12,660 matches
-
perspectivă sociologică, Horațiu Rusu • Simțul practic, Pierre Bourdieu • Sociologia banilor, Nigel Dodd • Sociologia comunității, Tudor Pitulac • Sociologia culturii, Matthieu Béra, Yvon Lamy • Sociologia dezvoltării comunitare, Ion I. Ionescu • Sociology of law studies and research, Doina Balahur • Sociologia educației, Dumitru Popovici • Sociologia minciunii, J.A. Barnes • Sociologia parisului, Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot • Sociologia religiilor, Jean-Paul Willaime • Sociologia valorilor, Rudolf Rezsohazy • Sociologie generală, Mircea Agabrian • The raping of identity, Radu Surdulescu LIBRĂRII în care puteți găsi cărțile colecției ABC ALBA-IULIA Librăria Mircea Eliade
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
practic, Pierre Bourdieu • Sociologia banilor, Nigel Dodd • Sociologia comunității, Tudor Pitulac • Sociologia culturii, Matthieu Béra, Yvon Lamy • Sociologia dezvoltării comunitare, Ion I. Ionescu • Sociology of law studies and research, Doina Balahur • Sociologia educației, Dumitru Popovici • Sociologia minciunii, J.A. Barnes • Sociologia parisului, Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot • Sociologia religiilor, Jean-Paul Willaime • Sociologia valorilor, Rudolf Rezsohazy • Sociologie generală, Mircea Agabrian • The raping of identity, Radu Surdulescu LIBRĂRII în care puteți găsi cărțile colecției ABC ALBA-IULIA Librăria Mircea Eliade, str. Cloșca, bloc CH1 ARAD
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
Dodd • Sociologia comunității, Tudor Pitulac • Sociologia culturii, Matthieu Béra, Yvon Lamy • Sociologia dezvoltării comunitare, Ion I. Ionescu • Sociology of law studies and research, Doina Balahur • Sociologia educației, Dumitru Popovici • Sociologia minciunii, J.A. Barnes • Sociologia parisului, Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot • Sociologia religiilor, Jean-Paul Willaime • Sociologia valorilor, Rudolf Rezsohazy • Sociologie generală, Mircea Agabrian • The raping of identity, Radu Surdulescu LIBRĂRII în care puteți găsi cărțile colecției ABC ALBA-IULIA Librăria Mircea Eliade, str. Cloșca, bloc CH1 ARAD Librăria Corina, str. Mihai Eminescu nr.
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
Pitulac • Sociologia culturii, Matthieu Béra, Yvon Lamy • Sociologia dezvoltării comunitare, Ion I. Ionescu • Sociology of law studies and research, Doina Balahur • Sociologia educației, Dumitru Popovici • Sociologia minciunii, J.A. Barnes • Sociologia parisului, Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot • Sociologia religiilor, Jean-Paul Willaime • Sociologia valorilor, Rudolf Rezsohazy • Sociologie generală, Mircea Agabrian • The raping of identity, Radu Surdulescu LIBRĂRII în care puteți găsi cărțile colecției ABC ALBA-IULIA Librăria Mircea Eliade, str. Cloșca, bloc CH1 ARAD Librăria Corina, str. Mihai Eminescu nr. 2, tel. 0257/284749
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
Béra, Yvon Lamy • Sociologia dezvoltării comunitare, Ion I. Ionescu • Sociology of law studies and research, Doina Balahur • Sociologia educației, Dumitru Popovici • Sociologia minciunii, J.A. Barnes • Sociologia parisului, Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot • Sociologia religiilor, Jean-Paul Willaime • Sociologia valorilor, Rudolf Rezsohazy • Sociologie generală, Mircea Agabrian • The raping of identity, Radu Surdulescu LIBRĂRII în care puteți găsi cărțile colecției ABC ALBA-IULIA Librăria Mircea Eliade, str. Cloșca, bloc CH1 ARAD Librăria Corina, str. Mihai Eminescu nr. 2, tel. 0257/284749 BACĂU Librăria Glissando, Bd.
