5,507 matches
-
din sudul județului Argeș lipsesc cu desăvârșire nu doar oportunitățile economice, ci și cele de petrecere a timpului liber, inițiativele culturale, facilitățile educaționale. Nu există biblioteci, centre culturale sau cinematografe. Cei 1200 de copii care trăiesc în Costești cresc fără stimuli, adesea nesupravegheați, izolați în tristețea și imobilitatea orașului natal. Consecințele acestei situații sunt dezastruoase: șomajul a atins cote alarmante iar alcoolismul, delincvența juvenilă, abandonul școlar și familial, violența în familie sunt fenomene care afectează majoritatea familiilor din Costești. Centrul Hercules
Fundația Principesa Margareta a României () [Corola-website/Science/315345_a_316674]
-
să demonstreze aceste idei cu ajutorul matematicii și a experimentului. În ianuarie 1830 a fondat, împreună cu editorul Leopold Voß "Chemisches Zentralblatt". În 1846, Fechner a fost cofondator al "Academiei de Stiinte din Leipzig". Fechner este considerat fondatorul psihofizicii, relația dintre obiect, stimulul fizic și senzație (produce percepție). Lucrarea epocala a lui Fechner a fost "Elemente der Psychophysik" (1860). El pornește de la conepția lui Baruch Spinoza, conform căreia faptele trupului și faptele conștientului, deși nu sunt reductibile una la cealaltă, sunt fete diferite
Gustav Theodor Fechner () [Corola-website/Science/317298_a_318627]
-
încercarea de a descoperi o relație matematică exactă între ele. Rezultatul cel mai faimos al investigațiilor sale este cunoscut sub numele de legea Weber-Fechner, care poate fi exprimată după cum urmează: Pentru că intensitatea unei senzații să poată crește în progresie aritmetică, stimulul trebuie să crească în progresie geometrica." Deși exploatată cu succes doar în anumite limite, legea s-a dovedit a fi extrem de utilă. Din păcate, de la teoria solidă că intensitatea unei senzații crește prin sporirea definită a stimulului, Fechner a fost
Gustav Theodor Fechner () [Corola-website/Science/317298_a_318627]
-
în progresie aritmetică, stimulul trebuie să crească în progresie geometrica." Deși exploatată cu succes doar în anumite limite, legea s-a dovedit a fi extrem de utilă. Din păcate, de la teoria solidă că intensitatea unei senzații crește prin sporirea definită a stimulului, Fechner a fost condus la postulatul unității de senzație, astfel încât orice senzație ar putea fi considerată ca fiind compusă din n unități. ”Senzațiile, a argumentat el, fiind astfel reprezentare de numere, psihologia poate deveni o știință ”exactă”, susceptibila de tratament
Gustav Theodor Fechner () [Corola-website/Science/317298_a_318627]
-
C" o constantă care trebuie să fie determinată separat, prin experiment, în special, pentru fiecare grad de sensibilitate. Acest raționament al lui Fechner a dat naștere la o masă mare de controverse, dar greșeală fundamentală în ea este simplă. Deși stimulii sunt compozite, senzațiile nu sunt. "Fiecare senzație", spune profesorul James, "se prezintă că o unitate indivizibila, si este destul de imposibil de a citi orice semnificație clară în ideea că acestea sunt masele de unități combinate." Totuși, ideea de măsurare exactă
Gustav Theodor Fechner () [Corola-website/Science/317298_a_318627]
-
al lui Schelling, a învățat mult de la Herbart și Weisse și a respins cu hotărâre Hegel și monadismul lui Lotze. O altă lege (a orbirii parțiale) pe care Fechner o formulează este: unde: formulă 3-reprezintă rata de progresie geometrica a intensității stimulului. S-a preocupat și de perfecționarea legilor lui Ohm, efectuând diverse cercetări în domeniul electricității, îmbunătățind electroscopul lui Bohnenberg. Memoriile sale au apărut în publicațiile anuale ale lui Schweiger și Pogendorff. Biografia lui Fechner a fost scrisă de Kuntze Gustav
