6,537 matches
-
pentru care realitatea cea mai reală era lumea lui subiectivă (vezi Sărmanul Dionis, autobiografia lui morală), trebuia să trăiască idealismul lui Kant, Fichte și Schopenhauer (care e filozofia din opera mai sus-citată). Acest pesimist și idealist trebuia să trăiască pe socoteala sa pesimismul și idealismul budist. (Dealtfel, romantism, pesimism, idealism filozofic sunt, în cazul acesta, tot atâtea fețe ale uneia și aceleiași stări sufletești.) Iar starea sufletească a lui Eminescu nu era numai a unui om, a sa, ci a unei
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Jean Bart, Gîrleanu, Spiridon Popescu, Pătrășcanu, Radu Rosetti, Cazaban, N. N. Beldiceanu, I. I. Mironescu, Lucia Mantu, Cezar Petrescu, Ionel Teodoreanu, G. Brăescu, ca să numesc numai pe cei care și-au scos scrierile în volum, și fără să mai pun la socoteală pe Anghel, considerat, și cu drept cuvânt, mai ales ca poet. Această bogată proză moldovenească din epoca ultimă nu este o noutate a epocii. De la început, cum s-a văzut, Moldova este ținutul prozei românești. Este chiar creatoarea ei, cu
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
dreptul român, fără vreun amestec din partea unui tribunal sau puteri străine”. Aveau în supraveghere drumurile, hotarele și codrii satului iar chinezul era împuternicit prin hrisov, de rege dacă era ținut crăiesc sau de voievod dacă era ținut particular. Chinezul dădea socoteală în fața locuitorilor satului iar dacă deve-nea răulean era tras la județ în fața adunării chinezilor care formau o conducere colectivă a tuturor satelor românești ce împreună era o ,,țară” - craină - iar conducătorul se numea crainic. Ei trebuiau să apere hotarele țării
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
sciți în anul 339 î.e.n. și pe mulți i-a pus să asculte grasul pămîntului dobrogean. Tot pe acolo și-au găsit sfîrșitul mulți soldați din oastea lui Zopyron inclusiv generalul, pe la 326 î.e.n. cînd au venit să le ceară socoteală locuitorilor cetății Olbia. Pentru că au primit răspunsul cuvenit, macedo- nenii au considerat că este mai bine să se retragă prin ținutul geților de parcă era stînă fără cîini. Și mult i-a mai costat nesăbuința. Dacă geții erau așa de vajnici
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
aurului, dovedind încă odată că chiar dacă au lipsit informațiile scrise de la greci sau romani, ne-am dus existența pe glia străbună și probele arheologice o confirmă, dar ele nu sînt puse în răbojul timpului pentru că plăsmuitorii de meserie au alte socoteli cu adevărul. Un conducător care purta la gît asemenea mesaj înseamnă că avea probleme și le rezolva îndepărtînd răii și relele din glia străbună, iar astăzi s-au puit atît de mult încît va trebui să-i nimicim cu arzătorul
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
cetate puternică, cu turnuri înalte de apărare iar în interior o instalație de produs bere, ca ofrandă adusă lui Zabelo. Dromixto(Dromichete) - mato , împreună cu droaia de geți îl atacă pe Lisimah, regele Macedoniei care a venit să le ceară ceva socoteli neînțelese bine cum ne lămurește tăblița 23 turnată pe la 300 î.e.n. După ce le-au dat la gioale pe rupte, i-au prins și i-au adus în fața soborului să le decidă soarta. ,,Lisimakio cu mulțimea lui dușmănoasă, a alergat și
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
erau așezate printre români. Tăblița 36 ne spune că geții din Mesia iar au luat-o razna rupînd în bucăți glia străbună peste care s-au înstăpî- nit niște lichele. Conducătorul împreună cu nobilii români au pornit la drum să cea-ră socoteală acestor pui de lele și să-i toiegească pentru ticăloșiile săvîrșite. ,,Boero Bisto împreună cu însoțitorii săi români au pornit la drum să facă război(să taie). Astfel, a strîns spre cercetare întocmai mulțimea neamurilor din Mesia. Supți (pră- dați) micii
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
s-a ridicat împreună cu rudele sale și a fost lăsat să fugă să se întîlnească cu armata lui. Pentru a opri zîzania rea ce o băga în armata geților, a fost împuternicit Eno să-l prindă cu atenție și cu socoteală pe acest nimic, să-l scurteze de cap și să-l ia. Este luat și azi a fost purtat într-un senic negru prin cetate. Cei care l-au ajutat au fost găsiți ascunși în ocolul vitelor, aduși în cetatea
