6,897 matches
-
mondial. Mulți surghiuniți în SUA au revenit în Europa în țările lor de origine, unde vor reevalua tradiția lor culturală de origine, cu deosebire cea germană și franceză. În această perioadă un Herbert Marcuse lansează problematica restructurării instinctelor din perspectivă sociologică, psihanaliza clasică freudiană se vrea revizuită. Sub influența lucrărilor de filosofie ale lui Jean Paul Sartre, ale lui Heidegger se naște o nouă tendință psihanalitică existențialistă. Fenomenologia ei este diferită, mai cuprinzătoare, o sinteză între tendințele biologice și cele sociologice
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
sociologică, psihanaliza clasică freudiană se vrea revizuită. Sub influența lucrărilor de filosofie ale lui Jean Paul Sartre, ale lui Heidegger se naște o nouă tendință psihanalitică existențialistă. Fenomenologia ei este diferită, mai cuprinzătoare, o sinteză între tendințele biologice și cele sociologice. Este reluată problematica naturii divine a omului, pe care linie Wilfred Daim afirmă că "noi avem de ales între insanitatea vieții psihice și argumentele psihologice ce pot fi aduse asupra existenței lui Dumnezeu". Era o cale propusă pentru vindecarea nevrozei
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
teoriei agenda setting / 60 4.1.5. Efectele cadrajelor din știri / 65 5. Media: realități și practici multiple / 73 5.1. Jurnalismul și politica: o relație de putere / 73 5.2. Perspective diferite asupra media / 78 5.2.1. Perspectiva sociologică / 78 5.2.2. Perspectiva funcționalistă / 83 5.2.2.1. Funcțiile media / 83 5.2.3. Feluri diferite de a face jurnalism: hard news vs. soft news / 88 5.2.4. Selecția știrilor / 90 5.2.5. Tipologii ale
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
12: Diferențe între grupurile experimentale pentru variabila încredere politică (* p<0,1; ** p<0,5; *** p<0,01) / 196 Tabelul 13: Diferențe între grupurile experimentale pentru variabila activism (* p<0,1; ** p<0,5) / 198 Lista figurilor Figura 1: Modelul sociologic versus modelul psihologic al audienței media / 55 Figura 2: Modelul "agenda setting" / 58 Figura 3: Interacțiunile dintre cele trei tipuri de agendă / 64 Figura 4: Evoluția studiilor dedicate "agenda setting", "priming" și "framing"/ 66 Figura 5: Modelul de tip "activare
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
de comunicare specifice, capabile să le satisfacă. În termeni de modele paradigmatice, această evoluție înregistrează trecerea de la teorii ale efectelor la teorii ale funcțiilor media (consecințe, utilizări, gratificații, răspunsuri la nevoi individuale, conștiente sau inconștiente), marcând diferențele dintre un model sociologic de abordare a receptării mesajelor și un model psihologic, cum este figurat în schema care urmează: Figura 1: Modelul sociologic versus modelul psihologic al audienței media Teoria "U&G" este construită ca o sinteză integratoare, înglobând studiul motivațiilor și al
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
la teorii ale funcțiilor media (consecințe, utilizări, gratificații, răspunsuri la nevoi individuale, conștiente sau inconștiente), marcând diferențele dintre un model sociologic de abordare a receptării mesajelor și un model psihologic, cum este figurat în schema care urmează: Figura 1: Modelul sociologic versus modelul psihologic al audienței media Teoria "U&G" este construită ca o sinteză integratoare, înglobând studiul motivațiilor și al consumului selectiv de media. Aceasta reprezintă atât un studiu al efectelor și funcțiilor mass-media, cât și o analiză interpretativă, specifică
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
anumit fel, iar acest proces nu este niciodată lipsit de consecințe. Felul în care este transmisă informația oferă și o interpretare, o grilă de lectură a evenimentelor și faptelor prezentate. 5.2. Perspective diferite asupra media 5.2.1. Perspectiva sociologică Sociologia jurnalismului reprezintă unul dintre cele mai avansate cadre de gândire asupra rutinelor profesionale și interacțiunilor dintre jurnaliști, instituții și structurile organizaționale care le ghidează munca. Cercetările despre jurnalism au impus deja o tradiție în literatura de specialitate, lărgind cadrul
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
și practica jurnalistică sunt examinate în mod curent. Pornind de la numărul mare de cercetări legate de practicile jurnalistice, Michael Schudson (2003) a încercat să sistematizeze abordările curente în acest tip de cercetare. Principalele trei direcții sunt reprezentate de: a) studiile sociologice obișnuite; b) studiile despre economia politică a știrilor; c) abordările culturale ale știrilor (Schudson, 2003, p. 36). Cel mai avansat cadru de gândire privind știrile rămâne însă sociologia producerii știrilor, care pune accentul pe relațiile, pe rutinele de lucru și
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
p. 36). Cel mai avansat cadru de gândire privind știrile rămâne însă sociologia producerii știrilor, care pune accentul pe relațiile, pe rutinele de lucru și pe alte interacțiuni dintre jurnaliști și organizațiile sau structurile cu care interacționează. În plus, abordarea sociologică a accentuat rutinele profesionale de care se servesc jurnaliștii și a sondat tipurile de public cărora li se adresează. Rémy Rieffel (2005/2008) propune o abordare originală a jurnalismului și identifică o tipologie a practicilor jurnalistice, pornind de la trei niveluri
