55,283 matches
-
aici s-a deschis Casa Memorială D.P. Perpessicius. În 1994, odată cu inaugurarea noului corp de clădire, reconstruit și acesta după planurile inițiale, Casa Memorială a fost redeschisă în urma reamenajării expoziției de bază. Fondul memorial cuprinde obiecte achiziționate de la familia poetului, criticului și istoricului literar Dimitrie Panaitescu Perpessicius (1891 - 1971): manuscrise, obiecte personale, piese de mobilier, cărți cu autograf, ediții rare, ediții princeps, fotografii-document care au aparținut scriitorului. În depozite se găsesc și alte fonduri memoriale: Vasile Băncilă, Nae Ionescu, Anton Dumitriu
Casa Memorială „D. P. Perpessicius” () [Corola-website/Science/331325_a_332654]
-
acerbă și revizii pozitive, jocul actoricesc al actriței Meryl Streep a fost apreciat pozitiv de către toate recenziile. Pe web site-ul Rotten Tomatoes, filmul a primit un scor de 51%. Scorul s-a datorat pe baza medierii a 207 revizii critice, având consensul, "Performanță [actriței] Meryl Streep este perfect justificată" (conform originalului, "Meryl Streep's performance aș The Iron Lady is reliably perfect." ). Pe web site-ul Metacritic, care afișeză o mediere a opiniilor a diferite recenzii din partea unor critici de
Doamna de Fier (film) () [Corola-website/Science/331402_a_332731]
-
fi putut doar amâna, dar nu evita declanșarea crizei. Prima cauză a fost vulnerabilitatea foarte mare a economiei României, din cauza structurii economice dependente într-o proporție covârșitoare (de peste 80%) de producția și comerțul cu cereale. Deși conștienți de această dependență critică și de impactul sever pe care o producție agricolă slabă îl putea avea asupra țării, guvernele succesive au preferat să ignore acest lucru, veniturile din agricultură întorcându-se doar într-o mică măsură în îmbunătățirea acestui domeniu vital: O a
Criza economică din 1899-1901 () [Corola-website/Science/331386_a_332715]
-
(pseudonim al lui Corneliu Vasiliu, n. 15 august 1883, Bârlad - d. 2 septembrie 1952, București) a fost un poet, romancier, critic de teatru, gazetar, fondator de reviste literare, director al Teatrului Național din București și Director General al Teatrelor, membru fondator și președinte al Societății Scriitorilor Români. A avut o activitate culturală diversă, a fost un luptător pentru drepturile scriitorilor români
Corneliu Moldovanu () [Corola-website/Science/334041_a_335370]
-
liceu), “Paloda literară” (este unul dintre membrii fondatori), “Făt-Frumos” (face parte din grupul celor cinci poeți, la Bârlad, revista condusă de Emil Gârleanu), “Revista mondenă”, “Epoca literară”, “Floare-albastră”, “Pagini alese”, ‘Literatura și arta română”, “Revista idealistă”, “Semănătorul”, “Convorbiri literare”, “Convorbiri critice”, “Falanga”, “Țara nouă”, “Flacăra”, “Ilustrațiunea națională”, “Tribuna”, “Românul”, “Luceafărul”, “Cosânzeana”, “Naționalul”, “Epoca”, “România”, “România nouă”, ”Mișcarea”, este critic dramatic la ziarele “Universul” și “Viitorul”. Publică primele poezii în revista “Făt-Frumos”, la Bârlad, adunate mai apoi în primul său volum, “Flăcări
Corneliu Moldovanu () [Corola-website/Science/334041_a_335370]
-
revista condusă de Emil Gârleanu), “Revista mondenă”, “Epoca literară”, “Floare-albastră”, “Pagini alese”, ‘Literatura și arta română”, “Revista idealistă”, “Semănătorul”, “Convorbiri literare”, “Convorbiri critice”, “Falanga”, “Țara nouă”, “Flacăra”, “Ilustrațiunea națională”, “Tribuna”, “Românul”, “Luceafărul”, “Cosânzeana”, “Naționalul”, “Epoca”, “România”, “România nouă”, ”Mișcarea”, este critic dramatic la ziarele “Universul” și “Viitorul”. Publică primele poezii în revista “Făt-Frumos”, la Bârlad, adunate mai apoi în primul său volum, “Flăcări”, tipărit în 1907. Ca student și tânăr scriitor colaborează cu: “Românul” (din Arad), “Tribuna”, “Luceafarul” și “Cosânzeana”, participă
Corneliu Moldovanu () [Corola-website/Science/334041_a_335370]
-
Palestinei după masacrul de la Munchen de la Jocurile Olimpice de vara din 1972. Filmul a fost produs și regizat de Steven Spielberg și scris de Tony Kushner și Eric Roth. Filmat în Malta, Budapesta, Paris și New York, Munich a fost un succes critic. A obținut recenzii pozitive și cinci nominalizări la Oscar: Cea mai bună imagine, Cel mai bun regizor (Spielberg), Cel mai bun scenariu adaptat, Cea mai bună editare și Cea mai bună coloană sonoră.
