55,839 matches
-
facultății la care să se înscrie. Sunt avute în vedere o mulțime de considerente: tipul de profesie, posturile disponibile la terminarea facultății, condițiile de muncă și de viață asociate cu respectiva profesie, dificultățile examenului de admitere, dificultatea în sine a facultății, propriile înclinații și capacități. Eliminând o mulțime de posibilități ca nesatisfăcătoare, tânărul nostru se află în fața alternativei medicină/ comerț. Medicina îi oferă posibilitatea unei profesii deosebit de interesante, asociată cu un înalt prestigiu social, cu condiții de muncă și viață deosebit de
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
posibilități ca nesatisfăcătoare, tânărul nostru se află în fața alternativei medicină/ comerț. Medicina îi oferă posibilitatea unei profesii deosebit de interesante, asociată cu un înalt prestigiu social, cu condiții de muncă și viață deosebit de atractive. Examenul de admitere este însă foarte dificil. Facultatea este grea și necesită mulți ani de studiu, urmați de alte examene. Posturile disponibile la terminare par mai puțin satisfăcătoare decât cele oferite de comerț. Comerțul îi apare tânărului nostru ca oferind perspective profesionale mai modeste, dar cu șanse de
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Posturile disponibile la terminare par mai puțin satisfăcătoare decât cele oferite de comerț. Comerțul îi apare tânărului nostru ca oferind perspective profesionale mai modeste, dar cu șanse de obținere a unor posturi atractive și de promovare ulterioare mult mai ridicate. Facultatea este mai ușoară, admiterea este mai puțin problematică și profesia ca atare este mai puțin solicitantă. În legătură cu toate aceste aspecte există desigur o mulțime de incertitudini. Sunt eu capabil ca printr-o pregătire superioară să reușesc la medicină? Sunt sigur
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
există desigur o mulțime de incertitudini. Sunt eu capabil ca printr-o pregătire superioară să reușesc la medicină? Sunt sigur că vocația mea este medicina? Cât de sigur este că posturile oferite de comerț peste 5-6 ani, când voi termina facultatea, vor fi tot atât de bune ca în prezent? Se pot stabili anumite preferințe în ceea ce privește un aspect sau altul: „este mai importantă o profesie în sine interesantă”, „este mai important să faci o facultate, oricare ar fi ea” etc. Se pot, de
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de comerț peste 5-6 ani, când voi termina facultatea, vor fi tot atât de bune ca în prezent? Se pot stabili anumite preferințe în ceea ce privește un aspect sau altul: „este mai importantă o profesie în sine interesantă”, „este mai important să faci o facultate, oricare ar fi ea” etc. Se pot, de asemenea, atribui probabilități diferitelor evenimente: probabilitatea de a reuși la medicină, de a găsi un post dezirabil etc. Dar aceste priorități și probabilități sunt ele însele înalt incerte și instabile, oscilante. În
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
XII.1882, Buciumeni, j. Galați - 2.IX.1962, Tecuci), poetă, prozatoare și traducătoare. Este fiica Elenei (n. Dumitrescu) și a lui Avram Negru, învățător, proprietar al unei mici podgorii. Urmează cursul secundar la Galați, iar în 1901 se înscrie la Facultatea de Litere și Filosofie, secția filosofie-istorie, a Universității din București, pe care o va absolvi în 1908. Ca studentă, îl cunoaște pe St. O. Iosif, custode la biblioteca Universității, de care se îndrăgostește. Episodul romantic îi inspiră primele versuri, cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288412_a_289741]
-
mondial, în care trăiește o nouă tragedie - moartea fiicei sale, provocată de un bombardament al avionelor germane -, sub titlul Helianta. Două vieți stinse. Mărturisiri (1921). Mai tipărește acum și poemul dramatic Legenda (1922). Recăsătorită cu Ioan Gh. Savin, profesor la Facultatea de Teologie din Chișinău, ulterior iscălește intermitent în „Rampa”, „Adevărul literar și artistic”, „Universul literar” și „Universul copiilor” sau în „Revista scriitoarelor și scriitorilor români”, proză memorialistică (din romanele „inedite” Cicoarea, Liușa și Scrisori necitite), eseuri feministe (ce formează broșura
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288412_a_289741]
-
