5,770 matches
-
mai avea o grădină de zarzavaturi sau livadă cu pomi fructiferi (pruni, meri, nuci, cireși, etc.), a cărei mărime era în funcție de starea materială a gospodarului. Satul Livadia avea mai ales în zona centrală aceste gospodării (case și acareturi) amplasate pe ulițe înguste, fiind foarte apropiate unele de altele, chiar înghesuite. La periferia satului gospodăriile erau dispuse la distanțe mai mari, fiind spațiile mai aerisite. Curtea gospodăriei în care se desfășurau toate activitățile curente zilnice era denumită ,ocol”. Satul Livadia, așezat la
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
Seacă și este la rândul lui format prin unirea altor 3 cătune (foste sate): Mândrișca, Valea Seacă și Pălămida. El este așezat de-o parte și de alta a drumului principal (DJ 119D) pornit de la pădure spre DN2, cu puține ulițe laterale în raport cu lungimea sa care depășește 10 km. Satul Mândrișca are extremitatea estica de-a lungul DN2 pe o lungime de cca. 1 km, cea mai mare parte fiind dispus la vest de DN2 pe o lungime de aproximativ 2
Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/300709_a_302038]
-
format din viile și livezile ce-l înconjoară, dar și de mulțimea copacilor și a grădinilor ce-l împânzesc. De asemeni satul se observă frumos, cu casele sale așezate de o parte și de alta a șoselei, fiind plin de ulițe dese și întortocheate. În centrul satului, pe partea de apus a șoselei, se regăsesc cele patru edificii care îi aduc fală: Primăria, Școala generală, Căminul Cultural și Monumentul Eroilor. Acest monument a fost ridicat și dezvelit în data de 24
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
74 de case cu 82 de familii, 361 persoane de religie ortodoxă. Aproximativ în jurul anului 1800, bălăienii și-au construit biserica lor ortodoxă, din pământ bătut. In limbajul lor cotidian, bălăienii își cunoșteau așezarea lor de la începuturi sub următoarele denumiri: Ulița de pe deal, unde este amplasată și biserica, Ulița de pe vale, Ulița de pe cionc și Ulița Țumandului, unde se află Școala elementară, compusă din două săli de clasă și locuința directorului Școli, compusă din 3 camere, bucătărie și cămară de alimente
Bălaia, Bihor () [Corola-website/Science/300843_a_302172]
-
persoane de religie ortodoxă. Aproximativ în jurul anului 1800, bălăienii și-au construit biserica lor ortodoxă, din pământ bătut. In limbajul lor cotidian, bălăienii își cunoșteau așezarea lor de la începuturi sub următoarele denumiri: Ulița de pe deal, unde este amplasată și biserica, Ulița de pe vale, Ulița de pe cionc și Ulița Țumandului, unde se află Școala elementară, compusă din două săli de clasă și locuința directorului Școli, compusă din 3 camere, bucătărie și cămară de alimente. Aceste denumiri ale localității au rămas până în prezent
Bălaia, Bihor () [Corola-website/Science/300843_a_302172]
-
ortodoxă. Aproximativ în jurul anului 1800, bălăienii și-au construit biserica lor ortodoxă, din pământ bătut. In limbajul lor cotidian, bălăienii își cunoșteau așezarea lor de la începuturi sub următoarele denumiri: Ulița de pe deal, unde este amplasată și biserica, Ulița de pe vale, Ulița de pe cionc și Ulița Țumandului, unde se află Școala elementară, compusă din două săli de clasă și locuința directorului Școli, compusă din 3 camere, bucătărie și cămară de alimente. Aceste denumiri ale localității au rămas până în prezent. In perioada anilor
Bălaia, Bihor () [Corola-website/Science/300843_a_302172]
-