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
de reamenajare a Parisului în timpul celui de-al Doilea Imperiu. (n.t.) * Bulevard parizian, unde își au sediul magazinele de modă (n. r.). 14 Comună franceză situată în inima munților Alpi. (n.t.) * Acronimul francez pentru mountain bike (n. r.). -----------------------------------------------------------------------6 1 SOCIOLOGIA BURGHEZIEI Introducere Ce este bogăția? Nobilime și burghezie: mize temporale Nobilime și burghezie: mize temporale Spațiile burgheziei O clasă internațională O clasă internațională Fabricarea și întreținerea marelui burghez O clasă mobilizată Repere bibliografice 171 Cuprins
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
a răspunde problemelor specifice ivite la un moment dat În dezvoltarea copilului. Acest plan este un instrument de organizare și prescripție, o schiță a activităților de desfășurat În favoarea rezolvării problemelor de Învățare a copilului. El Împletește elementele de psihologie și sociologie (identifică problemele În planul dezvoltării psihologice, individuale și sociale) cu normele și principiile pedagogice, urmărind eficiența acțiunilor Îndreptate În remediere, compensare sau corectare. Ca instrument al proiectării unor acțiuni, planul identifică problemele, caută cauzele, orientează acțiunea, dă instrumentele specifice intervenției
STRATEGII DE LUCRU CU ELEVII CU DIFICULTĂȚI DE ÎNVĂȚARE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Michel THEODORA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2154]
-
Colecția ACADEMICA 187 Seria Sociologie Coordonatorul seriei Sociologie este Ion I. Ionescu Consiliul științific: ALAIN VILBROD, Brest, Franța; GILLES FERRÉOL, Poitiers, Franța; ALICE TOME, Lisabona, Portugalia; ANA KRASTEVA, Sofia, Bulgaria; BAUDOUIN HECQUET, Mons, Belgia; EMMANUEL JOVELIN, Lille, Franța, MARCHENRY SOULET, Fribourg, Elveția; JEANLOUIS DEROUET, Paris
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
Colecția ACADEMICA 187 Seria Sociologie Coordonatorul seriei Sociologie este Ion I. Ionescu Consiliul științific: ALAIN VILBROD, Brest, Franța; GILLES FERRÉOL, Poitiers, Franța; ALICE TOME, Lisabona, Portugalia; ANA KRASTEVA, Sofia, Bulgaria; BAUDOUIN HECQUET, Mons, Belgia; EMMANUEL JOVELIN, Lille, Franța, MARCHENRY SOULET, Fribourg, Elveția; JEANLOUIS DEROUET, Paris, Franța; GABOR ERDEI
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
Poitiers, Franța; ALICE TOME, Lisabona, Portugalia; ANA KRASTEVA, Sofia, Bulgaria; BAUDOUIN HECQUET, Mons, Belgia; EMMANUEL JOVELIN, Lille, Franța, MARCHENRY SOULET, Fribourg, Elveția; JEANLOUIS DEROUET, Paris, Franța; GABOR ERDEI, Budapesta, Ungaria; TERESA PIRES CARREIRA, Algarve, Portugalia. Ion PETRICĂ este doctor în sociologie și cadru didactic asociat la Facultatea de Științe Sociale și ale Educației din cadrul Universității "Eftimie Murgu" din Reșița, fiind inspector de specialitate în cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Caraș-Severin. Este licențiat al Facultății de Litere, Filosofie și
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
licențiat al Facultății de Litere, Filosofie și Istorie, (specializarea Teologie-Pastorală) din cadrul Universității de Vest din Timișoara. Absolvent al cursului de studii postuniversitare Practica asistenței sociale orientată spiritual și al cursului de masterat Psihologia Organizațională și a Conducerii ale Facultății de Sociologie și Psihologie din cadrul Universității de Vest din Timișoara. Autor al volumelor (selectiv): Comunicarea organizațională (Studiu de caz: Comunicarea organizațională în DGASPC CS) (2010), Complementaritatea între Biserică și statul român cu privire la protecția copilului (2010), Biserica și asistența socială din România (2012
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
Prefață de Alin GAVRELIUC INSTITUTUL EUROPEAN 2013 Volumul a apărut cu sprijinul Primăriei orașului Bocșa. Dorim pe această cale să aducem mulțumiri domnului profesor universitar doctor Viorel Prelici, pentru îndrumare, responsabilizare și dăruire în ceea ce privește realizarea tezei de doctorat. Cuvinte cheie: sociologia religie, religiozitate, asistență socială, Biserică, protecția copilului, orientare religioasă Cuprins Prefață (Alin GAVRELIUC) / 7 Introducere / 9 Religie și societate: orientare religioasă și implicare socială / 13 Capitolul I. Abordări sociologice clasice și contemporane în explorarea fenomenului religios / 17 1.1. Religia
