5,576 matches
-
științei” (J. Alexander). Aceste presupoziții de factură nonempirică pot suferi modificări, ajustări În contact cu faptele, dar ele nu pot fi niciodată eliminate În Întregime. Albia prin care circulă aceste angajamente ideologice și teoretice nonempirice anterioare este conferită de tradițiile tacite ale disciplinei ce se transmit la generațiile succesive de specialiști. Cele mai generale supoziții nonempirice, ignorate de epistemologia și metodologia sociologică actuale, sunt Încorporate În teoriile sociale și lucrările empirice asupra ordinii și acțiunii sociale, În sensul că acestea adoptă
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
nonraționale, normative sau morale, instrumentale sau substanțiale conțin referințe intrinseci sau extrinseci ale comportamentelor umane care se transmit prin tradiție de la o generație la alta de sociologi. La fel se Întâmplă și În cazul abordării ordinii sociale. Tradițiile dominante acționează tacit, structurând cercetarea fie În direcția plasării indivizilor În structuri preexistente (paradigma colectivistă), fie În zona negocierilor interindividuale (paradigma individualistă). Dan Dungaciu: Lumea despre care voi vorbi În acest text-răspuns la ancheta Sociologiei Românești este cea a sociologiei românești postbelice și
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
publicațiilor cu profil social, unele chiar sociologice, crește rapid de la o medie de 5,7 pe an la 23,6 În perioada 1959-1963. Etapa a treia: legalizarea sociologiei și explozia cercetărilor empirice - 1965-1973. Contextul legalizării. Sociologia Începuse să fie acceptată tacit Încă de la sfârșitul anilor ’50 și Începutul anilor ’60. Politic, necesitatea sociologiei a fost formal recunoscută Într-un document din 1965. Voi cita, pentru „parfumul” exprimării, actul de recunoaștere a științei. În decembrie 1965, Într-un document oficial, Ceaușescu afirma
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Journal of Sociology, editat de sociologii de la Universitatea din Chicago, revistă de top a mișcării sociologice internaționale. Note În mod evident, trebuie subliniat faptul că „sfera neagră” sau „gri” (etichetarea depinzând și de măsura În care statul accepta În mod tacit sau mai manifest existența acesteia) nu avea aceeași pondere și importanță nici Înainte de „reformă” sau de schimbarea regimului, nici o dată cu trecerea la economia de piață În China și În Ungaria. În timp ce În Ungaria, de exemplu, privatizarea s-a produs
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
timp și spațiu, ele formează o schemă ori un strat mult mai sedimentat de credințe și cunoștiințe acumulate (de exemplu, «Cicălirile non-stop mă fac să o lovescă). Această structură cognitivă servește drept tipar mental (mental template) la care individul accede tacit În a Înțelege sinele (pe sine), alți oameni și rolurile sociale particulare (de exemplu, soțul, mariajul)” (Eckhardt și Dye, 2000). În general, schemele Îndeplinesc rolul de ,,ghid” În interacțiunile pe care un individ le are În mediul social. Astfel de
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ducea un război paralel În Est, În spatele frontului, război a cărui sălbăticie programatică Întrecea orice excese afective chiar ale armatei germane propriu-zis combatante. Se discută Încă În ce măsură publicul - de pildă, germanii de rând etc. - poate fi acuzat că a permis tacit Înfăptuirea Holocaustului, măcar că primele măsuri antievreiești (oricum, vizibil sub standarde umane) au fost luate În vecinătatea sa. La fel cum se discută până la ce grad de implicare În programul genocidar putem vorbi de asociere conștientă la crimă și de acele
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
un soi de Înrâurire mai subtilă, dar suficient de profundă, pe care tocmai proximitatea Îndelungată reușește să o estompeze? Se prea poate. La fel cum sursa poate fi tocmai ambianța În care ambii sociologi evoluau și pe care o exprimau, tacit, În scrierile lor. Sau poate că adevărul e, ca de atâtea ori, undeva, pe la mijlocă Oricum ar fi, personajul este - din acest punct de vedere, cel puțin - mult mai aproape de Traian Herseni decât a vrut să recunoască În aceea discuție
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
când partidul nu este capabil să-și controleze liderii populiști. Acești trei factori arată că populismul este mai predispus să funcționeze ca un remediu atunci când este controlat, fie din afara, fie din interior. Între ipotezele editorului acestui volum există un calcul tacit care măsoară puterea relativă a actorilor populiști și a celor non-populiști. Se anticipează că populismul la guvernare va avea efecte mai puternice asupra democrației decât populismul în opoziție, deoarce populismul la guvernare dispune de mai multă putere și de un
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
22,7% pentru COPEI). Alegerile au fost câștigate de bâtrânul fost președinte Rafael Caldera, care a format un o marcă independentă sub numele de Convergencia (Convergența) după ce s-a desprins de COPEI, condamnând reformele neoliberale din Venezuela, și a legitimat tacit încercarea de lovitură de stat împotriva lui Pérez (vezi Tabelul 7.1). Tabel 7.1. Rezultatele alegerilor prezidențiale din Venezuela, 1993-2006 Partid/Coaliție 1993 1998 2000 2006 AD 23,6 COPEI 22,7 Convergencia 30,5 Causa R 22,0
