5,522 matches
-
albă ("Salix eleagnos") de-a lungul pâraielor, la altitudini de până la 800 m.; Tufărișuri alpine cu specii sub-arctice de salcie de-a lungul văilor montane, la altitudini cuprinse între 1.350 și 1.400 m.; Tufărișuri alpine și boreale pe versanți și coame; Abrupturi stâncoase cu vegetație chasmofitică dezvoltată pe roci de calcare (stânci verticale pe substrat calcaros cu expoziții sudice, la altitudini cuprinse între 400 și 1.050 m); Grohotișuri și șisturi calcaroase din etajul montan-alpin ("Thlaspietea rotundifolii"), habitat aflat
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
, denumit oficial: "Magyarok Nagyasszonya sziklatemploma" ("Biserica din stâncă Maica Domnului a maghiarilor") este un sanctuar național maghiar, de rit romano-catolic, aflat în Budapesta, amplasat într-o peșteră din versantul sudic al dealului Gellért din sectorul XI ("Újbuda") al capitalei maghiare. Este catalogat monument istoric și de arhitectură, făcând parte integrantă din obiectivul „Malurile Dunării”, înscrisă în Patrimoniul Mondial UNESCO. Amenajarea și construcția bisericii a fost finalizată în anul 1931
Biserica-Grotă Sfântul Gerard din Budapesta () [Corola-website/Science/330156_a_331485]
-
Capela din Lourdes"), "Pest" ("Pesta"), "Szentiván-barlang" "Peștera Sfântul Ivan"), "Sziklakápolna" ("Capela din stâncă"). Biserica-grotă și mănăstirea, se află în sectorul XI al Budapestei, la adresa "Gellért Rakpart" ("Cheiul Gerard") nr.1. Sanctuarul rupestru, aflat în interiorul stâncii ce formează un pinten al versantului sud-estic al dealului Gellert, are intrarea principală spre "Szent Gellert tér" ("Piața Sfântul Gerard") și se află la o înălțime de aproximativ 15m față de nivelul pieței, în fața unei terase naturale de mici dimensiuni. Accesul la intrarea bisericii se face pe
Biserica-Grotă Sfântul Gerard din Budapesta () [Corola-website/Science/330156_a_331485]
-
un pelerinaj de la Lourdes. Au luat ființă organizațiile civice: „Kisegítő Kápolna Egyesület” ("Asociația Capelei Ajutătoare") și ("Comitetul Bisericii-Grotă de pe Dealul Sf. Gerard"), având scopul de a transforma peștera Sfântul Ivan, aflată în paragină și rău famată la vremea aceea, de pe versantul sudic al Dealului Gellert, într-un sanctuar votiv, având ca model "Grota de la Lourdes". Ulterior, grota naturală a fost lărgită prin excavații și dinamitări; actualul sistem de incinte datorându-se acestor lucrări subterane. Preotul Jenő Gyula Besnyő, împreună cu mai mulți
Biserica-Grotă Sfântul Gerard din Budapesta () [Corola-website/Science/330156_a_331485]
-
tehnicii. Construit în anul 1904, dată la care a fost cea mai mare construcție din beton armat de pe teritoriul Ungariei, fiind modernizat și extins ulterior în anul 1974 respectiv 1980. Rezervorul subteran se află în sectorul XI din Budapesta, pe versantul nordic al dealului Gellért, fiind delimitat de străzile "Hegyalja út", "Sánc utca" și "Orom utca". Amenajarea hidrotehnică este formată din două bazine ovale subterane având capacitatea maximă de stocare de 2 × 40 000 m. Datorită formei speciale a bazinelor, fluxul
Rezervorul de apă de pe Dealul Gellért () [Corola-website/Science/330268_a_331597]
-
în Sierra Nevada la începutul anului 1867. (Prin contrast, forța de muncă a Union Pacific a constat în principal din imigranți irlandezi și veterani de război civil ). Pentru a distruge munții, Pacific Central a montat scânduri uriașe de lemn pe versantul vestic și au folosit praf de pușcă și nitroglicerina pentru a distruge tunelurile de granit prin dinamitare. Până în vara anului 1867, Union Pacific a ajuns în Wyoming, acoperind aproape de patru ori mai mult teren decât Pacific Central. Pacific Central a
Expansiunea Statelor Unite ale Americii () [Corola-website/Science/329143_a_330472]