european. Câteva probleme sociologice Cătălin Zamfir Nouă ipoteze pentru o analiză sociologic epistemologică a sociologiei românești În perioada comunistă: 1944-1989 Maria Voinea Dan Banciu Tendințe actuale În evoluția victimelor delictelor cu violență În România Asociația Română de Sociologie Universitatea București Facultatea de Sociologie și Asistență Socială POLIROM SUMAR FORUM SOCIOLOGIE ROMÂNEASCĂ Sociologia În România: trecut, prezent, perspective/ Ștefan Buzărnescu, Septimiu Chelcea, Dan Dungaciu, Maria Larionescu, Virgil Măgureanu, Zoltan Rostas, Constantin Schifirneț STUDII ȘI CERCETĂRI Paul H. Stahl Studiul Sud-Estului european. Câteva
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
prestației pe care o evocăm aici e bine știut: societatea românească a anilor ’80, deloc senină, deloc Îngăduitoare și Încă Îndărătnică În a prezerva axiologia oficială livrată României o dată cu suprastructura unui sistem de ocupație. Suntem la câțiva ani după desființarea Facultății de Sociologieă La fel de bine e cunoscută și axiologia În cauză: limba sociologiei trebuia să fie unică, consonantă, bine acordată la sunetul teoriei marxiste sau al Programului Partidului. Și s-a scris și s-a gândit așa În sociologia românească. Dar
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
se impune chiar dacă nu-i cunoști producțiile. Căci nu-ți poți explica altfel rapida repliere a sociologiei românești postrevoluționare, mobilizarea ei urgentă și eficace după 1989. Entuziasmul ei juvenil și totuși productiv, care a debutat În crearea unor institute, publicații, facultăți. A trebuit să existe ceva În spiritul ei, neevident, dar determinat, care să-i explice prompta intrare În accelerație atunci când prilejul s-a ivit. Ceva care să o mențină vie, insurgentă, silențios contestatară. Acest ceva e o parte Însemnată a
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
pentru noile generații de sociologi aflate sub o intensă presiune ideologică, morală și chiar materială. Cea mai mare ruptură s-a dovedit a fi Însă cea valorică. Desființarea Institutului Social Român, dispariția marilor profesori, dispariția Învățământului universitar de specialitate, cu toate că Facultatea de Sociologie a fost reînființată pentru scurtă vreme, demonizarea chiar și a cuvântului sociologie au adus până la urmă disciplina la cheremul unor mediocrități, diletanți sau carieriști. A existat Însă și continuitate. Să nu uităm că Henri H. Stahl și-a
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
reinventarea sociologiei după 1989, deoarece, oricâte insatisfacții am avea față de perioada de dinainte de 1989, sociologia a existat atât la nivelul cercetării teoretice, cât și la nivelul cercetării empirice, fără a mai vorbi de cele câteva generații de sociologi pregătite În facultăți. Într-adevăr, după 1989 a avut loc o redefinire a câmpului sociologic, datorită libertății de exprimare pentru fiecare sociolog. Marele câștig postdecembrist rămâne pluralismul teoretic și metodologic În sociologie, existent și Înainte de 1989, Însă de cele mai multe ori În formă latentă
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
sociolog. Marele câștig postdecembrist rămâne pluralismul teoretic și metodologic În sociologie, existent și Înainte de 1989, Însă de cele mai multe ori În formă latentă, ocultă sau duplicitară. Însă este de semnalat și o ciudățenie după 1989, și anume dispariția din programele unor facultăți de sociologie a unor discipline: sociologia artei, sociologia muncii, sociologia educației, sociologia vârstelor și a generațiilor. Întrucât marxismul a fost deformat de ideologia marxistă, devenită ideologie oficială a unui partid-stat, el a cunoscut după 1989 stigmatul sau a căzut Într-
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
politico-ideologic. Învățământul a fost reconsiderat pe baze comuniste. Sociologia a fost scoasă ca disciplină din Învățământul preuniversitar. În fapt, nici acum, după 15 ani de la Revoluție, sociologia nu a fost introdusă decât marginal În licee și menținută doar marginal În facultățile cu alt profil decât cel sociologic. Formarea universitară de sociologi a fost desființată. Ipoteza 1: Deși sociologia a fost „excomunicată” ca știință burgheză până la mijlocul anilor ’60, ea a continuat să funcționeze „În ilegalitate” Încă În perioada grea a anilor
