5,479 matches
-
toată Țara Rumânească și Cătră de bine voitoriul cititori (în colaborare cu Radu Greceanu), în Mărgăritare adecă Cuvinte de multe feliuri a celui întru sfinți Părintelui nostru Ioan Arhiepiscopul Țarigradului a lui Zlatoust, București, 1691, reed. în BRV, I, 316-321; Stihuri politicești 8, asupra stemii a prea luminatului și blagocistivului domn Ioan Constantin B. B. voievod și Tuturor celor ce s-or întâmpla a ceti, pravoslavnicilor și ai noștri frați întru Domnul, bucurie, în Evanghelia greco-română, București, 1693, reed. în BRV
GRECEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287347_a_288676]
-
aromân, alături de Nida Boga și Atanasie Nasta. Lirica lui, mai totdeauna în dublă expresie (în aromână, dar și în limba română comună, unde reușita e mai mare), exprimă aspirația continuă spre împlinire - împlinirea însemnând la el și perseverenta șlefuire a stihului, închinat de obicei iubitei sau iubirii. Socotind iubirea un sentiment divin, el este probabil cel mai profund poet erotic în grai aromân. A îngrijit și expresive transpuneri în aromână din Mihai Eminescu, Ion Barbu și Lucian Blaga. SCRIERI: Sonete, Syracuse
GULI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287383_a_288712]
-
alcătuiesc piesa titulară a volumului Umbra plopilor (1965), aduc rezonanțe de melos simbolist. Ele reiau, de altfel, și un motiv simbolist, călătoria: „Și vom călători odată/ Pe unde n-am mai fost nicicând, / Cu umbra plopilor, ciudată, / Alunecând, alunecând...” Ultimul stih e refrenul întregii compoziții. Refrene există și în alte piese, bunăoară în Zodii, din volumul Noaptea nopților (1985): „Dar în acest țintirim / ne naștem numai o dată. / Și începem apoi să murim, / și lumea nu se mai gată. // Cartea fraților Grimm
HOREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287447_a_288776]
-
inconsecvențe. „Hermetiștii”, de pildă, i se par depășiți și reci, însă el însuși nu evită ermetizarea, fiind de părere că poetul nu se cade să scrie „pe înțelesul tuturor”; în plus, „prea clarul ucide frumusețea plăsmuirilor noastre”. Și, într-adevăr, „stihul sever” al lui C. nu se remarcă prin limpezime. La fel, notațiile sale în cheie reflexivă. Cu înfloriri poetizante, silnic nu rareori până la obscuritate, el uită de propria aserțiune, potrivit căreia simplitatea e un „semn regesc”, și își complică teribil
CHELARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286187_a_287516]
-
cântec nou”. Versuri în curgere impetuoasă încearcă să dea sugestia puterii implacabile a destinului (Mare!...), dominant fiind însă lirismul solar (Devenire, Al vieții mele soare...ș.a.). Poetul scrie, de asemenea, balade fantastice, dintre care una mai reușită (Acvina), și alte stihuri modelate după specii folclorice. Cele mai multe dintre poeme sunt adunate în volumul Poezii (1934), apărut postum. Scriind și proză, G. își ilustrează în parte concepția filosofică. Eroii nuvelelor sale, romantici cerebrali, cu model în Dionis, își plăsmuiesc o lume a lor
GHERASIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287243_a_288572]
-
în același an, 1915. După trei zile de la apariția lor în librării, anxiosul autor și le-a retras. Gestul presupune un scrupul care, din păcate, nu e susținut de o înzestrare pe măsură. Rareori destins și surâzător, poetul este, în stihurile lui de simțire romantică, un sceptic, părăsit de iluzii și invadat de melancolie. Trist, el caută mângâiere, așa cum, amăgit în iubire, exaltă „plăcerile durerii”. În sonete, care s-ar fi cerut încă șlefuite, se resimt înrâuriri baudelairiene. Într-un comentariu
GIGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287280_a_288609]
-
Colaborează la „Seara” cu foiletoane semnate și F. Adrian, A. F. Craioveanul, V. Simion, incluse ulterior în volumul Idei și oameni (1922), la „Înfrățirea”, „Versuri și proză”, „Absolutio”, „Scena”, „Curierul Olteniei”, „Zorile” ș.a. Îi apar alte patru plachete de versuri: Stihuri venerice (1915), Fragmente-Romanțe, Reverii sculptate și Prin lentile negre, toate în 1916. Se stabilește la București din 1920 și este, timp de două decenii, funcționar la Ministerul Muncii și Ocrotirilor Sociale. Scrie abundent în presă, fiind prezent la „Ideea europeană”, „Cuvântul
ADERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
trece în revistă, pe sute de pagini, literatura europeană modernă, de la simbolism până la Proust, Joyce, Céline și Kafka, într-un proiect în care personalitățile ostracizate de ascensiunea forțelor antidemocratice au un loc privilegiat. De începuturile lui poetice (Motive și simfonii, Stihuri venerice, Fragmente-Romanțe, Reverii sculptate și Prin lentile negre), un fragmentarium liric, amalgam de virtualități și de poze moderne, se va dezlega având sentimentul unui experiment de vârstă (va mărturisi că a fost poet în epoca lui „neolitică”). În schimb prozatorul
ADERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
scriitor unanimitatea puterilor de expresie. TUDOR ARGHEZI SCRIERI: Motive și simfonii, Craiova, 1910; Naționalism...? Libertatea de a ucide..., Craiova, 1910; ed. (Personalitatea. Drepturile ei în artă și viață), pref. C. Rădulescu-Motru, București, 1922; Sânge închegat. Note de război, Craiova, 1915; Stihuri venerice, Craiova, 1915; Fragmente-Romanțe, Craiova, 1916; Reverii sculptate, Craiova, 1916; Prin lentile negre, București, 1916; Domnișoara din str. Neptun, București, 1921; Țapul, București, 1921; ed. 2 (Mireasa multiplă), București, 1932; ed. 3 (Zeul iubirii), București, 1945 ; Idei și oameni, I
ADERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
Simion Ștefan, Radu Greceanu, Dimitrie Cantemir, Vasile Aaron, Vasile Vârnav), idee apărută atunci când intelectualii epocii s-au întors către obârșiile latine, spre Apus. Cu timpul, a început să se vădească și preocuparea pentru terminologia poetică, pentru definirea unor termeni ca „stih”, „vers”, „comparație”, „alegorie”, „onomatopee”, „prosopopee”. Procesul acesta, foarte lent, de cunoaștere și înțelegere a rostului creației și de deprindere cu mânuirea vehicolelor ei, a fost însoțit de studierea poeticilor clasice (Horațiu). Prin Gheorghe Asachi, a pătruns la noi știința poetică
ALEXIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285250_a_286579]
-
tezaur inestimabil de literatură românească” (I. C. Chițimia), ca o „inestimabilă sursă de documentare” (Dumitru Micu). SCRIERI: Mode și veșminte din trecut, I-II, București, 1971; Acest Ev Mediu românesc, București, 1973; Un bucureștean de altădată - risipitorul logofăt Dudescu, Milano, 1978; Stihuri pentru Draga, București, 2000; Istoria poeziei culte românești (1570-1830), I-IV, îngr. Dumitru-Mircea Coloșenco, cu un Cuvânt de prețuire de I.C. Chițimia, București, 1993-2001. Traduceri: Întâmplările și faptele de pomină ale năzdrăvanului Til Buhoglindă, București, 1971; Cervantes, Don Quijote (repovestire pentru
ALEXIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285250_a_286579]
-
Istoria poeziei culte românești (1570-1830), I-IV, îngr. Dumitru-Mircea Coloșenco, cu un Cuvânt de prețuire de I.C. Chițimia, București, 1993-2001. Traduceri: Întâmplările și faptele de pomină ale năzdrăvanului Til Buhoglindă, București, 1971; Cervantes, Don Quijote (repovestire pentru copii), București, 1975; Din stihurile jupânului François Villon, postfață Romulus Vulpescu, București, 1979. Repere bibliografice: Popa, Ist. lit., II, 1098; Dumitru Micu, De la Coresi la Iancu Văcărescu, ALA, 2002, 600; Florin Mihăilescu, Farmecul erudiției, VR, 2002, 3-4. I.D.
ALEXIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285250_a_286579]
-
-a altor vremuri. Iar timpul crește-n urma mea... mă-ntunec." A.V. Pentru a vă da replica, pentru a vă contrazice că s-ar putea să fie ultimul film sau ultima discuție, am să reproduc și eu chiar trei stihuri, din "Shakespeare al nostru": "Piesa e gata, trag oblonul. Hei, ce ploaie e afară! Dacă v-a plăcut bufonul, Mai poftiți și-n altă seară." (Emisiunea "Cap de afiș", TVR3, 3 ianuarie 2015) Ruxanda Donose Teodora Gheorghiu Leontina Văduva "Turneul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
un Horia redivivus, cu scopul unei întemeieri sociale mai echitabile: "Cine dintre toți/ s-o ivi ca un munte,/ strîmbătatea s-o înfrunte,/ s-o arunce-ntre roți!!/ Să fie-același cer/ pentru plugar, pentru boier, pentru-împărat, pentru miner". însă alte stihuri pun accentul pe factorul etnic, vituperînd, ca-n Doina eminesciană, invazia capitalei noastre de către "lăcustele" nesățioase ale ciocoismului alogen: "Fanarul s-a mutat la București - Noi, cruzi Tudor Vladimirești/ îți trebuie ție/ Românie,/ cu năprasnice vreri românești,/ cu năprasnice arme
Metalirismul lui Aron Cotruș (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12535_a_13860]
-
au trecut fatalmente prin experiența optzeciștilor, care a întrupat, la rîndul său, o altă etapă a avangardei autohtone, impregnînd-o, ca și predecesorii lor direcți, de datele cotidianului actual, de starea de spirit jemanfișistă, de, în genere, inconformismul conjugat, moral-formal. Iată stihuri tangente la tonalitatea metropolitan-ațîțată a lui Mircea Cărtărescu: ,cumva am penetrat un cer nou, plutesc căpșuni și lapte și e soare./ simt dragoste cînd bate vîntul dinspre tine, cu miros umflat/ și simt dragoste cînd ți se redimensionează buzele și
Douămiiștii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11385_a_12710]
-