-
Rezervația peisagistică Căpriana-Scoreni este o arie protejată, situată între satele Cojușna, Strășeni, Lozova, Vorniceni, Pănășești și Scoreni din raionul Strășeni și Trușeni din municipiul Chișinău, Republica Moldova. Include o pădure naturală pe versanți cu diferită expoziție. În componența pădurii intră: gorun, stejar pedunculat, tei, carpen, diferite specii de arbuști. Unele sectoare de pădure crescută din semințe ating vîrstă de peste 100 ani. Printre plantele vasculare multe plante rare. Este o zonă tipică a landșaftelor
Rezervația peisagistică Căpriana-Scoreni () [Corola-website/Science/329348_a_330677]
-
formează prin confluența a trei râuri, Iskărul Negru ("Cerni"), Iskărul Alb ("Beli") și Iskărul Stâng ("Levi"), ape denumite împreună "Iskrove". Punctul de izvorâre al râului este considerat a fi confluența Iskărului Drept ("Prav Iskăr"), cu Iskărul Negru. După ce coboară pe versantul nordic al Munților Rila, se varsă în lacul de acumulare Iskăr—cel mai mare lac de acumulare din Bulgaria, și în lacul Pancearevo. Râul curge pe lângă Sofia și formează un defileu stâncos în Munții Balcani. Se varsă în Dunăre lângă
Râul Iskăr () [Corola-website/Science/328724_a_330053]
-
despre viață, așa cum și-o dorește omul, despre nevoia de dragoste, despre aspirația spre înalt (pe care o relevă primele metafore ale filmului: un vagonet gol urcă printr-un nesfârșit, parcă, tunel de verdeață, de copaci drepți și înalți, pe versantul unui munte). Interpreți neprofesioniști și actori versați se întâlnesc în distribuția de firesc a filmului”. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului trei stele din cinci și a făcut următorul comentariu: "„O tânără care, din credulitate, a făcut un pas greșit
Fructe de pădure (film) () [Corola-website/Science/328843_a_330172]
-
de limbă turcă, ca Ibraila și alte forme ca Brilaga sau Braylaum. Vechii istorici atribuie numelui o origine indo-europeană, (bhreg) însemnând pisc vertical cu referire clară asupra poziției geografice a orașului, mai precis asupra malului înalt, adică a piscului sau versantului vertical ce sare în ochi privit din amonte, adică de călătorul ce vine din Galați pe Dunăre, de aici și celălalt nume existent de "Piscul Brăilei", acordat orașului în trecut. Un studiu al originilor Brăilei arată că regiunea a fost
Istoria Brăilei () [Corola-website/Science/328831_a_330160]
-
continuase să obțină progrese împingând spre vest trupele Dublei Monarhii. În prima jumătate a lunii ianuarie 1915 trupele austro-ungare ale "Armee-Gruppe Pflanzer-Baltin" - aflate în retragere în extemitatea sudică a Frontului de Răsărit, erau angajate în luptă în vestul Bucovinei pe versanții estici ai Carpaților Orientali. În coridorul aflat între Carpații Maramureșului și Bucovinei și Carpații Moldo-Transilvani, Divizia 71 Infanterie rusă alături de câteva unități de cazaci de dimensiunea unei divizii, forțaseră trupele austro-ungare formate din Divizia 54 de infanterie condusă de generalul
Bătălia de la Cârlibaba () [Corola-website/Science/334870_a_336199]
-
într-un loc în care fuseseră create poziții defensive, camuflate pe pante abrupte și stâncoase și apărate de mitraliere grele (lângă cota 976). Un mic grup de polonezi a reușit totuși să se infiltreze pe stânga văii pe unul dintre versanții muntelui Bretila, de unde se puteau vedea pozițiile ruse. Deși grupul respectiv nu a reușit să stabilească contactul cu soldații austrieci, în noaptea de 18 spre 19 ianuarie a fost ajuns de un pluton polonez de cercetași, care în costume de
Bătălia de la Cârlibaba () [Corola-website/Science/334870_a_336199]
-
