13,574 matches
-
din Iași (1934). Inițiază în ianuarie 1936, împreună cu Mihail Sadoveanu și Gr. T. Popa, revista „Însemnări ieșene” și este ales membru corespondent al Academiei Române (mai 1936). Debutează în 1904, încă de pe băncile liceului, la revista umoristică „Belgia Orientului”, sub semnătura Top, cu poezia intitulată M-am procopsit. Publică în „Dumineca”, „Revista noastră”, „România ilustrată”, „Sămănătorul”, „Neamul românesc literar”, „Ramuri”, „Viața românească” (unde se afirmă efectiv și unde îi apare, începând din 1909, cea mai mare parte a operei), „Viața socială”, „Teatrul
TOPIRCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290228_a_291557]
-
apare, începând din 1909, cea mai mare parte a operei), „Viața socială”, „Teatrul” (1912-1913, unde este redactor), „Lumina”, „Însemnări literare”, „Lumea”, „Bilete de papagal”, „Adevărul literar și artistic”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Însemnări ieșene” ș.a. A mai semnat G. T., G. Top, L.V., T., T. & S. (cu Mihail Sevastos), X, Y. Stop și cu pseudonimele G. Dăianu, Gerilă, P. Nicanor & Co. (cu G. Ibrăileanu ș.a.), M. Piscobomba, G. Struma, Tockeramură. Debutează editorial în 1916 cu două volume emblematice, Balade vesele (în edițiile
TOPIRCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290228_a_291557]
-
1996; Sanatoriul de boli discrete, București, 1996; Spirt. Muzeul întâmplărilor de ceară, București, 2000. Repere bibliografice: Alexandru Condeescu, Textul și sexul, ALA, 1996, 306; Dan Silviu Boerescu, Cântecul de dragoste al politehnocantropului, LCF, 1996, 31; Munteanu, Jurnal, VII, 257-262; Cistelecan, Top ten, 79-81; Octavian Soviany, Textualism, postmodernism, apocaliptic, Constanța, 2000, 176-182; Lefter, Scriit. rom. ’80-’90, III, 265-267; Vasile, Poezia, 293-296. M. I.
VASILESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290453_a_291782]
-
Lucian Vasiliu), ATN, 1997, 3; Mircea A. Diaconu, Instantanee critice, Iași, 1998, 219-224; Adrian Popescu, Portretul artistului matur, ST, 1999, 3-4; Ion Moldovan, Noi misive po(d)gorene, F, 1999, 9; Daniel Ștefan Pocovnicu, Pe nerăsuflate, ATN, 2000, 12; Cistelecan, Top ten, 189-192; Daniel Corbu, Generația poetică ’80, Iași, 2000, 94-98; Grigurcu, Poezie, II, 531-536; Marin Mincu, Poeticitate românească postbelică, Constanța, 2000, 380-385; Lefter, Scriit. rom. ’80-’90, III, 269-271; Popa, Ist. lit., II, 626; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 432-433; Dicț
VASILIU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290459_a_291788]
-
Moceanu, Experiența lecturii, Brașov, 1997, 69-70; Pop, Pagini, 254-259; Vasile Baghiu, Andrei Zanca și pluralul liric, PSS, 1998, 3; Carmelia Leonte, Fabula mistică, CL, 1998, 11; Romulus Bucur, Poeți optzeciști (și nu numai) în anii ’90, Pitești, 2000, 228-229; Cistelecan, Top ten, 40-42; Dumitru Chioaru, „Nopțile franciscane”, ECH, 2001, 7-9; Octavian Soviany, Nevoia de metafizic, LCF, 2001, 41; Ion Pop, „Nopțile franciscane” ale lui Andrei Zanca, VTRA, 2001, 9-10; Titu Popescu, „Nopțile franciscane”, JL, 2001, 21-24; Lefter, Scriit. rom. ’80-’90
ZANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290703_a_292032]
-
Stoiciu și romanul textualist, CL, 2000, 4; Daniel Ștefan Pocovnicu, Proza poeților optzeciști, CL, 2000, 5; Mircea A. Diaconu, Liviu Ioan Stoiciu. Vizionarism și cerebralitate, CL, 2000, 8; Andrei Bodiu, Direcția optzeci în poezia română, I, Pitești, 2000, 229-279; Cistelecan, Top ten, 58-60, 108-110, 123-125; Daniel Corbu, Generația poetică ’80, Iași, 2000, 88-93; Grigurcu, Poezie, II, 420-437; Marin Mincu, Poeticitate românească postbelică, Constanța, 2000, 351-357; Cristea-Enache, Concert, 96-98; Grigor, Moromete, 147-149, 153-158; Manolescu, Lista, I, 317-320; Popa, Ist. lit., II, 636-639
STOICIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289956_a_291285]
-