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Administratorul n-a vrut să stea prea mult de vorbă cu bunicul, pe care-l învinuia că are datorii față de conac din anul trecut, motiv pentru care nu-l mai primește la muncile „în parte”. Nervos că i-a cerut socoteală și că l-a contrazis, logofătu la încălecat calul și a plecat pe moșie. Bunicul și tata au mers după el, cu căciulile în mână, și au stăruit să-l convingă că nu este dator și să-i ceară să
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
care aveau cai și căruță, s-au închinat în biserică și au plecat cu Doamne ajută! În Târgul Frumos, înainte de a ajunge la gară, coloana a fost oprită de miliție și de activiști de partid. Oamenilor li s-a cerut socoteală unde se duc. La răspunsul lor li s-a reproșat: „La muncile agricole nu mergeți în zi de sărbătoare dar pentru biserică mergeți”. Convoiul a fost oprit, iar oamenii au trebuit să deshame caii de la că ruțe și să-i
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
ne încuiată. După câteva minute am deschi ușa, mam uitat pe coridor și pentru că n-am văzut pe nimeni, am plecat. Pentru acest gest, la câteva zile colonelul Adamciuc a venit la mine la casa parohială și mi-a cerut socoteală de ce am plecat. După un timp, parohienii au observat că mă tot duc la poliție la Câmpulung și au bănuit că am de-a face cu securitatea. S-a urmărit compromiterea mea și prin chemarea la securitate, și prin ținerea
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
mesajul” pe care tânăra generație de azi merită să-l descopere și să-l preia din mărturia veche de peste un secol semnată Ilie Ighel. Altfel, „toate-s vechi și nouă toate”... Dl. C. Stănescu este un foarte bun istoriograf, dând socoteală, înregistrând și comentând, ca altădată Pompiliu Constantinescu (supranumit „secretarul literar al epocii sale”), tot ce este semnificativ în domeniul istoriei literare deschise, adică mai largi decât cercurile strâmte ale sesiunilor științifice ori revistele de specialitate, adică acea istorie literară care
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
la această dată, vreo 800 lei, pe care Hanrieta îi va da călugărițelor ca arvună pentru a nu vinde altcuiva. Ea însăși avea 5000 lei în bancă, zestre de la Gheorghe Eminovici, și era dispusă să dea o parte din ei. Socotelile care-i frământă mintea și timpul sunt, astfel, foarte simple și duc spre liniștirea unei vieți până acum destul de agitate a ei și spre o existență simplă și decentă în Botoșani a lui Eminescu. 20 ianuarie: „De scriitorii ce-mi
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
fie alături de ei, eventual să fie ajutat.). Rezultă discuții repetate între cei doi frați pe tema București și Veronica Micle, discuții pe care Hanrieta le raportează Comitetului de la Iași. 4 februarie: „Nu m-am supărat de loc că-mi cereți socoteală de banii ce mi i-ați trimis, ci cu mulțumire vi-o dau precum urmează: 400 franci ce mi i-ați trimis de la d-nul Cuza și 400 produși de concertul din Iași i-am dat arvună pentru casă, precum
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
ține, iată, de boala sa, de limitele ei, de impresiile altora despre ea. 14 martie: Referire la casa pe care trebuia s-o cumpere. 17 martie: „Iar mata, îngerul scăpător în toate privințele, mai scrie lui Mihai și cere-i socoteală și spune-i să nu beie, căci dacă vor afla binefăcătorii lui n au să-i facă pensie. El foarte mult ține la mata și te ascultă. Numai păcatele mele că m-am îmbolnăvit și iarăși are prea mulți bani
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
întrebuințeze puținii bani ce-i câștiga. Trăind în lungul răstimp al boalei din ajutorul prietenilor și entuziaștilor săi, Camera deputaților îi votă în anul trecut o mică pensiune după inițiativa scriitorului acestor rânduri, iar înmormântarea i s-a făcut pe socoteala statului român.” Am văzut cum a fost cu pensia: nu i-a revenit niciodată poetului. Iacob Negruzzi folosește prilejul doar ca să-și arate meritele. În decembrie 1889 Convorbirile literare vor publica un studiu foarte documentat, de St. C. Ioan (1868
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
ședință. El trebuie să le accepte și să le consemneze în scris pe toate. 7. Liderul trebuie să urmărească parcurgerea celor șase etape și respectarea celor patru reguli. Trebuie să aibă dicție bună și memorie pe măsură pentru a ține socoteala ideilor propuse. El trebuie să noteze toate soluțiile propuse, deci să poată scrie repede și lizibil, și să afișeze foile de hârtie la loc vizibil pentru toți participanții. În mod discret, liderul va încuraja participarea și a celor timizi: „Acum
