6,807 matches
-
o halcă de carne peste cap. Cârciumăreasa îl lovește peste scăfârlie cu un ciolan din coapsă.) HERTA (sigură pe ea): Futători de leșuri, ațâțați înfulecători de oameni. Pentru voi va trebui descoperit un iad numai al vostru. O să vă petreceți veșnicia într-un burtoi putrezit, ca de obicei. Totul o să fie, așa cum a fost dintotdeauna și trebuia să fie dintotdeauna. Dar toate vremurile sângeroase vor fi doar un singur timp sângeros. În inimile voastre or să fie puse la prăjit mii
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
murdării) FEMEIA (deschizând fereastra casei): Te-ai apucat din nou de băut, iar te-ai îmbătat, cum de poate cineva să-și bea viața, nu mai ești în stare de nimic decât să bagi în tine băutură. Ești de-o veșnicie beat, că nu ești în stare decât să torni în tine ca într-un butoi fără fund. Beția o să te lase singur cu tine, în afară de băutură nu a mai rămas nimic din tine. SEPP BOTDEJIGODIE: Iar o să putrezească totul în
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
putem referi, în continuare, la toate familiile cu mulți copii, ci doar la câteva cu rădăcini adânc înfipte în glia satului, întocmai ca niște arbori seculari care au „rodit” continuu, „lăstărind” și „mugurind”, an de an, tot mai viguros, spre veșnicia familiilor și a satului nostru, familii care merită să rămână și în conștiința generațiilor următoare. Recordul în copii mulți credem că îl dețin, în cadrul comunei noastre familiile Maxim, Tabarcea, Anton, Tătărășanu, Benescu, Langu, Stoleru, Guțu, Puiu, Trandafir și Tofan. Mamele
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
mai fi...” Și ziua aceea care l‐ a smuls pe G. Nedelea din fața „casei sale a venit...” în primăvara anului 1975, spune Dumitru Nedelea - fiul... ...”Telegrama era în legătură cu Bârladul, adică cu tata. Drumul până la Bârlad mi s‐ a părut o veșnicie. Gara Bârladului părea pustie, n‐ am mai găsit pe peron pe omulețul acela care era atent la geamurile vagoanelor ca să mă vadă și apoi s ă mă îmbrățișeze, spunându‐ mi „Bine ai venit!” M‐am îndreptat cu pași grăbiți spre
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
pe moarte călcând și celor din morminte viață dăruindu-le”. Prin moartea și învierea lui Hristos, Care cu moartea Sa a biruit moartea, a devenit de-a dreptul păgână și neavenită expresia antică: „nu mă tem de moarte, ci de veșnicia ei”. Mucenicii sunt pătrunși de o acalmie și o pace sufletească în fața morții fizice, întrucât, nefiind robiți de lucrurile acestei lumi efemere, o părăseau fără îngrijorare, frământare sau neliniște, prioritare în sufletul lor fiind cele netrecătoare, esențiale, dumnezeiești care le
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
oamenilor, Mă voi lepăda și Eu de el înaintea Tatălui Meu, Cel din ceruri?» (Mt. 10, 33). Pentru ce mă sfătuiți să fiu viclean? Ca să obțin ce, prin o viclenie ca aceasta? Ca să câștig câteva zile? Dar voi pierde toată veșnicia! Ca să fug de durerile trupului? Dar nu voi vedea bunătățile drepților! Este curată nebunie să-Ți aduci cu măiestrie asupră-Ți pierdere și să-Ți procuri, cu șiretenie și viclenie, osânda veșnică»”<footnote Ibidem, omil. a XVIII-a, VII, p.