Gustav Theodor Fechner () [Corola-website/Science/317298_a_318627]
-
încerca manii persecutorii sau de auto-învinovățire sau halucinații, în timp ce oamenii care trăiesc un episod psihotic în contextul unei manii își pot forma grandomanii sau pot avea experiențe de semnificație adâncă religioasă. Halucinațiile sunt definite ca percepții senzoriale în absența unor stimuli externi. Se diferă de iluzii, sau distorsiuni perceptuale, care sunt percepții eronate ale stimulilor externi. Halucinațiile pot avea loc în oricare dintre cele 5 simțuri și pot lua aproape orice formă, de la senzații simple (cum ar fi lumini, culori, gusturi
Psihoză () [Corola-website/Science/321943_a_323272]
-
psihotic în contextul unei manii își pot forma grandomanii sau pot avea experiențe de semnificație adâncă religioasă. Halucinațiile sunt definite ca percepții senzoriale în absența unor stimuli externi. Se diferă de iluzii, sau distorsiuni perceptuale, care sunt percepții eronate ale stimulilor externi. Halucinațiile pot avea loc în oricare dintre cele 5 simțuri și pot lua aproape orice formă, de la senzații simple (cum ar fi lumini, culori, gusturi, mirosuri) la experiențe mai însemnate cum ar fi vederea și interacțiunea cu animale și
Psihoză () [Corola-website/Science/321943_a_323272]
-
din creier, vor determina eliberarea altor hormoni ai glandei pituitare. Aceștia ajung înapoi la ovare, unde vor ajuta la menținerea schemei de producție a estrogenului și progesteronului. Acest feed-back ajută eventual la inhibarea acelor neuroni din creier, care reacționează la stimulii sexuali ai masculului. Precis nu se știe, însă la șobolanul alb, estrogenul activează neuronii hipotalamici, unde se leagă molecule receptoare în nucleul celular. Acest lucru modifică producția de proteine în celulele țintă, ceea ce determină modificarea proprietăților electrice ale celulei, iar
Anolisul verde () [Corola-website/Science/321967_a_323296]
-
se știe, însă la șobolanul alb, estrogenul activează neuronii hipotalamici, unde se leagă molecule receptoare în nucleul celular. Acest lucru modifică producția de proteine în celulele țintă, ceea ce determină modificarea proprietăților electrice ale celulei, iar în final modifică receptivitatea la stimuli(capacitatea de a răspunde la stimuli). Dacă și la Anolis se petrece ceva asemănător în momentul ovulației, hormonii modifică receptivitatea unei părți a creierului femelei, determinând-o să-și arcuiască ceafa când vede gușa etalată a masculului. Se poate dovedi
Anolisul verde () [Corola-website/Science/321967_a_323296]
-
estrogenul activează neuronii hipotalamici, unde se leagă molecule receptoare în nucleul celular. Acest lucru modifică producția de proteine în celulele țintă, ceea ce determină modificarea proprietăților electrice ale celulei, iar în final modifică receptivitatea la stimuli(capacitatea de a răspunde la stimuli). Dacă și la Anolis se petrece ceva asemănător în momentul ovulației, hormonii modifică receptivitatea unei părți a creierului femelei, determinând-o să-și arcuiască ceafa când vede gușa etalată a masculului. Se poate dovedi experimental importanța hormonilor(estrogen și progesteron
Anolisul verde () [Corola-website/Science/321967_a_323296]
-
fi capabil de a răspunde într-o manieră complexă la „toate contingențele vieții”, ceva ce animalele nu pot face. El a argumentat mai departe că orice sunet emis de animale nu reprezintă un limbaj, ci sunt simple răspunsuri automate la stimuli externi.
