KorAP: Find »[drukola/base=urla & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...217 218 219 ...261 >

6,525 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252

prezent, îi simt mirosul, cămășile alea pe care le pot pipăi în voie au fost spălate și călcate, dar au încă în ele mirosul lui. Nu mă îngrozesc. În clipele alea mă apucă disperarea și-mi vine și mie să urlu. Și atunci am impresia că el e prezent în încăpere, undeva în apropiere, mergând sau stând și privindu-mă, nu-l văd, dar mă liniștesc dintr-odată. Înnebunesc?“ „Nu, cred că e ceva normal. Adică două lucruri care mi se

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222

încă în față mulți ani de viață. — Cred că ai dreptate, spuse după un timp Rebecca. Mai aruncă o ultimă și lungă privire spre mlaștini, apoi își scoase colierul de perle din sertar și îl încheie cu grijă. Afară, câinii urlau solicitându-și cina. Postată în ușa dinspre Holul Mare, cu mâna ei mică vârâtă în mâna lui Mortimer, Rebecca se pomeni în fața unei încăperi ticsite cu rude ale soțului ei. Nu erau mai mult de doisprezece, dar ei i se

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
își pune talpa dreaptă peste mâna lui Hilary și începe s-o apese. — Dă-mi-o! — Nu! Hilary se pune pe răcnit în timp ce Roddy mărește presiunea, până când dintr-odată se aude o pocnitură: zgomot de oase strivite și sfărâmate. Hilary urlă de durere și fratele ei își ridică talpa și ia calm moneda de pe jos, satisfăcut. Pe dușumeaua camerei de copii e sânge. Hilary îl vede și țipetele ei devin tot mai ascuțite și mai sălbatice până când sunt suficient de puternice

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
și comandă un hamburger. — Josephine ce mănâncă? întrebă Simon. — A, un terci scârbos care se vinde în borcănașe la supermarket. Intră pe o parte și iese pe cealaltă peste circa zece minute sub aceeași formă. E o treabă dezgustătoare. Și urlă tot timpul. Să-ți spun sincer, trebuie să plec undeva câteva săptămâni dacă vreau să încep cartea asta. Oriunde - poate iarăși în Bali sau într-una din insulele din marea barieră de corali - de fapt, orice mizerie de genul ăsta

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
lovească mijlocul craniului se abătuse mult de la țintă și strivise ochiul animalului. În timp ce acesta se zvârcolea de durere, George stătea acolo încremenit, tremurând din toate mădularele. Dorothy a adus până la urmă o scoabă cu care a imobilizat nările vietății care urla și a omorât-o cu o singură lovitură zdravănă de baros. „Bărbații ăștia!“ bombănise ea cu dispreț, după care intrase în casă să se schimbe pentru a se bucura de un gin cu apă tonică înainte de masă. Într-o seară

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459

pata umedă de transpirație de pe pantaloni. Splendid! Dar Înainte de a calcula că, punând la socoteală și pantofii Manolo, făcusem praf articole de Îmbrăcăminte În valoare de trei mii o sută de dolari În mai puțin de trei minute, celularul a urlat să-mi spargă timpanele. Și, de ca și cum În acel moment viața mea nu era și așa destul de mizerabilă, ecranul telefonului mi-a confirmat temerile cele mai negre: era chiar Ea. Miranda Priestly. Șefa mea. — Ahn-dre-ah! Ahn-dre-ah! Mă auzi, Ahn-dre-ah? a

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
că ambele mele mâini și ambele mele picioare (goaleă Își aveau deja fiecare ocupația proprie. Am proptit telefonul Între ureche și umăr și am azvârlit țigara pe fereastră, reușind să evit În ultimul moment un curier pe bicicletă. Băiatul a urlat de câteva ori foarte puțin originalul „Băga-te-aș În mă-ta!“ Înainte de a pedala mai departe. — Da, Miranda. Bună, te aud perfect. — Ahn-dre-ah, unde e mașina mea? Ai lăsat-o În parcare? Din fericire, tocmai atunci semaforul s-a

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
la Chic, Mantra, The Buzz și Coquette. Ușile se deschideau silențios și respectuos spre spațiile albe și largi ale recepțiilor. Piese de mobilier cochete, cu un design simplu parcă te provoca cu un aer sfidător să te așezi, gata să urle În agonie dacă cineva, Doamne ferește, comitea cumva crima - ce oroare! - de a vărsa ceva pe ele. Numele diverselor reviste scrise cu litere negre și groase, reproducând fontul de pe copertă, atârnau pe pereții holurilor. Uși groase, opace de sticlă apărau aceste