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
mucenici care se încurajau unul pe altul și ziceau acestea: „«Aspră-i iarna, dar dulce-i paradisul! Dureros e înghețul, dar plăcută odihna! Să suferim puțină vreme, și sânul patriarhului ne va încălzi! Să schimbăm o singură noapte cu toată veșnicia! Să ardă piciorul, ca să dănțuiască veșnic cu îngerii! Să se desprindă mâna, ca să aibă îndrăzneala să se înalțe către Stăpânul! Câți dintre camarazii noștri n-au căzut în luptă ca să rămână credincioși unui împărat pământesc! Oare noi nu vom jertfi
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
înțelege, cu durere, că nu își permite să trăiască dragostea alături de Vera Gangart, pentru că ei aparțin pentru totdeauna unor lumi nu numai diferite, dar și incompatibile. Kostoglotov fusese aruncat de timpuriu în închisori și lagăre, iar apoi fusese deportat "pentru veșnicie" în aulul Uș-Terek, așa că un oraș mare este o lume complet necunoscută pentru el. Neinițiat, intră în situații tragi-comice, cum se întâmplă în "Magazinul universal central", în fața căruia oamenii se adună înainte de ora deschiderii, pentru că "urma să se dea ceva
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
stepă semnifică libertatea, deoarece este locul unde a auzit pentru prima dată "mergeți neîncolonați", "mergeți singuri", este un loc "sfânt" și "senin", care ajunge să însemne "acasă". Totuși, odată cu internarea în clinica oncologică, el este prins pe "coridorul dintre două veșnicii", a pedepsei cu deportarea și a condamnării pe care o aduce boala. Și una, și cealaltă îl țin captiv, astfel încât el nu are nici măcar libertatea de a merge să-și procure buretele de mesteacăn, pentru a-și lecui tumoarea, deoarece
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
vei putea să mergi liniștit la casa ta. Vei primi zece dinari, și nimeni nu te va mai tulbura“. Iulius a răspuns: „Nici acești bani ai satanei, nici acest îndemn viclean al tău, nu mă vor putea îndepărta de Stăpânul veșniciei. Nu pot să-l neg pe Dumnezeu pentru absolut nimic. Pronunță așadar sentința contra mea, ca și creștin“. Maximus i-a spus: „Dacă nu vei fi obedient față de poruncile împăratului, și nu vei sacrifica, voi porunci să ți se taie
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
va dărui viața veșnică: cine nu-l va recunoaște, va primi pedeapsa veșnică“. Maximus i-a spus: „Te compătimesc și te sfătuiesc să sacrifici și să trăiești împreună cu noi“. Iulius a răspuns: „Dacă voi trăi cu voi, voi muri pentru veșnicie. Dar, dacă voi fi mort pentru voi, atunci voi trăi“. Maximus a spus: „Ascultă-mă și sacrifică; pentru ca să nu te trimit la moarte, după cum ți-am promis“. Iulius a răspuns: „Am preferat să mor în timp, pentru a trăi mai
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
voi fi mort pentru voi, atunci voi trăi“. Maximus a spus: „Ascultă-mă și sacrifică; pentru ca să nu te trimit la moarte, după cum ți-am promis“. Iulius a răspuns: „Am preferat să mor în timp, pentru a trăi mai apoi în veșnicie“. Guvernatorul Maximus a emis sentința: „Iulius, nevoind să se spună poruncilor împăraților, să fie condamnat la moarte“. 2. Când sfântul Iulius a fost condus la locul obișnuit, a fost sărutat de toți, după care a spus: „Fiecare să fie atent
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
sacrificiul de sine, acțiunile dezinteresate au caracterizat mai ales creștinii, dar astăzi ele motivează angajamente din cele mai diverse. Calitățile personale preconizate de Evanghelii s-au integrat în alte sisteme de valori. Fericirea (fericirile) se înscrie pentru unii, în perspectiva veșniciei, pentru alții, începând cu secolul XVIII, este căutată în viața pământească. Înțelepciunea era venerată încă dinaintea creștinismului, dar are conținuturi diferite, în funcție de filosofii. Inteligența, discernământul sunt valorizate de toți cei care gândesc. Respectul libertății altuia caracterizează comportamentul lui Iisus, dar
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
ca mine. Așa se scrie istoria. Dar și literatura. Cărămidă cu cărămidă, zidind nu distrugând... Cine aude, să audă, cine are ochi să vadă, iar cine are bani și-i dă unora care dărâmă, să răspundă prezentului; dar mai ales veșniciei. Carte frumoasă, cinste celor care te scriu!.. Autorul Tudor Arghezi EX LIBRIS Carte frumoasă, cinste cui te-a scris, Încet gândită, gingaș cumpănită; Ești ca o floare, anume înflorită Mâinilor mele, care te-au deschis. Ești ca vioara, singură, ce
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Bu tnaru. Într-adevăr, folosindu-se și de căutările arheologice, de documentele scrise, scoase din cărți dar și din arhive, de toponimia locală dar și de investigații directe, comentând vorbele supraviețu- itorilor ori preluându-le pe al celor trecuți în veșnicie, profesorul Adrian Butnaru, cu vocație de documentarist de esență, surprinde și redă elemente de interes care, tratate „cu fervoare, talent și pasiuneʺ satisfac din plin interesul pentru istorie nu numai în ce privește cele două localități focalizate, ci un c âmp mult