Munich (film) () [Corola-website/Science/334044_a_335373]
-
roman intitulat " Viața la țară", publicat sub formă de foileton în perioada iulie 1894 - mai 1895 (nr. 3-8 din 1894 și 1-5 din 1895) în revista bucureșteană "Convorbiri literare". Într-o scrisoare din 20 mai 1895 către Duiliu Zamfirescu, reputatul critic Titu Maiorescu lăuda romanul, dar constata că ar avea și lipsuri: „E evident că are părți de o căldură delicată, de o tensiune a interesului, de o frumusețe a descrierilor, care îl fac - în aceste părți - egal cu bunele romanuri
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
în "Revista Fundațiilor Regale", București, anul II, nr. 10, 1 octombrie 1935, p. 127.</ref> Ideea continuării acțiunii nu s-a pierdut, iar, în perioada cât "Viața la țară" a fost publicat în foileton, Zamfirescu l-a anunțat iarăși pe critic într-o scrisoare din 14/26 septembrie 1894 că se gândește să scrie o continuare intitulată "Viața la oraș".<ref name="Bucuța 12/1935">Emanoil Bucuța, „Scrisorile trimise de Duiliu Zamfirescu lui Titu Maiorescu”, în "Revista Fundațiilor Regale", București, anul
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
ref> Titlul romanului a fost ortografiat în prima ediție " Viața la țeară", potrivit exprimării de la acea vreme, fiind modificat în edițiile ulterioare în cel de "Viața la țară". Într-o scrisoare din 18/30 septembrie 1894 către Duiliu Zamfirescu, reputatul critic Titu Maiorescu lăuda romanul, semnalând prezența unor fraze de un sentimentalism fad și a unor construcții literare nepotrivite.<ref name="Bucuța 10/1936 144-145">Emanoil Bucuța, „Scrisorile trimise de Titu Maiorescu lui Duiliu Zamfirescu”, în "Revista Fundațiilor Regale", București, anul
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
-i „prin maturitate și rafinament” pe mulți contemporani. Romanul conține ecouri vagi din scrierile lui Nicolae Filimon și Dimitrie Bolintineanu, prefigurând realismul dur din "Răscoala" lui Liviu Rebreanu și idilismul din romanul "La Medeleni" al lui Ionel Teodoreanu. În opinia criticului Șerban Cioculescu, chiar dacă nu constituie o operă viabilă, ciclul Comăneștenilor consolidează începuturile romanului românesc, reprezentând o primă tentativă de frescă socială. Pentalogia romanescă a lui Duiliu Zamfirescu este durabilă prin monumentalitatea sa și prin faptul că este precursoarea romanului ciclic
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
ocupat de publicarea povestirilor. Pușkin îl ruga pe Pletniov într-o scrisoare: "„Să-i șoptești numele meu lui Smirdin, pentru ca el, la rândul lui, să-l șoptească cumpărătorilor”". Povestirile au fost publicate la sfârșitul lui octombrie 1831 și, după mărturia criticului Vissarion Belinski, "„au fost primite cu răceală de public și cu mai multă răceală de reviste”". Aceasta nu l-a turburat pe Pușkin. Povestirile lui Belkin au apărut pentru prima oară cu specificarea completă a numelui autorului de abia în
Povestirile răposatului Ivan Petrovici Belkin () [Corola-website/Science/334095_a_335424]
-
trebuie să se ferească de a avea o viață activă în lume. Mai mult decât atât, protectorul chiar este recognoscibil printr-o serie de caracteristici. Nu este vorba nici despre abținere la comunicare cu ceilalți, nici despre auto-învinuire și dispreț (critică adusa tradiției "malatiyya"). Pentru cei care se auto-învinuiesc, fiind decepționați de pulsiunile egoului, situația simultană de ”prieten al lui Dumnezeu” poate să apară în contrast, generând o stare de incompatibilitate, necesitatea retragerii din societate. Al-Tirmidhi consideră că adevărații protectori, cei
Muhammad ibn `Ali al-Ḥakīm at-Tirmidhi () [Corola-website/Science/334100_a_335429]
-