1800, bălăienii și-au construit biserica lor ortodoxă, din pământ bătut. In limbajul lor cotidian, bălăienii își cunoșteau așezarea lor de la începuturi sub următoarele denumiri: Ulița de pe deal, unde este amplasată și biserica, Ulița de pe vale, Ulița de pe cionc și Ulița Țumandului, unde se află Școala elementară, compusă din două săli de clasă și locuința directorului Școli, compusă din 3 camere, bucătărie și cămară de alimente. Aceste denumiri ale localității au rămas până în prezent. In perioada anilor 1935-1938, prin forma de
Bălaia, Bihor () [Corola-website/Science/300843_a_302172]
-
150 x 150 m, cu biserică în centru, orientat cu colțurile spre cele partu puncte cardinale . Vâlceaua la sud, Colțul la vest, Ciuceti la nord și Calea Popii la est Paralel cu latura N E mai apare în timp o ulița Bujacul, legată de sat prin două coridoare paralele, unul cu construcții, ulița Școlii(a Popii) și celălalt fără, Satul este situat pe coama unui deal , si toate intrările în sat sunt în pantă Familii de baștină: Vesa, Laza, Lala, Bulc
Sânmartin de Beiuș, Bihor () [Corola-website/Science/300864_a_302193]
-
cele partu puncte cardinale . Vâlceaua la sud, Colțul la vest, Ciuceti la nord și Calea Popii la est Paralel cu latura N E mai apare în timp o ulița Bujacul, legată de sat prin două coridoare paralele, unul cu construcții, ulița Școlii(a Popii) și celălalt fără, Satul este situat pe coama unui deal , si toate intrările în sat sunt în pantă Familii de baștină: Vesa, Laza, Lala, Bulc, Leuca, Popovici, Faur (acum dispărută), Macavei, Frent, Sala, Lala, Totoi, Alte nume
Sânmartin de Beiuș, Bihor () [Corola-website/Science/300864_a_302193]
-
Eneoliticul - cultura Cucuteni, perioada La Tène și feudalismul timpuriu. Situl are valoare de monument istoric cu codul: BT-I-s-B-01752. Satul Bajura este atestat documentar în anul 1547 sub vechea denumire de Voicăuți , el având configurația satelor cu vechime în Moldova , deoarece ulițele sunt întortochiate și nu sistematizate modern așa cum este specific pentru satele nou-înființate.Vechimea satului se pierde în negura vremurilor, prima așezare fiind cea de pe Izunie, din perioada neoliticului, acolo găsindu-se și astăzi două vetre de ars ceramică țărănească, adică
Bajura, Botoșani () [Corola-website/Science/300889_a_302218]
-
denumirii în Prunești sau Furnești, dar fără nici un rezultat deoarece cetățenii nu au fost de acord. Locuitorii din această comună au fost foarte jucăuși, de aici rezultă trei tipuri de jocuri după vârstă : jocul mic, mijlociu și mare în Berc, Ulița Mare (Pustă) - loc considerat centrul economic și spiritual până la cel De-al Doilea Război Mondial, lângă Furnea Traian și în Parc. Cel mai mult se juca la clăci, șezători, la nunți, dar și la petreceri, în zilele de duminică și
Silivașu de Câmpie, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300891_a_302220]
-
de călușari. La institutul de Folclor din Cluj-Napoca se păstrează un manuscris din anul 1931 în care se află descrieri amănunțite a acestui obicei străvechi. La Rusalii se ieșea cu jocul "de-a lungul" de la Macău și se duceau până în Ulița Mare și până la moară. În Ulița Mare se făcea jocul bărbuncul. Când veneau jandarmi maghiari îi prindeau pe feciori și îi duceau la oaste pentru câțiva ani. Jocul era organizat de doi chizeși care angajau muzicanți în Vinerea Mare sau pe la
Silivașu de Câmpie, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300891_a_302220]
-
din Cluj-Napoca se păstrează un manuscris din anul 1931 în care se află descrieri amănunțite a acestui obicei străvechi. La Rusalii se ieșea cu jocul "de-a lungul" de la Macău și se duceau până în Ulița Mare și până la moară. În Ulița Mare se făcea jocul bărbuncul. Când veneau jandarmi maghiari îi prindeau pe feciori și îi duceau la oaste pentru câțiva ani. Jocul era organizat de doi chizeși care angajau muzicanți în Vinerea Mare sau pe la Crăciun. Aceștia erau răsplătiți cu bucate