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Cu profesorul Ionică Popa pe care la Bârlad l-am asistat la orele de la Școala pedagogică ca să scriu reportaje despre știința și cultura dată de el elevilor, m-am văzut în Iași, doar cu două-trei zile înainte de a pleca în veșnicie. Mi s-a părut mereu un interiorizat dar profund în exteriorizări. Păstrez mare recunoștință realizatorilor volumului pentru ceea ce scriu ei despre alte prezențe ale sufletului meu. Profesorul Constantin Parfene n-a fost doar un director și profesor bun, ci și
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
d e dobitoace; pe mort îl duceau în năsele, pe umeri, patru rude, patru priete ni, patru oameni care se schimbau cu rândul. Oamenii datorau slujba aceasta de pe urmă, ca o c instire adusă omului care pleca dintre ei în veșnicia lumii. Iar mortul era cu fața descoperită în fața oamenilor și a cerului, ca lumea să privească veșnica lui plecare, ca un rămas bun, lumea privind în față înseși mărirea morții, să cug ete... Sicriul era atunci din scânduri albe, fără
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
a noastră pe oricare o vedea sau auzi, cum că acestui adevărat Huiban i am dat în susul Bârladului, la apa Mărului, Valea Cornilor de arc e, pe unde este judele Sion; i-am dat lui acest uric cu dreptul de veșnicie, însă atârnare de la Curtea noastră domnească din Vaslui pentru vitejia lui în bătălia cu turcii din Susul Va slui ului, cunoscându-l dărăban de munte, l-am făcut călăraș, să nu plătească nici un bir. Această moșie să fie pentru el
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
apoi fugi cu pași grei spre cantonul ce o aștepta cu ușa deschisă, conturând un dreptunghi de lumină, asemenea unui liman plin de viață. Urcă treptele vijelios și intră precipitat în camera de unde i se părea că lipsise o veșnicie. Bătrânul stătea tot acolo sprijinit de sobă, iar omul acela murdar, neras, își trăsese scaunul lângă bancă, își pusese bățul pe jos și acum ținea cu amândouă mâinile lampa între mâinile muribundului care gemea încetișor. Cantoniereasa stătu un timp cu
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
a lungul cărții, amintindu-și de o discuție aprinsă între Eliade și Cioran, primul încercând să-l convingă pe al doilea, cum procedase și cu Eugen Ionescu, de existența vieții după moarte: "Acolo însă unde Eugen se mulțumise cu o veșnicie neindividualizată, Cioran fulmina: el n-o accepta decât dacă i se promitea că-și va păstra exact psihologia și până și accidentele ei de acum. Da, și de enervat vreau să mă enervez la fel!" Mircea Eliade îl privea cu
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
s-a declarat peste măsură de mulțumit la propunerea de a fi dărâmate"305. Din fericire, nu toate proiectele sunt îndeplinite. Pacepa descrie sediul PCR-ului, placat cu marmură roșie, cu secera și ciocanul din granit, monumente și mausolee ale veșniciei. Cronicile fac referire și la arta cinematografică. Din primele zile ale Parisului, vizionează seara de seară piese de teatru și ascultă concerte. Impresiile consemnate în Jurnale și-n La apa Vavilonului sunt extrem de numeroase și concise: " L'Annonce faite à
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
În această lucrare, Augustin face o filosofie a istoriei și este cel dintâi care formulează noțiunea de umanitate. Totul este privit sub unghiul Providenței divine, scoțându-se în relief lucrarea lui Dumnezeu în lume, în trecut, prezent sau viitor, până în veșnicie. Este prima încercare de sinteză a istoriei universale, bazată pe rațiune și revelație. Tema centrală a acestei opere o găsim exprimată în următoarele cuvinte: „Două iubiri au făcut două cetăți: iubirea de sine dusă până la disprețul lui Dumnezeu, a produs
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
gustat și (de tine) sunt înfometat și însetat”. Ultimele trei cărți (XI-XIII) sunt meditații asupra primului capitol din Sfânta Scriptură. Plecând de la textul sacru, Fericitul Augustin expune preocupările sale metafizice și religioase asupra creației, naturii omului, raportul dintre timp și veșnicie, totul cu scopul de a fi folositor fraților săi. În cartea Revizuiri (Retractări), Augustin spune: „Cele XIII cărți ale Confesiunilor mele laudă pe Dumnezeul cel drept și bun, atât pentru binele, cât și pentru relele multe și înalță la El
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
dar ceea ce contează cu adevărat este faptul că ne-a lăsat un prețios tezaur al trecutului, iar oamenii ar trebui să-l aprecieze pentru curajul de a nu lăsa aceste antichități la marginea lumii, reînviindu-le și recuperându-le pe veșnicie! De aceea, putem să-i admirăm pasiunea și vioiciunea sa culturală, simțindu-ne mereu mândri de valoarea acestui autentic cărturar. în orice caz, pentru noi rămâne un stimabil căutător al istoriei DĂNEȘTILOR Vasluiului! Dr. LAURENłIU CHIRIAC, directorul Muzeului Județean Vaslui
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
Baconschi, cântăreața de muzică ușoară Doina Badea, cântăreața de muzică populară oltenească Filofteia Lăcătușu și mulți alții care sunt mereu în inimile noastre. Dumnezeu să-i odihnească în pace! Tata era singur pentru că mama de doi ani plecase pe drumul veșniciei și îl veghea doar din ceruri. Noi cei 10 în aceeași vară a anului 1981 apărea în „România liberă” articolul: „La Dăneștii Vasluiului un muzeu ce vorbește cu slove”. Autorul articolului, Tiberiu Brăescu, are o lungă discuție cu domnul Buraga
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]