tot, concept, echipa, (Sorin, Andrei, Ați, Criști), pilot și-n vreo două săptămâni de la filmarea pilotului am fost pe post. Am plecat acum cativa ani să fac o anchetă undeva prin Suceava, despre o investiție de câteva milioane pe un versant, în mijlocul pustietății! O frumoasă telegondolă. Nu datele sunt importante cât persoană de legătură. Un personaj mega-paranoic, dar foarte simpatic. El trebuia să ne ghideze pe acolo, prin munți să găsim locul exact pe unde ar fi trecut măreață relizare capitalista
Interviu exclusiv cu Ionuț Cristache: Ce nu știai despre jurnalistul Antena 3 () [Corola-website/Journalistic/101255_a_102547]
-
dar de asemenea se adaptează bine și la soluri argiloase grase fertile. Ea tolerează umiditate scăzută a aerului, precum și seceta. Sunt adesea întâlnite plante aclimatizate nu numai în albiile râurilor inundate temporar și păduri riverane, dar de asemenea și pe versanții dealurilor și în crăpăturile din roci, până la 1350 m altitudine. Principiul colorant găsit în henna este lawsona sau 2-hidroxi-1,4-naftochinona (naftalendiona), care este prezentă în frunzele uscate la o concentrație de 0,5-2%. Acesta se fixează puternic pe proteine, ceea ce
Henna () [Corola-website/Science/331395_a_332724]
-
cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior" ("Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae"); Păduri dacice de fag ("Symphyto-Fagion"); Păduri acidofile de "Picea abies" din regiunea montană ("Vaccinio-Piceetea"); Păduri de "Larix decidua" și/sau "Pinus cembra" din regiunea montană; Păduri din "Tilio-Acerion" pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene; Păduri relictare de "Pinus sylvestris" pe substrat calcaros; Tufărișuri alpine și boreale; Tufărișuri cu "Pinus mugo" și "Rhododendron myrtifolium"; Fânețe montane; Izvoare petrifiante cu formare de travertin ("Cratoneurion"); Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
Grohotișuri silicioase din etajul montan până în cel alpin ("Androsacetalia alpinae" și "Galeopsietalia ladani"); Vegetație lemnoasă cu "Myricaria germanica" de-a lungul râurilor montane; Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane; Vegetație lemnoasă cu "Salix eleagnos" de-a lungul râurilor montane și Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase. Flora ariei protejate este una diversificată și alcătuită din specii de plante distribuite etajat, în concordanță cu structura geologică și geomorfologică, caracteristicile solului, climei sau altitudinii unde aceasta vegetează. Vegetația lemnoasă are în
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
special, în râurile colinare (de deal) și de munte (mai ales în Ardeal și în bazinul Bistriței), cu apa limpede, curgătoare și bine oxigenată, mai ales în apele cu debite mici, alături de păstrăv și lipan. A fost întâlnită și pe versantul sudic al Carpaților și chiar în pâraiele mici de deal, din regiunea București. Poate trăi și în ape curgătoare, ce seacă mult în timpul secetei. Este o specie bentonică, trăiește în grupuri mici, compuse din pești de diferite vârste și dimensiuni
Mreană vânătă () [Corola-website/Science/331505_a_332834]
-
zgomote înăbușite, dar acest incident nu a fost o îngrijorare pentru locuitorii pașnici ai zonei. Timp de câteva zile s-au succedat cutremure abia sesizabile, apoi alt nor de fum, ce a împrăștiat un strat de cenușă peste împrejurimi. În versantul Muntelui Pelée s-a format un nou vulcan, iar în craterul acestuia s-a acumulat un lac ale cărui ape aveau un conținut mare de sulf. Intensitatea vulcanică a devenit tot mai amenințătoare pentru localnici, astfel că mulți dintre ei
Muntele Pelée () [Corola-website/Science/336944_a_338273]
-
la mare altitudine, are pești, iar sătenii din satele din jur cred că râul are o legătură subterană cu un lac. Din satul Ilino, sub numele de râul Ilinska, el coboară într-o vale adâncă. Alte pâraie adună apele de pe versanții văii Jelezneț, și formează râul Zelezneț, deoarece trece prin . Al treilea afluent colectează apele de pe valea între Bigla și dealurile învecinate și se numește Sloeșticika, pentru că trece prin satul . Aceste trei ape au debit redus, pentru că izvoarele sunt slabe, în