Silivașu de Câmpie, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300891_a_302220]
-
comunei își păstrează tradiția de crescători de animale, efectivele menținându-se la un nivel ridicat. Pe teritoriul comunei funcționează 48 societăți cu capital privat: Mai funcționează o societate agricolă cu personalitate juridică. Comuna Răchiți dispune de 108 km străzi și ulițe și 196 km drumuri comunale care sunt pietruite în marea lor majoritate. Situată la doar 3 km de municipiul Botoșani, comuna Răchiți are avantajul că este străbătută de DN 28 care face legătura cu Botoșani-Săveni; DJ care face legătura cu
Comuna Răchiți, Botoșani () [Corola-website/Science/300920_a_302249]
-
58/29.10.1974 privind sistematizarea teritoriului și localităților urbane și rurale"". La sfârșitul anilor '70 pe timpul mandatului de primar al lui "Aurel Cioran", a fost inițiat și executat un important program de dezvoltare a infrastructurii edilitare a comunei: pietruirea ulițelor noroioase ale satelor, construirea noului cămin cultural din Bordei Verde, construirea noului dispensar comunal, construirea noii grădinițe din fostul sat Vintilești, construirea celor două blocuri de locuințe din centrul comunei, modernizarea rețelei de alimentare cu energie electrică, introducerea telefoniei fixe
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
locuințe din centrul comunei, modernizarea rețelei de alimentare cu energie electrică, introducerea telefoniei fixe la abonați individuali, etc. Înăsprirea generală a regimului politic la nivel național din ultima parte a anilor 1980 s-a răsfrânt și la nivelul localităților comunei. Ulițele localităților au fost închise la extremități cu bariere metalice, pentru a nu permite accesul în sate decât prin câteva puncte bine stabilite și controlate de autorități, în timp ce un număr semnificativ de locuitori au fost anchetați și judecați, în special pentru
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
Din cronică mai sus amintită reiese că mulți dintre românii care s-au stabilit la Ungra (e.g. sec XIII-XVIII) provin din zonele de munte, si au fost în marea lor parte pastori care au decis să se stabilească pe o ulița a lor, numită și astăzi stradă Românilor. Artistul român Alexandru Andrieș a numit un album din discografia să cu numele satului ardelean, fiind impresionat de frumusețea tradițiilor ungrene din perioada Crăciunului. Albumul "Ungra" a apărut în anul 1996 și a
Ungra, Brașov () [Corola-website/Science/300978_a_302307]
-
de oi, 1192 păsări, 22 de coșnițe cu albine. În grădini și livezi au fost înregistrați 188 de meri, 111 peri, 3 cireși, 25 piersici, 6 caiși, 1504 pruni și 55 nuci. Hotarul satului cuprindea în jurul anului 1900 următoarele locații: "Ulița Poptelecului, Ulița Cigleanului, Ulița Turecescilor, Cătră Vii, Dealul Crucilor, Fântânele, Șuri, Dealuri, La Monastire, Mazeri, Sortii, Lunci, Tufele peleșului, Între șuri, Poiana Anesii, Ana, Dâmbul Horincarului, La sboriște, Valea lui Jurj, Părăul lui Văsâi, Fundătură, Dumbrăvița, La Curmătură, Fântâna la
Brebi, Sălaj () [Corola-website/Science/301780_a_303109]
-
1192 păsări, 22 de coșnițe cu albine. În grădini și livezi au fost înregistrați 188 de meri, 111 peri, 3 cireși, 25 piersici, 6 caiși, 1504 pruni și 55 nuci. Hotarul satului cuprindea în jurul anului 1900 următoarele locații: "Ulița Poptelecului, Ulița Cigleanului, Ulița Turecescilor, Cătră Vii, Dealul Crucilor, Fântânele, Șuri, Dealuri, La Monastire, Mazeri, Sortii, Lunci, Tufele peleșului, Între șuri, Poiana Anesii, Ana, Dâmbul Horincarului, La sboriște, Valea lui Jurj, Părăul lui Văsâi, Fundătură, Dumbrăvița, La Curmătură, Fântâna la Stogurele, Fagului
