56,531 matches
-
criză ar fi în consecință legată mai mult de felul în care percepe un grup decizional o astfel de situație. În literatura legată de analiza politicii externe a fost și cronologic un prim palier de analiză. Un grup de analiști americani au coborât analiza de la nivel internațional la nivelul deciziilor guvernamentale propunând tocmai această decizie de analiză, cum decide un grup decizional la o criză- în termen de mixă, de criză- totul. Au trebuit să se găsească actorii, poziția lor din
Politica externă a Statelor Unite () [Corola-website/Science/335516_a_336845]
-
această decizie de analiză, cum decide un grup decizional la o criză- în termen de mixă, de criză- totul. Au trebuit să se găsească actorii, poziția lor din guvern și identificat cumva modul în care aceștia defineau situația.Universul decizional american în situațiile de criză-Caracteristicile unei situați de criză: perceperea unei amenințări grave la adresa securității naționale, apoi este vorba de natura bruscă, neașteptată a acestei amenințări. Este vorba de o creștere o e percepție semnificativă a violenței- nu este vorba de
Politica externă a Statelor Unite () [Corola-website/Science/335516_a_336845]
-
conflict-. Odată ce decizia momentului este luată de neintervenție, decizia intră pe alt palier, instituțiile început să-și facă treaba. Când Assad amenință cu arme chimice atunci apare o altă criză în interiorul crizei. Nu e vorba doar de securizare intereselor strict americană este vorba și de asta dar nu totală, de drepturile omului și ale indivizilor care sunt superioare drepturilor state este una dintre comportamentele americane pe care consideră pe care trebuie să le securizeze, de aceea situațiile de criză sunt mult
Politica externă a Statelor Unite () [Corola-website/Science/335516_a_336845]
-
chimice atunci apare o altă criză în interiorul crizei. Nu e vorba doar de securizare intereselor strict americană este vorba și de asta dar nu totală, de drepturile omului și ale indivizilor care sunt superioare drepturilor state este una dintre comportamentele americane pe care consideră pe care trebuie să le securizeze, de aceea situațiile de criză sunt mult mai numeroase. SUA își definește securitatea națională într-un mod foarte complex. Siria nu e doar o criză internațională și o zonă în care
Politica externă a Statelor Unite () [Corola-website/Science/335516_a_336845]
-
sensul în care știind cum funcționează aparatul decizional al unui competitor din mediu internațional se poate prevede ce decizie ce motivație pentru decizie are oponentul. Există o literatura pe acest subiect care începe cu Richard Neustadt- un guru al administrație americane în materie de analiza mecanismelor decizionale. Este unul dintre creatorii sistemelor de decizie moderne. Pentru Europa guvernarea este o artă, pentru mediul anglo-saxon și american, guvernarea este o știință. Diferențele sunt enorme, decizia politică în SUA este încă de la părinții
Politica externă a Statelor Unite () [Corola-website/Science/335516_a_336845]
-
Există o literatura pe acest subiect care începe cu Richard Neustadt- un guru al administrație americane în materie de analiza mecanismelor decizionale. Este unul dintre creatorii sistemelor de decizie moderne. Pentru Europa guvernarea este o artă, pentru mediul anglo-saxon și american, guvernarea este o știință. Diferențele sunt enorme, decizia politică în SUA este încă de la părinții fondatori, de o cantitate uriașe de expertize și de un respect pentru teoreticienii. Societatea anglo- saxonă și în special cea americană născută în ideile dominate
Politica externă a Statelor Unite () [Corola-website/Science/335516_a_336845]
-
canale multiple de informare nu sunt cele strict formalizate și ierarhizate nu doar cele oficiale, președintele în astfel de caz acceptă informația adusă de directorul CIA dar îi cere secretarului de stat îi ere să intre în contact cu ambasadorul american aflat la fața locului. Președintele își arogă dreptul de mediator de gestionar al conflictului. Consilierii se ceartă între ei pentru a oferii cea mai bună soluții. Este o competiție pentru benevolența competiției care se arată cel mai bun în ochii
Politica externă a Statelor Unite () [Corola-website/Science/335516_a_336845]
-
Walker a fost inspirată din filmul "Scara lui Iacob" (1990). Povestea Turnului Babel a fost și ea o inspirație pentru joc. Inițial, povestea urma să fie scrisă de câțiva scriitori germani, dar aceștia au fost înlocuiți mai târziu de scriitori americani, Richard Pearsey, care a lucrat anterior la jocul video "Section 8" (2009), al celor de la TimeGate Studios, și Walt Williams, care a lucrat anterior la alte proiecte 2K, inclusiv "BioShock 2" și "Mafia II", Yager crezând că doi scriitori americani
Spec Ops: The Line () [Corola-website/Science/335570_a_336899]
-
americani, Richard Pearsey, care a lucrat anterior la jocul video "Section 8" (2009), al celor de la TimeGate Studios, și Walt Williams, care a lucrat anterior la alte proiecte 2K, inclusiv "BioShock 2" și "Mafia II", Yager crezând că doi scriitori americani sunt mai capabili să înțeleagă subtilitățile limbii. Unul dintre obiectivele principale ale jocului a fost să conțină violență, dar echipa a dorit și să nu fie prea violent. Acest lucru a făcut echipa să se concentreze mai mult pe poveste