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
Gesticula și Îmi făcea semne disperate din mâini să mă ridic de pe covor. M-am ridicat, fără să-mi pot desprinde privirea de la el, iar el s-a apucat imediat să mă evalueze. — EI BINE! CE VEDEM NOI AICI? a urlat el din toți bojocii, atât cât poate urla cineva În falset. EȘTI DRĂGUȚĂ, DAR PREA NORMALĂ. ȘI CE AI PE TINE NU-ȚI VINE BINE DELOC! Mă cheamă Andrea. Sunt noua asistentă a Mirandei. Ochii i-au alunecat pe trupul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
să mă ridic de pe covor. M-am ridicat, fără să-mi pot desprinde privirea de la el, iar el s-a apucat imediat să mă evalueze. — EI BINE! CE VEDEM NOI AICI? a urlat el din toți bojocii, atât cât poate urla cineva În falset. EȘTI DRĂGUȚĂ, DAR PREA NORMALĂ. ȘI CE AI PE TINE NU-ȚI VINE BINE DELOC! Mă cheamă Andrea. Sunt noua asistentă a Mirandei. Ochii i-au alunecat pe trupul meu din cap până-n călcâie și mi-au

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
Ăă, ești bună să vii să mă ajuți? m-a Întrebat ea, deși nu suna deloc a Întrebare. Uite, Împachetează astea. A aruncat un morman de hârtie albă spre mine și și-a reluat activitatea. O melodie cântată de Jewel urla În boxele atașate suplimentar la iMacc-ul ei. Taie, Înfășoară, pliază, lipește: Emily și cu mine am muncit toată dimineața și ne-am oprit numai cât să dăm telefon la dispecerat de câte ori terminam douăzeci și cinci de cutii. Ei le păstrează până când

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
nu lăsăm biroul Mirandei nesupravegheat. — Dar Miranda nu e aici. Glasul mi-a sunat ca un chițcăit de șoricel. Dar putea suna În timp ce ai fost plecată și nimeni nu a fost aici să răspundă la nenorocitul ăla de telefon! a urlat ea și a trântit ușa În urma ei. Prima noastră prioritate - unica noastră prioritate - este Miranda Priestly. Punct. Și dacă nu ești În stare să accepți treaba asta, amintește-ți că pentru slujba asta un milion de fete ar face moarte

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
aștepte. Am sărit În lift și am aruncat un „mulțumesc“ În direcția ei. — Mă Întorc În trei minute cu ziarele! Cele două femei aflate În lift mi-au aruncat o privire Încărcată de dispreț și mi-am dat seama că urlasem. Mă scuzați, am zis În timp ce mă străduiam să-mi recapăt răsuflarea. Tocmai am aflat că editorul nostru e În drum spre birou și nu eram pregătiți, așa că toată lumea e un pic cam agitată. De ce mă justific față de femeile astea? — Dumnezeule

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-i mai aud o dată vocea, așa că am pus jos plasa cu ziare, mi-am aruncat brațele În aer și un șold spre stânga și mi-am țuguiat dramatic buzele: — „A material! A material! A material! A material!... WORLD!“ aproape am urlat eu, la care el a chicotit, a apăsat butonul și, clic, mi-a dat drumul Înăuntru. De ținut minte: A discuta cu Eduardo când și unde e cazul să mă facă de băcănie. Am sărit din nou În lift și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
Într-un hol mare, aerisit și În nări mi s-a strecurat cea mai apetisantă aromă de copane de miel. Și iat-o chiar acolo, ducând delicat furculița la gură, În timp ce două fetițe cu chipuri identice și cu păr negru urlau una la cealaltă la capătul celălalt al mesei, iar un bărbat Înalt, cu figură aspră, păr argintiu și un nas care se lățea pe toată fața citea ziarul. — Mamă, spune-i că nu poate intra pur și simplu În camera

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
diverse reviste și niște oameni foarte interesanți. Un redactor de la The Buzz, vreo doi de la The New Yorker. O trupă de calitate. Te interesează? Exact În clipa aceea o salvare a vâjâit În goană nebună pe lângă mine, cu toate sirenele urlând și cu luminile aprinse, În Încercarea nereușită de a trece prin traficul total blocat. Ca de obicei, șoferii au ignorat salvarea, care a fost nevoită să se oprească și ea la semafor, ca toate celelalte autovehicule. Mă dăduse cumva o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
o dată cu un fileu care arăta senzațional, gândind că ei o să-i placă mai mult decât carnea aia crudă și tare ca talpa, dar ea mai să facă infarct. Mă pusese să-l sun pe bucătarul-șef În persoană și să urlu la el, În vreme ce ea stătea lângă mine și Îmi spunea ce să-i zic. „Îmi pare rău, domnișoară, Îmi pare foarte rău“, răspunsese el cu voce stinsă și mi se păruse cel mai de treabă om din lume. „M-am