LCF, 1999, 39; Marin Mincu, Ruleta poeziei, CNT, 1999, 43; Victoria Luță, Esențe rare, RL, 1999, 50; Marian Victor Buciu, Prin pușcăriile graiului, VR, 1999, 12; Cărtărescu, Postmodernismul, 149, 153, 156, 311, 382-385, passim; Ion Stratan, PRA, III, 1432-1448; Cistelecan, Top ten, 15-17, 160-162; Bucur, Poeți optzeciști, 204-208; Grigurcu, Poezie, II, 437-452; Marin Mincu, Poeticitate românească postbelică, Constanța, 2000, 389-393; Traian T. Coșovei, Eu știu că în actul trei se va trage, CNT, 2001, 51-52; Grigor, Moromete, 138-140; Lefter, Scriit. rom
STRATAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289971_a_291300]
-
194-203, III, 249-276; Cărtărescu, Postmodernismul, 323-327, passim; Mircea Doru Lesovici, Ironia, Iași, 1999, 251-275; Milea, Sub semnul, 48-51; Marin Sorescu în scrisori de familie, îngr. și introd. George Sorescu, Târgu Jiu, 1999; ed. Slatina, 2001; Bucur, Poeți optzeciști, 196-198; Cistelecan, Top ten, 99-101; Dicț. esențial, 772-777; Dimisianu, Lumea, 186-190; Ghițulescu, Istoria, 307-314; Micu, Ist. lit., 408-410, 496-497, 686-689; Marin Mincu, Poeticitate românească postbelică, Constanța, 2000, 172-181; Mihai Cimpoi, Critice, I, Craiova, 2001, 97-102; Cristea-Enache, Concert, 44-46; Romulus Diaconescu, Condiția umană în
SORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289796_a_291125]
-
central, instituțiile guvernamentale „campioane” în perioada 2002-2004 au fost: MEC și MAI, urmate de MMSSF și ANPCA. Atenție, această evaluare este limitată, fiind lipsită de dimensiunea calitativă (de analiză de impact sau de evaluare de rezultat), deci nu reprezintă un „top” al instituțiilor de la nivel central cu responsabilități în implementarea PNAinc. În ceea ce privește „cele mai reușite acțiuni” ale instituțiilor guvernamentale, acestea variază de la programe și proiecte concrete la diferite acțiuni care vizează procesul de dezvoltare instituțională atât la nivel central, cât și
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
au diversificat, jocul câștigând din ce în ce mai mult în spectaculozitate. În prezent baschetul este practicat pe toate meridianele mapamondului. Jucătorii amatori și profesioniști, juniori și seniori participă la numeroase competiții, consacrând echipe naționale și de club. Dar șansele de a intra în topul baschetului mondial îl vor avea întotdeauna acele țări în care baschetul este considerat ca sport național, țările în care numeroase terenuri de baschet atrag mulți copii și tineri, din rândul cărora se vor desprinde în timp jucătorii de elită care
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
a lui. 6. Atacurile deschise ale angajaților au un scop identic celor anterioare. 7. Acțiuni neintenționate din afara unității (introduceri eronate). Prin astfel de acțiuni se pot produce întreruperi ale funcționării sistemului, modificări ale datelor sau ale programelor. În SUA, în „topul atacurilor”, pe primul loc s-au aflat angajații incapabili ai firmelor, urmați de cei incorecți și de furturile din afară. Relativ recent, s-a extins categoria tinerilor pricepuți la calculatoare, care, de acasă, pot accesa sistemele mari, considerând acțiunile lor
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
software; 6. furtul (în general) comis de către angajați; 7. atacurile prin Internet, intranet; 8. prezența drogurilor la locul de muncă; 9. lipsa de etică a managerilor; 10. furtul din exterior, vandalismul. Se observă că șase dintre cele zece amenințări de top proveneau din interiorul organizațiilor. Naivitatea angajaților care cad victime atacurilor phishing și dezvăluie informații confidențiale, furtul de laptopuri care generează furtul de ... identitate, tot din neglijența posesorilor calculatoarelor portabile, lipsa de coerență a administratorilor care creează conturi de acces și
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