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
încercarea de a realiza o sinteză proprie, autonomă, tratând o problematică deocamdată precar studiată în țara noastră, sigur folosindu-ne de un vast material bibliografic. Importanța temei și a lucrării. Considerăm demersul nostru științific foarte important pentru două domenii ale sociologiei în ceea ce privește România ca țară a Uniunii Europene: 1. pentru domeniul de asistență socială; 2. pentru sociologia religiei. Ținând cont de specificul culturii noastre naționale, asistența socială laică 1 își poate apropia ca bun partener Biserica în tot ceea ce privește activitatea
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
noastră, sigur folosindu-ne de un vast material bibliografic. Importanța temei și a lucrării. Considerăm demersul nostru științific foarte important pentru două domenii ale sociologiei în ceea ce privește România ca țară a Uniunii Europene: 1. pentru domeniul de asistență socială; 2. pentru sociologia religiei. Ținând cont de specificul culturii noastre naționale, asistența socială laică 1 își poate apropia ca bun partener Biserica în tot ceea ce privește activitatea socială întreprinsă în România. Cercetarea noastră poate constitui un temei conceptual și metodologic pentru întemeierea științifică
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
partener Biserica în tot ceea ce privește activitatea socială întreprinsă în România. Cercetarea noastră poate constitui un temei conceptual și metodologic pentru întemeierea științifică a relației stat-Biserică în privința activității de asistență socială și cu precădere în domeniul protecției copilului. Legat de sociologia religiei, cercetările sociologice pot urmări și analiza religiozitatea în instituțiile de ocrotire a copilului ale statului român. Nu am găsit o asemenea cercetare realizată la nivel de organizație privind religiozitatea la români. Cercetarea noastră a pătruns dincolo de lucrurile generale studiate
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
răspândirea sectelor, dar unde vom întâlni societatea cu manifestări concrete și religia ca realitate tangibilă?" (Remond, 2003, p. 61). Întrebări care își găsesc răspunsuri multe în funcție de modalitatea de cercetare empirică a fenomenului religios și a implicării lui în viața socială. Sociologia religiilor a fost și este un domeniu destul de analizat și care a atras sociologii spre o abordare a religiei, mulți făcând legături între religie și nașterea unor sisteme moderne sociale, oarecum religia ar fi "sursa de inspirație". Spre exemplu, teoria
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
tangibilă?" (Remond, 2003, p. 61). Întrebări care își găsesc răspunsuri multe în funcție de modalitatea de cercetare empirică a fenomenului religios și a implicării lui în viața socială. Sociologia religiilor a fost și este un domeniu destul de analizat și care a atras sociologii spre o abordare a religiei, mulți făcând legături între religie și nașterea unor sisteme moderne sociale, oarecum religia ar fi "sursa de inspirație". Spre exemplu, teoria cu privire la implicarea religiei în lumea modernă este în mod evident inspirată de teoria alegerii
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
toate acestea pe bază de presupuneri. Credințele apar ca o sedimentare a acestor incertitudini în anumite certitudini care, ca o reacție, blochează insuficiența de informație și argumentare, conferind un plus de valoare și siguranță unor ipoteze care devin convingeri. In sociologie credințele reprezintă "date", fapte sociale ale colectivității (Zamfir, Vlăsceanu, coord., 1993, p. 143). Ele nu sunt analizate din punctul de vedere al întemeierii și argumentării lor științifice, ci ca parametrii existenți ai vieții religioase a colectivității. Rolul contemporan al religiei
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