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
dintre cei care au votat pentru el în aprilie nu făcea parte din el" (Kenney, 2004: 126). Trecerea lui Fujimori la dreapta a permis o reapropiere de elita economică și tehnocrată din Peru. Până în 1992, el a reușit o "alianță tacită" cu puterile "de facto ale societății peruviene - armata, elementele de vârf ale mediului de afaceri, principalele trusturi media și tehnocrații cu relații la instituțiile financiare internaționale" (Conaghan, 2000: 257). Această nouă alianță a sabotat coaliția de început a celor aflați
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
său personal. Conceptul de schemă sau de structură cognitivă este postulat, în lipsa unei teorii a memoriei care ar putea explica constanța în timp a comportamentului individual. Este vorba despre reprezentări organizate ale experiențelor anterioare, definite ca „reguli generale, inflexibile și tacite, credințe sau postulate silențioase”. Aceste scheme pot avea grade diferite de complexitate. Modalitățile utilizate de către autor pentru a confirma existența acestora sunt diverse: - reliefarea conținutului tematic al visurilor; - examinarea unor asocieri libere; - răspunsuri la unele teste psihologice; - observarea modalităților obișnuite
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
explicit regelui. Textul biblic este rezultatul unei evoluții complexe, suprapuse și, uneori, selective a informațiilor despre practicile de cult; de aceea, dificultatea individualizării în textul biblic a informațiilor istoric credibile, cu privire la cultul practicat în epoca regală a dus la abandonarea tacită a ideii de a scrie o istorie propriu-zisă a preoției în Israel în epoca preexilică. Lucrări ample despre preoție, precum cea a lui Aelred Codi (1969) sau ale altora înainte de el, nu ar mai putea fi redactate astăzi, fie datorită
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
malefică atât naturală (mușcătura unui șarpe sau o mâncare otrăvită, 2Rg 4,38-40), cât și supranaturală. Vechii evrei, așadar, cunoșteau bine consecințele cauzelor naturale asupra sănătății omului, dar considerau că acestea erau dispuse din decizie divină sau cel puțin aprobate tacit. Prin urmare, se considera că vindecarea depindea în primul rând de Dumnezeu, după cum afirmă explicit Ex 15,26: „Eu [Yhwh] nu voi aduce asupra ta niciuna din bolile pe care le-am adus asupra Egiptului; căci eu sunt Domnul care
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
sumare sau tipologice, comparative, ipoteza monografiei zonale cu și fără sat-pilot, ipoteza monografiei tematice); constituirea de comunități științifice moderne și instituționalizarea lor sub forma echipelor monografice interdisciplinare care au împărtășit concepția teoretică și metodologică a lui D. Gusti; experimentarea „cunoașterii tacite” în procesul de cooperare interdisciplinară în cadrul echipelor monografice; codificarea experienței de cercetare monografică prin sistematizarea și publicarea „regulilor unei bune cercetări monografice”, ale analizei problemelor sociale, organizării muncii colective pe teren, verificării și redactării materialului empiric. Paradigma monografiei sociologice se
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
se știe, nu le păsa de ceea ce mâncau. Să te hrănești nu mai era decât o necesitate, cum ar fi să dormi sau să transpiri.“ Barbarii care au distrus Imperiul Roman de Apus nu erau în nici un caz gurmanzi; Cornelius Tacit descrie, în Despre originea și țara germanilor, obiceiurile lor alimentare: „Mâncările lor nu-s de multe feluri: poame pădurețe, vânat proaspăt sau lapte acru; foamea și-o astâmpără fără multă gătire și fără dresuri.“ Fastul și rafinamentul meselor romane fusese
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
elaborarea unei tipologii a formelor de cunoaștere organizațională, în literatura domeniului s-a propus preluarea unei distincții sesizate inițial de epistemologul Polanyi: cea între cunoașterea explicită (articulată), care este formalizabilă, accesibilă și comunicabilă, pe de-o parte, și cunoașterea implicită (tacită), care este subtilă, profund personalizată, neformalizată și difuz prezentă în contextul organizațional. Unele atribute suplimentare, propuse de Hedlund, sunt redate în tabelul. Niveluri de manifestare a comportamentului organizațional Forme de cunoaștere organizațională Individ Grup Organizație Cunoaștere articulată (explicită) calificări profesionale
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
în tabelul. Niveluri de manifestare a comportamentului organizațional Forme de cunoaștere organizațională Individ Grup Organizație Cunoaștere articulată (explicită) calificări profesionale memorii permanente proiecte reguli de cooperare structura organizațională norme și proceduri de lucru colecții de informații și cunoștințe Cunoaștere implicită (tacită) experiențe personale dimensiunea informală a funcționării organizației reprezentări comune hărți cognitive valori ale culturii organizaționale „spiritul de corp” În funcționarea lor, organizațiile își construiesc reprezentări despre propria lor stare de cunoaștere; ele se confruntă cu provocarea de a găsi modalități