în dezvoltarea acestui sistem al clasificării. Clasificarea constă în etichetări crescătoare ale documentelor sau informațiilor, de la cel mai de jos nivel, unde se situează informațiile publice (open) sau neclasificate (unclassified), la cele confidențiale, urcând spre informații secrete și strict secrete (top secret). Inițial, s-a pornit de la ideea că informațiile care prin compromitere pot costa vieți umane sunt marcate secrete, în timp ce informațiile a căror compromitere costă pierderea multor vieți umane sunt definite top secret (strict secrete). Angajații în domeniul securității sistemelor
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
confidențiale, urcând spre informații secrete și strict secrete (top secret). Inițial, s-a pornit de la ideea că informațiile care prin compromitere pot costa vieți umane sunt marcate secrete, în timp ce informațiile a căror compromitere costă pierderea multor vieți umane sunt definite top secret (strict secrete). Angajații în domeniul securității sistemelor sunt investiți cu responsabilități diverse, dar și cu dreptul de a lucra cu anumite categorii de informații. Se poate vorbi de o strânsă legătură între responsabilități și categoriile de informații cu care
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
strânsă legătură între responsabilități și categoriile de informații cu care se dă dreptul de a lucra. În SUA, dreptul de verificare a fișierelor cu amprente ale FBI este acordat doar pentru verificarea unor informații secrete, în timp ce o verificare de tip top secret dă dreptul de accesare a tuturor datelor despre locurile de muncă din ultimii cinci până la 15 ani. Pe linia accesului la unele categorii de informații, pentru exercitarea controlului lucrurile sunt mai clare: un oficial poate citi documentele dintr-o
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
-se cerințele minime pe care trebuie să le îndeplinească acea informație. Un sistem de clasificare eficient trebuie să se bazeze pe niveluri de clasificare definite cu mare claritate. În sistemul american de clasificare a informațiilor există trei niveluri de clasificare: top secret (strict secret), secret și confidențial. Informațiile neclasificate constituie o altă categorie. În Legea 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, din România, informațiile clasificate din clasa secretelor de stat sunt structurate pe trei niveluri, astfel: strict secrete de importanță deosebită
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
gândește la lacătele, cardurile de acces, camerele de luat vederi ce înregistrează totul din perimetrele controlate. Dar, câte alte accepțiuni nu i se pot da! Atunci când discutăm despre politici de securitate, trebuie pornit de la vârful piramidei manageriale, unde se află top managerii. Ei au misiunea de a formula Declarația politicii organizației (Statement of Policy). Aceasta este o formulare generală, o declarație din care să reiasă: • importanța resurselor informaționale pentru atingerea obiectivelor strategice ale organizației; • formularea clară a sprijinului acordat tehnologiilor informaționale
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
misiunea de a formula Declarația politicii organizației (Statement of Policy). Aceasta este o formulare generală, o declarație din care să reiasă: • importanța resurselor informaționale pentru atingerea obiectivelor strategice ale organizației; • formularea clară a sprijinului acordat tehnologiilor informaționale în unitate; • angajamentul top managerilor de a autoriza sau coordona activitățile de definire a standardelor, procedurilor și normelor de securitate de pe nivelurile inferioare. În afara declarației politicii de securitate la nivelul top managerilor, există și politici obligatorii, politici recomandate și politici informative. Politicile obligatorii sunt
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