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
pentru că nu pot să plec de aici pentru o afurisită de... Trei voci m-au atacat simultan. Cea a lui Emily era calmă și măsurată și avea În ea ceva primejdios: — Andrea, te rog, a Început ea, În timp ce, concomitent, Lily urla la telefon: — Ni l-au dat, Andy, ni l-au dat! Mă auzi? Dar, deși ambele voci mi se adresau În mod clar mie, nu le-am putut auzi pe nici una. Singura voce care mi-a pătruns În creier, cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
fost arestată. Vorbea pe un ton liniștitor, de parcă anunța un părinte că progenitura lui nu va putea trece de clasa a patra. — Arestată? A fost arestată? Am Încercat să‑mi păstrez calmul, dar mi‑am dat seama prea târziu că urlam. Tata a intrat pe ușă târând după el un cărucior uriaș care părea gata‑gata să se prăbușească sub greutatea cutiilor puse alandala pe el. — Cine a fost arestată? a Întrebat el ca În glumă. Domnul Fisher a adus toate

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
despre mariaj, nu? O sună doar pentru că au nevoie de câte ceva. Sigur, la prima vedere totul pare senzațional, dar Îți Închipui cum ar fi dacă singurul motiv pentru care te‑ar suna pe tine cineva ar fi că... — Încetează! a urlat ea și lacrimile au Început din nou să‑i curgă pe obraji. Taci dracului din gură! Dai buzna În biroul ăsta și Îți Închipui că Înțelegi totul. Domnișorica‑Eu‑Sunt‑Atât‑De‑Sarcastică‑Și‑Deasupra‑Tuturor! Ei bine, nu Înțelegi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
imediat de treaba asta. — Mda, s‑a declarat ea de acord, Încântată Încă de propria‑i istețime. Cred că e o idee bună. ↔ Prima fată pe care am intervievat‑o pentru postul de bonă părea lovită de șoc. — Doamne, Dumnezeule! urlase ea când o Întrebasem la telefon dacă ar vrea să vină până la birou să ne vedem. O, Doamne! Vorbești serios? — Ăă, asta Înseamnă da sau nu? — Doamne sfinte, da. Da, da, da! La Runway? O, Doamne. Stai să audă prietenii

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
o scurtă privire pe itinerarul elaborat cu atâta efort, la secundă, de Emily a scos la iveală faptul că ea trebuie să se afle În clipa asta În mașină, În drum spre Ritz. — Biroul Mirandei Pris... — Emily! aproape că a urlat ea. Am decis că ar fi Înțelept să nu o corectez În clipa asta. Emily! Șoferul nu mi‑a dat telefonul meu obișnuit, drept urmare nu am nici un număr de telefon. Asta e de‑a dreptul inacceptabil. Absolut inacceptabil. Cum să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
fusese prinsă vorbind În timpul orei. — Păi, ăă, Miranda, am sunat la toate numerele pe care le avem și pare a nu se afla la nici unul dintre ele, am reușit să Îngaim. — Ei da, bineînțeles că nu se află! Aproape că urla deja, iar calmul acela al ei prețios și calculat era pe cale să se năruiască. A inspirat exagerat de adânc și a rostit pe un ton sacadat: — Ahn‑dre‑ah. Îți dai seama că domnul Lagerfeld e la Paris săptămâna asta

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
să golească Dulapul complet și nimeni nu putea face nimic câtă vreme Miranda și croitorul ei stăteau acolo ore În șir. La prima rundă de probe am trecut la un moment dat pe lângă Dulap și l‑am auzit pe Nigel urlând: — MIRANDA PRIESTLEY! SCOATE ÎN CLIPA ASTA ZDREANȚA AIA NENOROCITĂ DE PE TINE! ROCHIA ASTA TE FACE SĂ ARĂȚI CA O STRICATĂ! CA O TÎRFĂ DE RÎND! Rămăsesem acolo, cu urechea lipită de ușă - și Îmi riscam, la propriu, viața dacă s

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
parte din planul meu de acțiune. — Faaaatăăă! Șezi blândă, a zis el și a inhalat din nou din țigară. Se pare că prietena ta nu vrea să plec... — Ar vrea să pleci dacă AR FI, DIN ÎNTÎMPLARE, TREAZĂ, NENOROCITULE! am urlat eu, oripilată de ideea că Lily făcuse - fără doar și poate - sex cu tipul ăsta. Te asigur că vorbesc În numele amândurora atunci când Îți zic să IEȘI DRACULUI DIN APARTAMENTUL NOSTRU! Am simțit o mână pe umăr, m‑am răsucit rapid

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]