Râul Cerna, Vardar () [Corola-website/Science/336951_a_338280]
-
o apă întunecată, tulbure. De la acel izvor, râul capătă numele de Cerna. În satul Jelezneț râul iese dintre munți la Demir Hisar. În acea zonă, primește di partea stângă apele râului Delcikata, care adună apele din Suvo Pole și de pe versanții de sud-vest ai Strmolului și Slivei. De la ea gura acesteia, Cerna curge printr-o vale îngustă. Nu departe de satul Belce, Cerna iese prin capătul de nord al miciu Slepansko Pole. Aici Cerna primește din dreapta afluentul Smilevskiot, care pornește de sub
Râul Cerna, Vardar () [Corola-website/Science/336951_a_338280]
-
satul Belce, Cerna iese prin capătul de nord al miciu Slepansko Pole. Aici Cerna primește din dreapta afluentul Smilevskiot, care pornește de sub Țrn Vrv (Vârful Negru) de deasupra satului Smilevo și adună apele de pe platoul Slepceanskoto și de pe o parte din versantul estic al Biglei. Aici, Cerna este încă un pârâu de munte, dar nu poate fi încă numit râu. Zona aceasta constituie cursul său superior. Aici, râul curge puternic, dar nu este năvalnic, fiind un râu de munte în principal pentru că
Râul Cerna, Vardar () [Corola-website/Science/336951_a_338280]
-
te completa cu o mulțime de amănunte. În afară de bibliotecă, de fotografii și documentele pe care le posedă, Lehmann însuși apare ca o adevărată enciclopedie alpină. Referindu-se la calitățile lui de ghid, doctorul Alexandru Rudeanu l-a caracterizat astfel: „Pentru versantul nordic (al Munților Făgărașului, n.n.) trebuie să vorbim în primul rînd de Lehmann de la Oficiul de turism Brașov. Trebuie să spunem numaidecît că nu este vorba de o călăuză obișnuită, ci de un excelent camarad de munte. Cunoaște regiunea foarte
Carol Lehmann () [Corola-website/Science/337462_a_338791]
-
Bektashi al carui sanctuar și mormânt din vârful dealului a fost un loc de pelerinaj în secolul al XVII-lea. Denumirea improprie de "Muntele Gellért" (traducerea literala a denumirii oficiale: "Gellért-hegy") se datorează faptului că dealul, privit dinspre Dunăre, datorită versantului abrupt și stâncos amintește de un pisc de munte. Numele, grafiat prin "Gellérthegy" nu este identic cu numele dealului, ci desemnează cartierul care se întinde pe versanți și împrejurimi. În secolul al XVIII-lea terenurile de pe Dealul Gellért au fost
Dealul Gellért () [Corola-website/Science/328414_a_329743]
-
a denumirii oficiale: "Gellért-hegy") se datorează faptului că dealul, privit dinspre Dunăre, datorită versantului abrupt și stâncos amintește de un pisc de munte. Numele, grafiat prin "Gellérthegy" nu este identic cu numele dealului, ci desemnează cartierul care se întinde pe versanți și împrejurimi. În secolul al XVIII-lea terenurile de pe Dealul Gellért au fost acoperite cu vii. Cartier Tabán de la poalele dealului a fost un important centru de vinificație din Buda. Conform registrului terenurilor din 1789, viile ocupau o suprafață de
Dealul Gellért () [Corola-website/Science/328414_a_329743]
-
m. Bazinul râului este situat pe malul stâng al Nistrului în partea sudică a Podișului Podoliei. Cotele absolute ale cumpenelor de apă variază între 150 și 270 de metri. Suprafața este deluroasă, dezmembrată de multe vâlcele și ravene. Dealurile au versanți domoli, fiind acoperite cu vegetație de stepă, cu cernoziomuri. O mare parte din suprafața este ocupată de terenuri arabile, pădurile ocupă doar 4,4% din suprafața totală. Afluentul principal ai râului Râbnița este râul Vărăncăul Lung (de stânga) cu o
Râul Rîbnița () [Corola-website/Science/328433_a_329762]