lui Viazemski: În privința ocupațiilor mele, eu nu scriu acum pur și simplu un roman, ci un roman în versuri - ceea ce este o diferență ca de la cer la pămât.”" cuprinde numeroase elemente autobiografice și aspecte din viața și istoria poporului rus. Criticul rus Vissarion Belinski spunea despre romanul lui Pușkin: "„Este o enciclopedie a vieții rusești și o operă în cel mai înalt grad națională.”" Evgheni Oneghin, eroul romanului, are o bogata experiență mondenă și viața a făcut din el un blazat
Evgheni Oneghin () [Corola-website/Science/334094_a_335423]
-
critica literară unul dintre liderii generației de scriitori douămiiști și unul dintre cei mai atipici și originali scriitori de care dispune în prezent România, diferențiindu-se atât de vechii textualiști, cât și de naturalismul fiziologic al colegilor de generație . Conform criticului literar Maria Ana Tupan, poetul ne amintește adesea de Marin Sorescu, neabandonând nici poza inițiatului orfic sau tentația rostirii aforistice. Criticul literar Alexandru Cistelecan consideră că Ionuț Caragea merge pe drumul pozitiv și exemplar al poeziei, de la suferință la extaz
Ionuț Caragea () [Corola-website/Science/334112_a_335441]
-
4-a a volumului "Cer fără scări" . După stabilirea la Oradea, Ionuț Caragea și Nicoleta Baciu întemeiază o familie, având o fiică, Ana-Maria, născută în anul 2013. Ionuț Caragea este autor de poezii, aforisme, proză științifico-fantastică, proză memorialistică și eseuri critice. Creațiile sale literare din volume sau din antologii au fost traduse în șase limbi străine: engleză, franceză, spaniolă, italiană, arabă și albaneză. Ionuț Caragea a scris cinci cărți de aforisme în limba română, primele patru fiind publicate la editura Fides
Ionuț Caragea () [Corola-website/Science/334112_a_335441]
-
Tupan afirmă că autorul lui Uezen compensează caracterul futurist al peisajului, recuzitei, tehnologiei genetice și al zborurilor intergalactice prin familiaritatea analogiilor (de obicei, răsturnate, negative) cu o tradiție esoterică de diverse proveniențe: biblică, hermetică, gnostică...Theodor Codreanu este un alt critic care a analizat romanul Uezen, acesta considerând că stilul prozatorului este remarcabil prin economia mijloacelor de expresie, reușind să fie expresiv prin sprinteneala cuvântului și prin dramatism dialogic, punând, în același timp, la lucru un idiom science-fiction care nu abuzează
Ionuț Caragea () [Corola-website/Science/334112_a_335441]
-
care cuprinde autori reprezentativi de proză scurtă din România, intitulată „Alertă de grad zero în proza scurtă românească actuală”, lucrare publicată de editura Herg Benet . Ionuț Caragea a publicat în volumul „Esențe lirice. Cronici literare 2007-2011”, editura Fides, 2011, eseuri critice despre cărțile unor autori români contemporani. Totodată, publică recenzii și în numeroase reviste din România și diaspora. Colaborează cu reviste care apar sub egida Uniunii Scriitorilor din România: Luceafărul de dimineață, Acolada, Mișcarea literară, Familia, Poezia, Discobolul, Oglinda literară, Caiete
Ionuț Caragea () [Corola-website/Science/334112_a_335441]
-
literară, Clipa din S.U.A., Boema, Luceafărul de seară, Observatorul din Toronto, LitArt. Ionuț Caragea a realizat în 2009 un interviu intitulat "Literatura virtuală și Curentul Generației Google", publicat în volum. În cadrul acestui interviu la care participă cu răspunsuri și opinii critice, alături de autorul cărții, mai mulți poeți și filologi, Ionuț Caragea propune un nou curent literar intitulat " Curentul Generației Google". Un articol despre acest nou trend literar a fost prezentat în cadrul simpozionului cu participare internațională „Lectura - calea spre tărâmurile artei” ( București