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
doar a autorului, ci a orișicui: „Dar cine este atât de trufaș și să spună că poate reda în cuvinte?..”. „Trufia” aceasta, care pe T.-R. îl ocolește, poartă de fapt alt nume, numai că memorialistului nu îi vine la socoteală să recunoască. SCRIERI: La vida del blanco en la tierra del negro, I-II, tr. R. Besora, pref. autorului, Barcelona, [1927]; ed. (Viața albului în țara negrilor), București, 1929; En el corazón de la selva vírgen, pref. Manuel de Castro Tiedra
TICAN-RUMANO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290169_a_291498]
-
Europa, ca să amăgiți opinia publică... Farfuridi: (și mai înțepat) Dă-mi voie... Mi se pare că altcineva amăgește opinia publică... Cațavencu: Nu voi să știu de ce zici d-ta. Brânzovenescu: Firește că nu vrei să știi... nu-ți vine la socoteală... Cațavencu: (și mai lătrător) Să-și vază de trebile ei Europa. Noi ne amestecăm în trebile ei? Nu... N-are prin urmare dreptul să se amestece într-ale noastre... D-ta ești advocat, ești confrate cu mine... Farfuridi: Da, sunt
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
lua În primire, seara veneau alții, altă tură adică, și la opt ore te băgau iar pe platou... Iarna te băga și trebuia să stai așa... Te număra, te lua În primire și, la poartă, dacă nu ieșea vreunul la socoteală, că dormea sau ceva, iar te ducea afară, iar alinierea, până le ieșea lor... O dată pe lună făceam baie... Ne ducea la 12 noaptea, cu pătura În cap, așa, ca deținuții periculoși... Când ajungeai acolo, Îți dădeau o coajă de
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
în parte, a rămas până la noi și se va perpetua. Iată, atât cât îmi amintesc, o parte din poreclele lui N.T. Orășeanu: Pâinea era numită o abondență. Gheața: cremă de Siberia. Scobitoarea: o baionetă. Tacâmul: un regulament. Țuica: o idee. Socoteala: protocolul. Cârnații mici: mititei. Cârnații mari: patricieni. Un ardei roșu: o torpilă. Varza acră: origină de Belgrad. Sticluța de vin: o pricină. Ocaua de vin cu borviz la răcitoare: o baterie. Apa: o naturală. Paharele pentru vin: semi-plutoane. Cafeaua neagră
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
mers precum citim Până la Ierusalim, Acolo cum au ajuns, Steaua în nori s-a ascuns. Etc. Vicleimuri erau iarăși numeroase, astăzi d-abia dacă întâlnim doar câte unul. Acum cincizeci de ani actorii vicleimului erau amatori cari asociați lucrau pe socoteala lor; astăzi este iarăși o afacere a întreprinzătorilor cari exploatează pe cei cari joacă. 152 bucureștii de altădată Vicleimul, sau Betleemul, orașul unde s-a născut Hristos, când era complect - fiindcă erau vicleimuri mari și vicleimuri mici -, era compus din
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
depunea economiile la o bancă, iar în fiecare seară, după reprezentație, un șir de 5-6 trăsuri lua drumul Herăstrăului vechi: era I.D. Ionescu cu amanta lui și cu un număr de prieteni - întotdeauna aceiași - cari în toate nopțile petreceau pe socoteala artistului. I.D. Ionescu putea face avere, căci rareori un actor român a avut un prilej mai prielnic, dar a fost mână spartă; i-a plăcut prea mult petrecerile și a avut prea mulți prieteni dintre aceia pe cari francezii îi
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cele mai bune elogiuri, mergând de mai multe ori la asalt, deși respinși sub focul omorâtor al împușcăturilor turcilor. Mai mulți fură uciși chiar pe parapetul redutei pe care o escaladaseră cu atâta curagiu și tenacitate. Dacă se va ține socoteală că acești soldați erau la începutul carierei lor și că se luptau în contra unor lucrări puternice apărate de o armată redutabilă, trebuie a recunoaște că s-au bătut într-un mod remarcabil. În ceea ce privește artileria română, rușii îi fac un elogiu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
deloc în privința felului de a privi viața. Mihail Kogălniceanu era omul vesel căruia îi plăceau toate plăcerile existenței, iar Dimitrie Sturdza era un puritan din cea mai extremistă specie. Într-o seară se puse la cale o mică farsă pe socoteala conului Mitiță Sturdza. Prințul Gorciakof dedea un prânz la care erau invitați, pe lângă cei mai înalți demnitari și ofițeri ruși, și doi miniștri români, Kogălniceanu și Sturdza. Prânzul a decurs după toate legile solemne ale etichetei, dar la șampanie ușa
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]