telefonic. Starea spiritelor locuitorilor în ziua răscoalei a devenit din însuși îndemnul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
precizarea necesară că e vorba de nepoții de fiică ai Elencăi Manu, Catinca, măritată cu beizadeaua Grigore Suțu și nu din căsătoria Elencăi cu aga Grigore Suțu. Încă din timpul vieții Elencăi Manu constatăm că biserica a trecut în grija sătenilor, ajutați când și când de către familia Suțu. Așa s-a întâmplat în 1865 și în anii următori, când se înregistrează demersuri repetate către autoritățile în drept pentru repararea bisericii ce fusese închisă, „fiind în cea mai proastă stare și amenințătoare
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
sculul de lână, dovadă a menținerii practicilor din generație în generație. Aceste practici, întrebuințate până recent, au avut un efect negativ față de necesitatea însușirii cunoștințelor din științele moderne, mult mai cuprinzătoare și mai exacte. Rostul acestora va fi perceput de sătenii noștri și înțeles destul de târziu. Credem că așa se explică de ce numărul știutorilor de carte a fost la noi redus o prea îndelungată vreme, prevalând cel al neștiutorilor de carte. Am în vedere întreg evul mediu și o lungă perioadă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
orașul Tecuci, informații exacte și deosebit de valoroase din punct de vedere istoric al învățământului tecucean. Demersuri pentru înființarea unei școli pe teritoriul comunei Umbrărești au fost făcute de către locuitorii satelor Umbrăreștii-răzeși cu cei din Condrea, cărora li s-au alăturat sătenii ce aparțineau de satul Slobozia-Torcești, respectiv Cătunașii și Murgoceștii. Ei fac propunerea înființării școlii la îndemnul autorităților de stat, urmare a adoptării Legii Instrucțiunii din 16/28 martie 1864, prin care se reglementa organizarea învățământului primar la sate, ce urma
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cel în care și-au deschis cursurile imensa majoritate a școlilor sătești, chiar dacă deciziile ministeriale de funcționare au fost date mai târziu, în decembrie 1864 și la începutul anului 1865. S-au păstrat documente din care rezultă dificultățile, pe care sătenii trebuiau să le depășească, pentru a pune baze temeinice și durabile școlii, dificultăți generate și de o exagerată birocrație. Punem în atenția cititorilor o mică parte din textele ce se referă la școla incipientă umbrăreșteană. Încă din 20 august 1863
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]