de pîine:/ aici unde El a semănat oameni și legi nescrise/ pomi animale grîne și vise/ lupul trăsnit trecea urlînd prin duminica omului/ care murise" ( Cimitirul vesel). După cum cadența folclorică își face loc, ca un paradoxal luminiș întunecat, în desimea stihurilor de ortodoxă constituție expresionistă: "hai hai și iar hai/ fă Doamne o crîșmă-n rai/ ai lichior de toporași/ spune Doamne cui mă lași/ și-i bătută și-nvîrtită/ și-i bătută și-nvîrtită/ moartea-i mîndră și gătită/ mîndră-i moartea și horită
Un (post) expresionist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13711_a_15036]
-
abulie (Apus)". Antologia este cu Hyperionul eminescian care implora să fie dezlegat de "greul" veșniciei. Ultimul volum, Stanțe burgheze, apărut în 1946, reflectă, fie și într-un mod indirect, circumstanțele istorice care nu erau tocmai favorabile contemplației. Adesea, în aceste stihuri tîrzii, "ajung ecouri ale acelor împrejurări, comentate cu o abia ascunsă ironie, însă de la o înălțime astrală, de unde urechea noastră nu mai percepe decît frînturi discontinue, cuvinte aproape în libertate, o șoaptă întretăiată (Perpetuum mobile)". Așteptarea prelungită peste marginile firești
Radu Petrescu despre G. Bacovia (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16643_a_17968]
-
Acasa > Stihuri > Semne > MIREASA CODRULUI Autor: Maria Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 1394 din 25 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Pe frunzele Toamnei plutind în curcubeu, scriu dorul ce se ascunde-n sufletul meu. În ele brodez privirea de sub pleoape, când Cerul
MIREASA CODRULUI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1394 din 25 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349716_a_351045]
-
Acasa > Stihuri > Semne > POEMELE IUBIRII-3 Autor: Maria Luca Publicat în: Ediția nr. 1394 din 25 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului De-ai să mă chemi... De-ai să mă chemi...voi alerga la tine Prin soare sau furtuni voi alerga Să retrăiesc
POEMELE IUBIRII-3 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1394 din 25 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349717_a_351046]
-
Acasa > Stihuri > Semne > DIN VIS Autor: Mia Popa Publicat în: Ediția nr. 1389 din 20 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului DIN VIS Din vis ,în abis, iscat-am .Amintire. A muntelui, care mă duce, unduind, inundând... * După chipul căutat. Atât am văzut
DIN VIS de MIA POPA în ediţia nr. 1389 din 20 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349736_a_351065]
-
Acasa > Stihuri > Semne > ARLECHIN Autor: Mia Popa Publicat în: Ediția nr. 1385 din 16 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului ARLECHIN Arlechinul de ieri istovit de puteri ilar,vrea să-ți mai spună alba mea soră,Lună n-ai să fii tu nebună
ARLECHIN de MIA POPA în ediţia nr. 1385 din 16 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349735_a_351064]
-
Acasa > Stihuri > Semne > UNEORI Autor: Mia Popa Publicat în: Ediția nr. 1392 din 23 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului UNEORI Uneori păsările mai zboară aripa rănită de vânătorul laș șubredă,acoperă marea ca un gând pierdut.... Timp nu mai e, eu nu
UNEORI de MIA POPA în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349738_a_351067]
-
Acasa > Stihuri > Semne > FRUNZA Autor: Mia Popa Publicat în: Ediția nr. 1390 din 21 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului FRUNZA Mi-ai dat frunza dimineții de toamnă arămie e târziu să-ți mai spun că frunzele au plecat în exil lasă,mai
FRUNZA de MIA POPA în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349737_a_351066]
-
Acasa > Stihuri > Semne > GÂNDURI Autor: Florentina Crăciun Publicat în: Ediția nr. 1404 din 04 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Gânduri... De ce sa plângi când viața te răsfață Cu zile lungi, mai bune azi ca ieri, Și cum să uiți c-ai dăruit
GÂNDURI de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 1404 din 04 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349762_a_351091]
-
de ani/ doar eu mai am obrăznicia să-ntreb/ ăchiar așa?a/ acum îți permiți? te repeți!a îmi răspunde/ doctorul/ fiindcă cineva nu mai are vreme/ ... ași pentru că veni vorba,/ cine ești dumneata?a" (Despre maxilarul inferior de tot). Stihuri care probează generalitatea părelnic delirantei satire. Din mixtura vieții cu mecanicul rezultă confuzii care șochează, precum în picturile unui Picabia, Duchamp, Dali. Entitățile organice luneca în anorganic cu o lentoare terifică, cu o pseudonaturalete care înspăimînta, devenind fantomale, aidoma unui
Poezia lui Dorin Tudoran by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17623_a_18948]