Brebi, Sălaj () [Corola-website/Science/301780_a_303109]
-
22 de coșnițe cu albine. În grădini și livezi au fost înregistrați 188 de meri, 111 peri, 3 cireși, 25 piersici, 6 caiși, 1504 pruni și 55 nuci. Hotarul satului cuprindea în jurul anului 1900 următoarele locații: "Ulița Poptelecului, Ulița Cigleanului, Ulița Turecescilor, Cătră Vii, Dealul Crucilor, Fântânele, Șuri, Dealuri, La Monastire, Mazeri, Sortii, Lunci, Tufele peleșului, Între șuri, Poiana Anesii, Ana, Dâmbul Horincarului, La sboriște, Valea lui Jurj, Părăul lui Văsâi, Fundătură, Dumbrăvița, La Curmătură, Fântâna la Stogurele, Fagului, Cigleanului" (Petri
Brebi, Sălaj () [Corola-website/Science/301780_a_303109]
-
Domnului”, sat BALACI; comună BALACI. Localizare: În centrul localității. Datare: 1684 -Ruinele curții lui Constantin Aga Bălăceanu, sat BALACI; comună BALACI. Localizare: În centrul localității. Datare: sec. XVII -Conacul Făgărășeanu, sat BALACI; comună BALACI. Localizare: La intersecția șoselei principale cu ulița ce duce la stadion. Datare: 1900 -Casă Stana Iliescu, sat BALACI; comună BALACI. Localizare: În centrul localității. Datare: sf. sec. XIX -Casă Popescu, sat BALACI; comună BALACI. Localizare: În centrul localității, pe colț, lângă casa Militaru. Datare: cca. 1900 -Casă
Comuna Balaci, Teleorman () [Corola-website/Science/301783_a_303112]
-
I - IV). Până în anii '80 era amenajat, la intrarea în sat, un mic parc cu măceși și trandafiri roșii și roz, din florile cărora copiii își făceau coronițe, cănd primeau premii. Erau bănci, ronduri de flori și ălei. Pe aceeasi ulița se aflau terenul de fotbal și SMA-ul, parcul de tractoare, care însă au fost desființate. Pe locul unde înainte se desfășurau meciuri de fotbal se află acum teren cultivat. Terenul de fotbal este situat la marginea satului, de unde încep
Comuna Călmățuiu de Sus, Teleorman () [Corola-website/Science/301790_a_303119]
-
majoritatea sesiilor iobăgești erau înșirate de-alungul văii Cizerului, cu câteva excepții pe "Valea Așului" și pe "Valea Rupturii". Harta iosefină, din jurul anului 1770, surprinde atât vatra veche de pe vale cât și o extensie spre Boianu Crasnei, limitată spre răsărit de "„ulița lu Cojoc”". Din aceasta coborau în vale "„ulița Dumii”", "„a Vesii”", și probabil cea "„a Mărceștilor”". Migrarea spre răsărit a așezării s-a accentuat odată cu trasarea "„drumului vechi al țării”" de-a lungul hotarului de răsărit al satului. În 1790
Cizer, Sălaj () [Corola-website/Science/301785_a_303114]
-
cu câteva excepții pe "Valea Așului" și pe "Valea Rupturii". Harta iosefină, din jurul anului 1770, surprinde atât vatra veche de pe vale cât și o extensie spre Boianu Crasnei, limitată spre răsărit de "„ulița lu Cojoc”". Din aceasta coborau în vale "„ulița Dumii”", "„a Vesii”", și probabil cea "„a Mărceștilor”". Migrarea spre răsărit a așezării s-a accentuat odată cu trasarea "„drumului vechi al țării”" de-a lungul hotarului de răsărit al satului. În 1790 acest drum de hotar era încă unul secundar
Cizer, Sălaj () [Corola-website/Science/301785_a_303114]
-
cu Niculae Mihalache iar acesta a fost fiul lui Dumitru Mihalache la rândul lui fiul lui Mihalache Mitruș). La 2-3 august se adoptă legile pentru organizarea ministerelor și pentru organizarea administrației locale.În baza acestor legi, în Cioara este desființată ulița dintre Niculae Mihalache și Florea Gherlan. Terenul uliței trecând definitiv în proprietatea lui Niculae Mihalache. Datorită desființării acestei ulițe au avut loc certuri și scandaluri serioase între familiile Marin Moraru și Niculae Mihalache precum și între urmașii acestora. Ura între urmași
Năvodari, Teleorman () [Corola-website/Science/301815_a_303144]