strategice ale organizației; • formularea clară a sprijinului acordat tehnologiilor informaționale în unitate; • angajamentul top managerilor de a autoriza sau coordona activitățile de definire a standardelor, procedurilor și normelor de securitate de pe nivelurile inferioare. În afara declarației politicii de securitate la nivelul top managerilor, există și politici obligatorii, politici recomandate și politici informative. Politicile obligatorii sunt politici de securitate pe care organizațiile sunt obligate să le implementeze ca efect al acordurilor, regulamentelor sau al altor prevederi legale. De regulă, aici se încadrează instituțiile
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
domeniul de aplicare: declararea domeniului de aplicare înseamnă prezentarea intenției vizate de politică și ea va scoate în relief și legăturile existente cu întreaga documentație a organizației. Formularea trebuie să fie scurtă și se plasează la începutul documentului; • declararea politicii top managerilor se include la începutul documentului și are dimensiunea unui singur paragraf, specificând scopul global al politicii; • responsabilitățile constituie conținutul unei secțiuni distincte și cuprind persoanele implicate în asigurarea bunei funcționări a politicii; • consecințele: printr-o astfel de formulare se
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
atacurilor cu 38%, iar cele militare (.mil) au înregistrat o creștere de 128% față de anul precedent. Numele de domeniu .il (Israel) a fost victima unei creșteri a atacurilor cu 220%; .in (India) cu 250%, .pk (Pakistan) cu 300%, iar în top s-a aflat domeniul gov.uk (guvernul din Marea Britanie), cu 378%. Din studiile întreprinse de CSI/FBI, rezultă că, la nivelul anului 2002, deși 80% dintre respondenți au recunoscut că au înregistrat pierderi financiare, numai 40% au putut cuantifica pierderile
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
pierderi cauzate de crime informatice în valoare de aproximativ 1,5 miliarde de dolari, iar în anul 2002, de 456 milioane de dolari. Analizându-se tipurile de atacuri din 2002, în ordinea descrescătoare a numărului lor, se poate prezenta un top trei, astfel: 1. viruși (85% dintre organizațiile studiate); 2. abuzul de accesare a rețelelor din interiorul organizațiilor (78%); 3. furtul de laptopuri (55%). Atacurile care au provocat și pierderi financiare se pot ierarhiza astfel: 1. viruși (318 cazuri); 2. furtul
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
a-și realiza funcțiile, furau parole, date personale confidențiale și conturi de acces la Internet. Vedeta anului a fost, fără îndoială, viermele Klez. Comparativ cu 2001, el a realizat un salt extraordinar: situat în decembrie 2001 pe locul 9 în topul Kaspersky Lab., cu 0,3% - procent de apariție -, a ajuns, în februarie 2002, pe locul 1, cu un procent de apariție de 61,5%. S-a estimat că, la sfârșitul lui 2002, șase din zece infecții erau provocate de Klez
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
de spam, ca urmare a faptului că mașinile infectate de Bagle au început să fie folosite ca servere proxy pentru troieni. Cu o acțiune similară, în septembrie s-a impus familia de viruși Warezov. Deși nu s-a calificat în top 10 pe parcursul lui 2006, ea este considerată în prezent drept una dintre cele mai rapide și mai periculoase familii din Internet. Pentru anul 2006, începutul anului 2007 și finele lunii iulie din 2007, situația celor mai agresivi zece viruși din
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
face suprascriere pe tot hard diskul cu fișiere-gunoi; • în anii 1998 și 1999, virusul Cernobyl a avut un efect foarte distructiv, însă, în pofida campaniei foarte agresive a firmelor ce produc antiviruși, în august 2002 a revenit pe locul trei în topul primilor zece viruși din lume. Cruncher: • infectează fișiere COM; • comprimă fișierele infestate, iar, ca efect, toate fișierele virusate vor avea dimensiuni mai mici ca înainte. Die-Hard 2: • mai figurează și cu acronimul DH2; • este un virus de fișier rezident în
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]