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
leagă procesul de fabricare a informației de structura economică a societății și abordarea "culturalistă", care insistă asupra influenței sistemului simbolic, a culturii, asupra conținutului jurnalistic (Schudson, 2003). Abordările mai sus amintite se află însă în contradicție cu o altă perspectivă sociologică, deosebit de fertilă în mediul academic francez. Bazându-se pe lucrările lui Pierre Bourdieu, sociologii care fac parte din acest curent consideră că profesia jurnalistică trebuie privită în termeni de "câmp jurnalistic" adică un mediu autonom, care are propriile legi și
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
privilegiază înainte de toate ideea de rentabilitate economică. Sociologiei jurnalismului i s-a imputat viziunea îngustă asupra jurnalismului, descris ca un mediu aflat în constant conflict, în care actorii se străduiesc să mențină echilibrul (Zelizer, 2004/2007, p. 77). Majoritatea investigațiilor sociologice reduc adesea jurnaliștii la un singur tip de actori, care acționează ca reacție la un singur tip de mediu cel al propriei profesii -, neglijând mai vastele contextele culturale, istorice, politice și economice în care activează jurnalismul. 5.2.2. Perspectiva
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
mai repede și avansarea procesului de autoreglementare a noilor canale media cu acces nelimitat. În The Sociology of News, Schudson (2003) oferă o privire de ansamblu asupra chestiunilor legate de jurnalism, care mai trebuie încă analizate din punct de vedere sociologic. Trecând în revistă marile intersecții, în afară de politică, prin care jurnalismul este conectat cu lumea înconjurătoare piața, istoria, literatura -, Michael Schudson face o analiză mai puțin pesimistă, însă la fel de tranșantă a mediului adesea contradictoriu la nivel intern, dar întotdeauna complex, pe
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
a mediului adesea contradictoriu la nivel intern, dar întotdeauna complex, pe care jurnaliștii îl folosesc ca sursă de autoritate pentru a transmite imaginile și cuvintele știrilor. Fiecare dintre acești autori oferă viziuni care rămân legate de vechile principii ale investigației sociologice. Totuși, în mod semnificativ, fiecare reașează și extinde limitele sociologiei, pentru a aborda din nou relațiile dintre jurnalism și politică, jurnalism și economie, jurnalism și tehnologie, jurnalism și publicurile sale. 5.2.3. Feluri diferite de a face jurnalism: hard
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
muncă de selecție și atribuire a unor judecăți de valoare pentru societate" (Glasgow University Media Group, 1976, p. 14). Sintetizând informațiile prezentate în această secțiune, considerăm că astfel de studii au ajutat la stabilirea unui punct de pornire pentru investigația sociologică dedicată jurnalismului. Stabilind că noțiunile de gatekeeping și "procese de selecție" sunt relevante pentru înțelegerea producției de știri, aceste cercetări au identificat un set de influențe externe cadrelor mentale ale jurnaliștilor. Combinate cu lucrările inițiale despre practicile jurnalistice individuale, cercetările
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
discipline precum sociologia, antropologia, psihologia, jurnalismul și relațiile publice, în încercarea de a defini cât mai exact domeniul de studiu al comunicării politice. Spre exemplu, primele cercetări dedicate fenomenului votului și conturării opiniilor politice au reprezentat o sinteză a tradiției sociologice a comportamentului de vot filtrat de identitatea de grup (cf. Lazarsfeld, Berelson și Gaudet, 1944/2004) sau de tradiția psihologică a lui Lasswell, prin intermediul formulei arhicunoscute: "cine, ce spune, cui și cu ce efecte" (Hovland, Janis și Kelly, 1953). Studiile
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
electorale, urmele acesteia sunt difuze, pentru că multe campanii operează cu mesaje implicite, care nu pot fi reperate decât cu instrumente analitice adecvate. Trecând la metodologia cercetărilor din științele comunicării, observăm că cercetătorii au fost (și sunt încă) dependenți de anchetele sociologice. Părinții fondatori ai domeniului (Lazarsfeld, Berelson și succesorii lor de la Universitatea Columbia) au folosit ancheta în investigarea efectelor expunerii la mesajele de campanie. Totuși, ca orice instrument științific, metoda anchetei are anumite limitări: cea mai importantă se leagă de considerarea
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
considerare aspectele complexe ale mediilor de comunicare ori procesul de formare a opiniilor și atitudinilor care este determinat cel mai probabil de interacțiunea dintre cadraje complementare sau concurente (engl. competitive framing). Majoritatea studiilor dedicate cadrajelor media se încadrează în orientarea sociologică, impusă de Gamson și Modigliani (1987), care pornește de la accepțiunea mai permisivă, mai largă a cadrajelor, definite ca idei centrale care organizează linia povestirii, care conferă sensul, esența unui subiect, prezentat în media (Gamson și Modigliani, 1987). O astfel de