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
gândire și muncă s-a extins în întreaga chimie, fizică, economie și filozofie. El a fost un membru al Royal Society și un membru al Merton College, Oxford. footnote>, în 1966 și care le împarte în: cunoștințe explicite; cunoștințe implicite (tacite). Cunoștințele explicite sunt cele care pot fi identificate relativ ușor, pot fi codificate, modificate și vehiculate într-un mod bine structurat. Ele fac adesea subiectul comunicărilor formale. Cunoștințele explicite sunt publice în cea mai mare parte și pot fi elaborate
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
structurat. Ele fac adesea subiectul comunicărilor formale. Cunoștințele explicite sunt publice în cea mai mare parte și pot fi elaborate proceduri oficiale pentru a permite accesul și valorificarea acestora, și care în sistemul administrației publice sunt bine delimitate. Cunoștințele implicite (tacite) sunt cele care sunt personale, care au o semnificație într-un anumit context și care reflectă valorile, principiile, experiența specifică a unei persoane. Aceste cunoștințe nu sunt formalizate, iar forma și utilizarea lor depind decisiv de caracteristicile deținătorului. Datorită acestui
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
și cuprinderea lor într-o variantă mai formalizată, de natură să conducă la o stocare, prelucrare și partajare mult mai mare decât în forma inițială. Se dorește ca prin utilizarea diferitelor metode, tehnici, un procent cât mai mare din cunoștințele tacite să fie deplasate în zona primei categorii, a celor explicite. Ca metode utilizate putem avea interviuri, chestionare, observări, focus grupuri, cercetări clinice etc. Una dintre limitările majore ale acestor metode este aceea că ele se adresează aproape exclusiv domeniului rațional
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
ele se adresează aproape exclusiv domeniului rațional. Se elaborează diferite scenarii în care o persoană răspunde rațional la anumiți stimuli. Pe această bază se ajunge să se elaboreze anumite modele de reacție, care se dorește a explicita parte a cunoștințelor tacite. Este surprinzător însă că, într-o perioadă în care se discută mult despre colaborarea interdisciplinară, se neglijează (sau se evită) considerarea și a părții emoționale, a sentimentelor care influențează semnificativ deciziile și acțiunile pe care cineva le adoptă. Probabil că
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
orice preocupare de cunoaștere a realității individuale ar fi de-a dreptul lipsită de sens”3. Nu există nici o analiză științifică absolut „obiectivă”, nici fenomen social independent de punctele de vedere speciale sau „părtinitoare” după care au fost - exprimat sau tacit, conștient sau inconștient - selectate, analizate și organizate pentru expunere. Dacă metodele de investigație sunt universale și strategia de folosire a lor este determinată de alegerea problemei, de interpretarea ei (de paradigma în care este formulată) și de finalitățile cognitive ale
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
formare se punea apoi pro-blema de a profita de situația creată prin decăderea nobilimii, prin avîntul burgheziei și prin progresul tehnicilor militare. Astfel puteau impune o revoluționare a artei de guvernare, bazată pe intervenția unei birocrații care gira cu asentimentul tacit al elitelor complexitatea crescîndă a societății. În ambele cazuri era inutil și chiar periculos a insufla un sentiment patriotic populațiilor străine. Cît despre legăturile primordiale, nepolitice, pe care acestea le resimțeau uneori, nu se puteau sprijini pe religie decît atunci
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
atitudinea negativă a francezilor era identică și în cazul problemelor de ordin interior. În Anglia, echipa conducătoare se unificase încorporînd cele mai elevate părți ale burgheziei capitaliste și intelectuale. Se crease astfel un nou echilibru politic care, printr-un aranjament tacit între categoriile de proprietari de toate felurile evita pericolul unei bulversări revoluționare într-o societate ce rămînea profund ierarhizată și aristocratică în spirit, în ciuda adeziunii sale precoce față de guvernul reprezentativ. Toate elementele acestei elite compozite împărtășeau aceleași interese materiale și
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
cînd acesta conchide că "educația [în această epocă] întreținea prostia fiindcă impunea modele de comunicare pe care mulți nu le puteau atinge"197. Am putea chiar să ne imagimăm că acest mod de instruire servea unui alt scop, în mod tacit admis: anume acela de a convinge masele, în cea mai mare parte țărănești, că nu sînt capabile să se circumscrie registrului de egalitate națională și republicană și, în consecință, să-și încredințeze interesele altor persoane, respectiv funcționarilor statului. În moduri
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]