Drepturile animalelor () [Corola-website/Science/316346_a_317675]
-
Senzația este prima formă de reflectare psihică a realității. Ca reproducere în creier a realității reflectă însușirile simple ale obiectului care acționează sub formă de stimuli direct asupra organismului. Însușirile reflectate de senzație sunt simple, concrete, exterioare, acidentale, neesențiale. Senzația reflectă în mod izolat caracteristicile stimulului.Ea se produce la nivelul creierului ca rezultat al unui proces ce începe cu acțiunea stimulului asupra receptorului, se continuă
Senzație () [Corola-website/Science/316385_a_317714]
-
reflectare psihică a realității. Ca reproducere în creier a realității reflectă însușirile simple ale obiectului care acționează sub formă de stimuli direct asupra organismului. Însușirile reflectate de senzație sunt simple, concrete, exterioare, acidentale, neesențiale. Senzația reflectă în mod izolat caracteristicile stimulului.Ea se produce la nivelul creierului ca rezultat al unui proces ce începe cu acțiunea stimulului asupra receptorului, se continuă cu transmiterea informației prin căile nervoase aferente și se finalizează într-o experiență psihică. Senzația este elementul psihic indivizibil al
Senzație () [Corola-website/Science/316385_a_317714]
-
acționează sub formă de stimuli direct asupra organismului. Însușirile reflectate de senzație sunt simple, concrete, exterioare, acidentale, neesențiale. Senzația reflectă în mod izolat caracteristicile stimulului.Ea se produce la nivelul creierului ca rezultat al unui proces ce începe cu acțiunea stimulului asupra receptorului, se continuă cu transmiterea informației prin căile nervoase aferente și se finalizează într-o experiență psihică. Senzația este elementul psihic indivizibil al cunoașterii dar nu se prezintă singură decât în rare cazuri ca de exemplu în primele zile
Senzație () [Corola-website/Science/316385_a_317714]
-
corpului interoceptorii produc senzații corspunzătoare proprietăților interne corpului. O altă categorie de receptori, cei plasați în tendoane, articulații, mușchi adică proprioceptorii aduc informații despre poziții, mișcări, concretizate în senzații proprioceptive. Totuși această clasificare are limite; ulterior s-a descoperit că stimulii din afară provoacă o reacție complexă intero-exteroceptivă iar propriorecepția îndeplinește și funcții exteroceptive. Clasificarea lui Sherrington este unilaterală și pentru faptul că bazează clasificarea pe un singur segment anatomo-fiziologic al producerii senzației și anume pe receptor, pe când senzația ca produs
Senzație () [Corola-website/Science/316385_a_317714]
-
fundamentul însușirilor detectate senzorial s-a făcut o clasificare ce pune în prim plan funcția reflectorie a senzațiilor și relația dintre subiect și obiect. Autorul remarcabil care a efectuat o asemenea clasificare a fost A. H. Uhtomski ( 1875-1942). Considerând natura stimulilor receptați a surprins patru categorii de senzații: senzații cutanate provocate de stimuli mecanici, senzații vizuale și auditive produse de stimuli fizici, senzații gustative și olfactive cauzate de stimuli chimici și senzații proprioceptive și interoceptive determinate de stimuli fiziologici. Clasificarea lui
Senzație () [Corola-website/Science/316385_a_317714]
-
prim plan funcția reflectorie a senzațiilor și relația dintre subiect și obiect. Autorul remarcabil care a efectuat o asemenea clasificare a fost A. H. Uhtomski ( 1875-1942). Considerând natura stimulilor receptați a surprins patru categorii de senzații: senzații cutanate provocate de stimuli mecanici, senzații vizuale și auditive produse de stimuli fizici, senzații gustative și olfactive cauzate de stimuli chimici și senzații proprioceptive și interoceptive determinate de stimuli fiziologici. Clasificarea lui Uhtomski are meritul de a evidenția conectarea senzațiilor la lumea externă și
Senzație () [Corola-website/Science/316385_a_317714]
-