în fraza anterioară, pentru România, conform cu cercetările sociologice efectuate la nivel european, rezultatele stau altfel: în anul 2000 doar 2% dintre români se declarau fără o apartenență religioasă. Capitolul I Abordări sociologice clasice și contemporane în explorarea fenomenului religios 3 Sociologia religiilor studiază diversitatea fenomenelor religioase, împreună cu multiplele viziuni despre lume dezvoltate de ele, și raportul cu societatea în ansamblu. Obiectele și domeniile de studiu ale sociologiei religiei sunt, de asemenea, determinate de diverse concepții despre religie asumate de cercetătorii ei
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
apartenență religioasă. Capitolul I Abordări sociologice clasice și contemporane în explorarea fenomenului religios 3 Sociologia religiilor studiază diversitatea fenomenelor religioase, împreună cu multiplele viziuni despre lume dezvoltate de ele, și raportul cu societatea în ansamblu. Obiectele și domeniile de studiu ale sociologiei religiei sunt, de asemenea, determinate de diverse concepții despre religie asumate de cercetătorii ei. Este posibil să distingem cel puțin șapte tipuri diferite de concepții despre religie: 1. Religia ca stadiu primitiv al evoluției sociale (A. Comte); (a se vedea
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
Weber, toți aceștia au anunțat pierderea influenței și importanței religiei în societățile moderne. Pentru Karl Marx care considera religia ca opiu pentru popor aceasta trebuia să dispară odată cu venirea societății fără clase și cu sfârșitul alienării. Nu e surprinzător că sociologia, însăși un produs al iluminării, ar trebui să aibă tradiție lungă a scepticismului față de religie spune Karl Marx. Ideea religiei popularizată de către Karl Marx ca o forță de înstrăinare și ideea lui Sigmund Freud pe puterea iluzionară continuă să umbrească
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
începutul secolului al XX-lea și până în anii `60, acest termen este utilizat într-o multitudine de accepțiuni diferite, fără ca aceste utilizări să fie subordonate unui cadru teoretic organizat în funcție de această noțiune. Este cazul în special la Weber, la fondatorii sociologiei americane, la Lynd, la Redfield, la pionierii americani și europeni ai studiului sociologic al religiilor, precum și la Sorokin, la tânărul Parsons și la Herberg (Tschannen, 1992). Prima adevărată "teorie a secularizării" o găsim la H. Becker (1963). După cum arată un
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
la Redfield, la pionierii americani și europeni ai studiului sociologic al religiilor, precum și la Sorokin, la tânărul Parsons și la Herberg (Tschannen, 1992). Prima adevărată "teorie a secularizării" o găsim la H. Becker (1963). După cum arată un studiu empiric de sociologie a sociologiei religiei, în anii '60-'70, textele care se referă la secularizare au dobândit un statut paradigmatic, în sensul kuhnian al termenului (ansamblu de exemple împărtășite de o comunitate științifică în exercițiul științei normale). În afară de Parsons în perioada evoluționistă
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
la pionierii americani și europeni ai studiului sociologic al religiilor, precum și la Sorokin, la tânărul Parsons și la Herberg (Tschannen, 1992). Prima adevărată "teorie a secularizării" o găsim la H. Becker (1963). După cum arată un studiu empiric de sociologie a sociologiei religiei, în anii '60-'70, textele care se referă la secularizare au dobândit un statut paradigmatic, în sensul kuhnian al termenului (ansamblu de exemple împărtășite de o comunitate științifică în exercițiul științei normale). În afară de Parsons în perioada evoluționistă, autorii care
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
și Luhmann. Elementele principale ale acestei paradigme pot fi sistematizate în jurul a trei elemente centrale diferențierea, raționalizarea și mondializarea -, găsim o serie de elemente periferice: autonomizarea, pluralizarea, privatizarea, generalizarea, declinul practicii, necredința și scientizarea." Borlandi et al., 2009, p. 720). Sociologia religiei trezește mai ales interesul instituțiilor ecleziale. Universul protestant este primul care apreciază instrumentul sociologic ca un mijloc eficace pentru înțelegerea unui mediu social de acum pluralist și secularizat. În Statele Unite, fenomenele religioase devin obiectul unei analize sistematice în anii
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]