Ionuț Caragea () [Corola-website/Science/334112_a_335441]
-
lil Imam as Shafi’i”" sau “Vechea Scoală a lui Al-Shafi’i”. Al-Shafi’i a părăsit Bagdadul în 804/188AH, posibil datorită faptului că anumiți credincioși Hanafi i s-au plâns lui Shaybani de faptul că Shafi'i devenise oarecum critic în disputele teologice de jurisprudență Hanefită. Ca rezultat al situației anterior menționate, Shafi'i și Shaybani au participat la o dezbatere în legătură cu diferențele lor de abordare teologică, dar există încă dispute privitor la cine a prevalat în acea dezbatere. După
Al-Shafi‘i (Imam) () [Corola-website/Science/334119_a_335448]
-
istoriei universale. Dar numai un minut. Steaua, abia după două respirații ale Universului, îngheță și viețuitoarele inteligente trebuiră să piară. ...Cum de nu iscodește cineva un astfel de basm?...”". Ulterior, scriitorul a revizuit textul în vederea unei eventuale republicări, optând, potrivit criticului Ovid S. Crohmălniceanu, pentru titlul "Orașele scufundate". Ediția a II-a a fost publicată în anul 1966 de către Editura Tineretului din București, prefațată de Crohmălniceanu și cu titlul dorit de autor. Romanul SF conține mai multe elemente științifice. Muribundul președinte
Orașele scufundate () [Corola-website/Science/334109_a_335438]
-
armamentul, artileria grea, serviciile dinapoi, medicamentele"”. Sub impactul acestor lecții identificate, noul guvern liberal instalat la începutul anului 1914 a decis demararea unui program masiv de recuperare a întârzierilor și întărirea capacității de luptă a armatei, aflată într-o situație critică pentru că, după cum arăta generalul Dumitru Iliescu, sub-șef al Marelui Stat Major, „"la 1 ianuarie 1914 armata se găsea în cea mai mare lipsă de tot ce-i era neapărat trebuincios pentru a intra în campanie"”. În acest context, Ministerul
Armamentul Armatei României în Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/334187_a_335516]
-
1916 suma creditelor pentru armată a atins 700.000.000 lei, iar până la intrarea României în război la 838.841.215 lei. In privința completării armamentului și echipamentului militar, responsabilii militari au fost nevoiți să facă față la două situații critice: lipsa unui personal și a mijloacelor calificate pentru producția internă de război și restrângerea surselor de aprovizionare externe, cele două coaliții aflate în luptă fiind reticente atunci când era vorba de onorarea comenzilor statului român. De asemenea, diversitatea de tipuri de
Armamentul Armatei României în Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/334187_a_335516]
-
de versuri Sidur avoda (Program de lucru) s-a vândut în peste 12,000 exemplare. Volumul antologic „Poezii noi și alese” din anul 2003 s-a vândut în Israel în 13,000 exemplare. El a conținut și un eseu al criticului literar prof.Dan Miron, despre opera poetei,intitulat „Sibila comică”. Miron a apreciat ca „Agi Mishol este o poetă care se situează în prezent cu toate puterile la marele ei zenit poetic... Agi Mishol aparține, fără îndoială, dinastiei marilor poete
Agi Mishol () [Corola-website/Science/334211_a_335540]
-
muzicalitatea din „Ulalume” a fost un succes. „Reverberațiile monotone din "Ulalume" intonate corect ar produce în noi ceva de genul aceluiași efect produs asupra unui ascultător care nu știe niciun cuvânt din limba engleză”. George Gilfillan a remarcat în "London Critic": După moartea lui Poe, Thomas Holley Chivers a pretins că „Ulalume” a fost plagiat după unul dintre poemele sale. Chivers a făcut mai multe acuzații nefondate similare împotriva lui Poe. Chiar și așa, el a afirmat că poezia a fost
Ulalume () [Corola-website/Science/334232_a_335561]