dintre subiect și obiect. Autorul remarcabil care a efectuat o asemenea clasificare a fost A. H. Uhtomski ( 1875-1942). Considerând natura stimulilor receptați a surprins patru categorii de senzații: senzații cutanate provocate de stimuli mecanici, senzații vizuale și auditive produse de stimuli fizici, senzații gustative și olfactive cauzate de stimuli chimici și senzații proprioceptive și interoceptive determinate de stimuli fiziologici. Clasificarea lui Uhtomski are meritul de a evidenția conectarea senzațiilor la lumea externă și internă și că subliniază natura reflectorie a senzațiilor
Senzație () [Corola-website/Science/316385_a_317714]
-
efectuat o asemenea clasificare a fost A. H. Uhtomski ( 1875-1942). Considerând natura stimulilor receptați a surprins patru categorii de senzații: senzații cutanate provocate de stimuli mecanici, senzații vizuale și auditive produse de stimuli fizici, senzații gustative și olfactive cauzate de stimuli chimici și senzații proprioceptive și interoceptive determinate de stimuli fiziologici. Clasificarea lui Uhtomski are meritul de a evidenția conectarea senzațiilor la lumea externă și internă și că subliniază natura reflectorie a senzațiilor. Mai prezintă această clasificare avantajul că sintetizează un
Senzație () [Corola-website/Science/316385_a_317714]
-
1875-1942). Considerând natura stimulilor receptați a surprins patru categorii de senzații: senzații cutanate provocate de stimuli mecanici, senzații vizuale și auditive produse de stimuli fizici, senzații gustative și olfactive cauzate de stimuli chimici și senzații proprioceptive și interoceptive determinate de stimuli fiziologici. Clasificarea lui Uhtomski are meritul de a evidenția conectarea senzațiilor la lumea externă și internă și că subliniază natura reflectorie a senzațiilor. Mai prezintă această clasificare avantajul că sintetizează un criteriu unic în clasificare. Efectele negative produse de această
Senzație () [Corola-website/Science/316385_a_317714]
-
a răspunde selectiv la aceste influențe printr-o modificare internă difuză, nediferențiată, nespecializată, a întregului organism care se comportă atât ca analizor al informației cât și ca executor al reacției. Proprietatea iritabilității intră în funcție numai la contactul direct cu stimulii necesari vieții organismului. Când o substanță sau o energie aționează asupra unei porțiuni oarecare a organismului se fac modificări biofizice și biochimice care produc excitație care se propagă treptat în întregul organism. Are valoare limitată de orientare a organismului funcționând
Iritabilitate () [Corola-website/Science/316386_a_317715]
-
biofizică (1972-1976) la "Scuola Normale Superiore" din Pisa, efectuând partea experimentală (neurofiziologie și psihofizică) la "Laboratorio di Neurofisiologia del CNR"; în 1976 și-a susținut teza de doctorat intitulată "Contributions to the study of the visual function, using spatially periodical stimuli". În anii următori a fost cercetător post-doctoral la universitățile din Ulm și Lausanne; în 1979 s-a alăturat grupului de cercetare Wolf Singer de la "Institutul Max Planck de Psihiatrie" din München. În 1982 s-a transferat la "Institutul Max Planck
Ruxandra Sireteanu-Constantinescu () [Corola-website/Science/316421_a_317750]
-
zoofilii în două categorii: cei care au devenit zoofili prin tendințe patologice și cei care au devenit spontan. Pentru prima categorie a inventat termenul de zooerastie. Există autori care consideră că "zoofilia" se referă numai la mângâierea unui animal ca stimul erotic, că "bestialitatea" include și organele genitale umane sau animale, dar nu în sens patologic, ci ca moralitate decăzută și dorință sexuală mare fără ocazii de satisfacere și că "zooerastia" este contactul sexual direct cu un animal, având o componentă
Zoofilie () [Corola-website/Science/324984_a_326313]
-
și vedea mai bine. Erickson susținea câ transa este un fenomen zilnic comun. De exemplu, în timp ce așteptăm autobuzul sau trenul, citim sau ascultăm, sau chiar cănd suntem absorbiți de exerciții fizice, este normal să intrăm în transă, izolând atenția de stimulii irelevanți. Aceste stări sunt atât de comune și familiare, încât ele nu sunt recunoscute ca fiind fenomene hipnotice. Aceeiași situație este evidentă în viața de zi cu zi de câte ori atenția este fixată de o întrebare, sau experiență care provoacă uimirea
Milton H. Erickson () [Corola-website/Science/323661_a_324990]