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
dorințe ale omului, dorința de putere și aceea de glorie sunt cele mai importante"49, notează Bertrand Russell. În spațiul politic, dorința de putere poate fi considerată promotoarea tuturor acțiunilor importante în contextul problemelor sociale. Concepută, din punct de vedere sociologic, ca formă a puterii sociale specifică societăților civile, puterea politică reglementează organizarea societății prin gestionarea raporturilor dintre diversele grupuri sociale, în vederea susținerii propriei legitimități. În perspectivă diacronică, puterea politică suferă o serie de metamorfoze, de la puterea anonimă, specifică societăților tribale
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
la redimensionarea celorlalte două. În vreme ce sintaxa este pur formală, vizând structura expresiilor lingvistice și relațiile dintre acestea, semantica are în vedere raporturile de semnificație dintre expresii și obiecte sau concepte, regulile lor de evoluție, iar pragmatica surprinde relațiile psihologice și sociologice dintre participanții la actul de comunicare. Demersul semiotic urmărește stabilirea topografiei enunțării politice, a sistemelor enunțării, investigarea timpului istoric al manifestărilor discursive, a relațiilor dintre locurile și timpurile politice ale limbajului, cercetarea relațiilor dintre înscrierea la cuvânt și gradul de
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
analizele semantice și pragmatice ulterioare. 2.3. Vocabular politic și mutații semantice Ramură a lingvisticii având ca obiect studiul semnificațiilor cuvintelor și al variației acestora, semantica identifică rațiunile modificărilor semantice fie în limbă, fie în factori de ordin psihologic sau sociologic, exteriori limbii. Antoine Meillet subliniază interacțiunea a trei elemente în dezvoltarea semnificației cuvintelor: legile autonome ale limbii, dezvoltarea obiectului desemnat și factorul de clasă (de grup)116. În cazul vocabularului politic, esențiale sunt schimbarea realităților politice, pe de o parte
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
a doua categorie nu pot fi nici adevărate, nici false, dar susceptibile de a fi fericite sau nefericite, după exprimarea lui Austin 134. Filosoful subliniază că actele de vorbire implică respectarea unor condiții: lingvistice (anumite formulări trebuie folosite în detrimentul altora), sociologice (locutorii politici trebuie să fie investiți cu autoritate sau cu un statut compatibil cu locul, timpul și situația de comunicare), psihologice (starea de spirit a vorbitorilor trebuie să fie în conformitate cu tipul de angajament pe care îl contractează). Încălcarea uneia dintre
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
religiei, ceea ce conduce la o mutație a fenomenelor religioase. De acord! Totuși, cînd teoreticienii aleg să vorbească despre ieșirea din religie și chiar dacă ținem seama de toate nuanțele care trebuie date noțiunii , ei nu propun doar o analiză din perspectivă sociologică a religiosului. Ei impun religiei o definiție strict sociologică. Concep religia în termeni de putere, o reduc la performanțe colective cu impact politic, o definesc cantitativ prin predominanța ei în spațiul public, unde, într-adevăr, și-a pierdut hegemonia. Pe
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
De acord! Totuși, cînd teoreticienii aleg să vorbească despre ieșirea din religie și chiar dacă ținem seama de toate nuanțele care trebuie date noțiunii , ei nu propun doar o analiză din perspectivă sociologică a religiosului. Ei impun religiei o definiție strict sociologică. Concep religia în termeni de putere, o reduc la performanțe colective cu impact politic, o definesc cantitativ prin predominanța ei în spațiul public, unde, într-adevăr, și-a pierdut hegemonia. Pe scurt, plasează religia într-o paradigmă secularizantă, care nu
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
și sentimentele de mânie, rușine și mândrie care o Însoțesc sunt părți ale personalității umane care au o importanță decisivă pentru viața socială. Creativitate și progres tehnic 40 Cercetătorii cei mai importanți ai acestor fenomene sociale, cu tentă psihologică și sociologică, sunt de acord În a recunoaște că individul - și deci conștiința de sine - e o apariție relativ târzie, fiind un produs al societăților Înaintate. Conștiința de sine apare odată cu dezvoltarea și evoluția societății. Conștiința nu este posibilă decât În societăți
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
și sentimentele de mânie, rușine și mândrie care o Însoțesc sunt părți ale personalității umane care au o importanță decisivă pentru viața socială. Creativitate și progres tehnic 40 Cercetătorii cei mai importanți ai acestor fenomene sociale, cu tentă psihologică și sociologică, sunt de acord În a recunoaște că individul - și deci conștiința de sine - e o apariție relativ târzie, fiind un produs al societăților Înaintate. Conștiința de sine apare odată cu dezvoltarea și evoluția societății. Conștiința nu este posibilă decât În societăți
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]