Spec Ops: The Line () [Corola-website/Science/335570_a_336899]
-
2001, la postul Acasă TV. Între anii 2002 și 2009, Trupa Amadeus a lansat următoarele albume, sub casă de productie MediaPro Music: "Continental, Meridian, Freedom, The Island, 24 ore." În 2002, Amadeus a concertat pentru militarii români din baza militară americană aflată în Afganistan. În 2004, Amadeus a concertat în deschiderea spectacolului lui Jose Carreras din București. A urmat o serie de concerte în Cipru, Singapore, Italia, Israel, Franța, Spania, Germania, Turcia, Algeria. În același an, Amadeus a susținut un concert
Amadeus (trupă) () [Corola-website/Science/335588_a_336917]
-
în timpul Primului Război Mondial, un grup de români emigranți din Statele Unite ale Americii care s-au înrolat pentru a lupta împotriva Puterilor Centrale. Începând cu luna aprilie 1917, a existat un efort diplomatic susținut de statul român prin intermediul unei misiuni pe teritoriul american, de înființare a unei unități militare cu specific etnic românesc. Eforturile au fost continuate și în 1918, dar acordul politic al administrației Statelor Unite a fost dat cu foarte puțin timp înainte de încheierea luptelor de pe Frontul de Vest, ceea ce a făcut
Voluntarii Români din America (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/335594_a_336923]
-
și să contribuie la întărirea poziților politice ale României după război. Într-un context în care liderii mișcării naționale românești din Transilvania au militat încă de la intrarea României în război pentru înființarea unei unități cu specific național român pe teritoriul american, în luna aprilie 1917 o delegație numită “Misiunea Patriotică Română” și formată din preoții Vasile Lucaciu, Ioan Moța precum și din locotenentul (mai târziu diplomat) Vasile Stoica, a fost trimisă din ordinul Marelui Cartier General al Armatei Române în Statele Unite ale
Voluntarii Români din America (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/335594_a_336923]
-
Vasile Lucaciu, Ioan Moța precum și din locotenentul (mai târziu diplomat) Vasile Stoica, a fost trimisă din ordinul Marelui Cartier General al Armatei Române în Statele Unite ale Americii. Printre scopurile acesteia a fost și acela de a încerca să convingă autoritățile americane de necesitatea înființării unei astfel de unități de voluntari români, unitate care ar fi urmat să lupte pe frontul francez.. Din punct de vedere politic, ideea acestei Legiuni a fost un răspuns la propaganda Puterilor Centrale, care au declarat în
Voluntarii Români din America (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/335594_a_336923]
-
în fața comunităților de români. Planul concret de creare a unei unități românești în Statele Unite prezentat de Misiunea română ministrului de război Newton Baker, a cuprins următoarele: alcătuirea cu etnici români voluntari din Ardeal, Banat și Bucovina care nu sunt cetățeni americani a unei unități cu numele de „Batalionul românesc” sau „Brigada Românească” (în raport cu dimensiunea unității). Corpul ofițeresc ar fi urmat să fie american, sau - în funcție de dorința autorităților, ardelenesc, iar subofițerii ar fi urmat să fie români. Limba de comandă ar fi
Voluntarii Români din America (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/335594_a_336923]
-
Baker, a cuprins următoarele: alcătuirea cu etnici români voluntari din Ardeal, Banat și Bucovina care nu sunt cetățeni americani a unei unități cu numele de „Batalionul românesc” sau „Brigada Românească” (în raport cu dimensiunea unității). Corpul ofițeresc ar fi urmat să fie american, sau - în funcție de dorința autorităților, ardelenesc, iar subofițerii ar fi urmat să fie români. Limba de comandă ar fi urmat să fie engleza. O propunere similară a fost prezentată și ambasadorului Franței la Washington, Jules Jusserand, din partea căruia însă nu a
Voluntarii Români din America (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/335594_a_336923]
-
nu a venit un răspuns favorabil. Atitudinea autorităților franceze a fost ambiguă în ceea ce privește sprijinul acordat demersului românesc în America. În pofida efortului unor diplomați francezi de a sprijini această cauză, poziția guvernului francez a fost aceea de a rezerva tonajul vaselor americane de transport pentru trupe americane. Eforturile delegației de a obține înființarea a unei unități militare românești au eșuat, dar au reușit în schimb să intensifice înrolările românilor în Armata Statelor Unite ale Americii. O parte dintre doritori, au trecut granița în Canada și
Voluntarii Români din America (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/335594_a_336923]
-
favorabil. Atitudinea autorităților franceze a fost ambiguă în ceea ce privește sprijinul acordat demersului românesc în America. În pofida efortului unor diplomați francezi de a sprijini această cauză, poziția guvernului francez a fost aceea de a rezerva tonajul vaselor americane de transport pentru trupe americane. Eforturile delegației de a obține înființarea a unei unități militare românești au eșuat, dar au reușit în schimb să intensifice înrolările românilor în Armata Statelor Unite ale Americii. O parte dintre doritori, au trecut granița în Canada și s-au înrolat în trupele
Voluntarii Români din America (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/335594_a_336923]
-
SUA care a ajuns până la urmă să lupte pe pământ francez a fost de 3.200-3.500 (5.000 după altă sursă). Prin discursurile sale, preotul Vasile Lucaciu a determinat un număr semnificativ de români să se înroleze în armata americană. În 1918 un grup de tineri români ardeleni împreună cu protopopul Ioan Podea din Youngstown, Ohio (centru industrial cu o importantă colonie românescă), au reușit să formeze o unitate militară de dimensiunea unei companii, devenită mai târziu Bateria 112 mortiere și
Voluntarii Români din America (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/335594_a_336923]
-
colonie românescă), au reușit să formeze o unitate militară de dimensiunea unei companii, devenită mai târziu Bateria 112 mortiere și formată numai din voluntari români pentru Armata Română. Refuzând propunerea de creare a unei unități cu specific național românesc, autoritățile americane au prezentat argumentul creării unei armate unitare, care să sporească eforturile de asimilare a imigranților într-o mare națiune americană. În calcul însă au fost luate atât evitarea creării unui precedent care ar fi putut fi urmat și de alte
Voluntarii Români din America (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/335594_a_336923]
-
formată numai din voluntari români pentru Armata Română. Refuzând propunerea de creare a unei unități cu specific național românesc, autoritățile americane au prezentat argumentul creării unei armate unitare, care să sporească eforturile de asimilare a imigranților într-o mare națiune americană. În calcul însă au fost luate atât evitarea creării unui precedent care ar fi putut fi urmat și de alte naționalități, cât și politica Antantei, care dorea la acel moment alimentarea nemulțumirilor naționalităților din Austro-Ungaria cu scopul de a exercita
Voluntarii Români din America (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/335594_a_336923]
-
este o problemă de logică, sub forma unui joc de probabilitate, bazată în mare pe concursul televizat american "Let's Make a Deal" („Hai să facem o afacere”) și numită după gazda inițială a emisiunii, Monty Hall. Problema a fost adresată inițial într-o scrisoare a lui Steve Selvin către revista "American Statistician" („Statisticianul american”) în 1975. A
Problema lui Monty Hall () [Corola-website/Science/335605_a_336934]
-
pe concursul televizat american "Let's Make a Deal" („Hai să facem o afacere”) și numită după gazda inițială a emisiunii, Monty Hall. Problema a fost adresată inițial într-o scrisoare a lui Steve Selvin către revista "American Statistician" („Statisticianul american”) în 1975. A devenit faimoasă ca întrebare adresată în scrisoarea unui cititor, Craig Whitaker, și citată într-o rubrică numită „Ask Marilyn” („Întreab-o pe Marilyn”), întreținută de Marilyn vos Savant, din revista Parade, în anul 1990: Răspunsul lui vos Savant
Problema lui Monty Hall () [Corola-website/Science/335605_a_336934]
-
atât de contraintuitiv încât poate părea absurd, dar cu toate acestea este demonstrabil adevărat. este, matematic vorbind, echivalentă cu mai vechea problemă a celor trei prizonieri, descrisă în rubrica „Mathematical Games” („Jocuri matematice”), întreținută de Martin Gardner, din revista Scientific American din 1959 și cu "problema celor trei scoici", descrisă în cartea lui Gardner - „Aha! Gotcha” („Aha! Te-am prins”), dar și cu mult mai vechiul paradox al cutiei lui Bertrand. Pentru a înțelege de ce probabilitatea câștigării automobilului crește prin schimbarea
Problema lui Monty Hall () [Corola-website/Science/335605_a_336934]
-
lăsat după moartea sa o avere considerabilă de 1 milion de $. Numele „hot dog“ nu vine - așa cum se citește de multe ori - de la caricaturistul Thomas Aloysius „Tad“ Dorgan, care a produs o caricatură cu un teckel într-o chiflă. Istoricul american Andrew F. Smith subliniază faptul că, măcelarul de origine germană a fost faimos în USA pentru, „câine în formă de cârnaț“, și anume teckel. Acest fapt a pretins certa asociere dintre cârnăciorii germani și câini. În octombrie 1893 "Hot dog
Hotdog () [Corola-website/Science/335623_a_336952]
-
subliniază faptul că, măcelarul de origine germană a fost faimos în USA pentru, „câine în formă de cârnaț“, și anume teckel. Acest fapt a pretins certa asociere dintre cârnăciorii germani și câini. În octombrie 1893 "Hot dog" a cunoscut triumful american la expoziția internațională World’s Columbian Exposition. Din 1916 are loc în fiecare an, în New York City, de Ziua Independenței Statelor Unite, Nathan's Hot Dog Eating Contest. Un constă dintr-un cârnat încălzit, într-o chiflă alungită din făină de
Hotdog () [Corola-website/Science/335623_a_336952]