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Destul de mulți au urmat la „fără frecvență”, de cele mai multe ori, științele juridice sau economice, găsind locuri de muncă ca juriști și economiști. Doar câțiva dintre ei au putut să se dezvolte ca cercetători În sistemul universitar, predând sociologia la diferite facultăți sau continuând cercetarea În Centrul de sociologie. Probabil că nu mai mult de 25-30 de sociologi au continuat cariera de cercetare. Doar acest grup restrâns de sociologi au continuat să facă cercetări și să publice cărți și studii de sociologie
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
a umple volumul de debut, ci Însăși sociologia ca disciplină nu era suficient de cristalizată pentru a susține aparițiile regulate ale unei reviste de specialitate 4: la Începutul anilor 1900, sociologia a Însemnat un grup restrâns de specialiști, În cadrul diferitelor facultăți și departamente (de exemplu, Chicago), dornici să elaboreze un discurs academic. AJS este un astfel de discurs, care la Început reflectă Însă slaba implicare, fiind vorba despre one man’s affair, În particular al lui Albion Small. Acest caracter ,,personal
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
doar 29 de colegii au avut cursuri regulate de sociologie. Peste zece ani 185 de colegii au avut anumite instruiri sociologice, dintre care 45 câte trei sau mai multe cursuri de sociologie. În anii 1910 ajungem la peste 50 de facultăți care includ discipline sociologice obligatorii și alte aproximativ 50 la care sociologia este opțională. Aceste cifre corespund la 372 de profesori de sociologie În anii 1910. Constituirea American Sociological Society a urmat același drum: În 1905 au fost 50 de
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
vizibilă și distinctă, În raport cu referentul temporal, generația nu are o existență socială autonomă, ci e fundamental eteronomă. Pentru a Înțelege geneza și dezvoltarea conștiinței de generație, trebuie recunoscută axioma heideggeriană potrivit căreia istoricitatea este inerentă condiției umane: această istoricitate corespunde facultății indivizilor de a se situa Într-o societate ce are o istorie, un trecut și un viitor care Îi depășește și În care ei sunt implicați. Fiecare generație se produce fără să se cunoască și se definește În raport cu celelalte Într-
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
a putea aprecia valoarea lor, să procedăm după metoda Însăși a acestor științe, adică să le aplicăm observarea și experiența, care decurg din fapte, spre a vedea dacă acestea din urmă confirmă acele principii. Este netăgăduit că cea dintâi funcție, facultatea prevederii, este totdeauna făcută cu putință prin posesiunea legilor. Îndată ce s-a descoperit modul obștesc de producere a unui fenomen, se poate prevedea și prezice Îndeplinirea lui viitoare, care se va Înfăptui Îndată ce condițiile În care el apare se vor
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
altele care se Întâlnesc În deosebitele domenii ale universului Învoiesc a prevedea și a prezice fenomenele cu atât mai mare precizie cu cât sunt mai simple. Cât despre a doua Însușire a legilor, și anume că el ar poseda și facultatea de a explica fenomenele, ea trebuie pusă la Îndoială. A explica vrea să zică a se urca la cauzele fenomenelor, a răspunde la Întrebarea pentru ce se produce fenomenul; a pătrunde În tainele zămislirii lui. Nu se poate deci primi
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
exista deci numai pentru trecut și s-ar opri la prezent; ele nu ar avea nici o valoare pentru viitor - În timp ce legile de repețire ale lumii fizice, precum și cele ale lumii minții sunt tocmai valabile pentru timpurile viitoare și deci posedă facultatea de a prevedea faptele ascunse În sânul timpurilor care nu au sosit Încă. Dar științele dezvoltării: geologia, transformismul, preistoria și istoria, posedă și ele noțiunile lor obștești: nu legi, dar serii de fapte succesive, și pretinsele legi sociologice nu sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
afirmarea sau definirea identității naționale (vezi și Janusz Mucha, În cazul Poloniei), etnografia este asociată de cele mai multe ori (după model sovietic) cu studiul ,,culturii materiale” (vezi Serghei Sokolovski, Rusia, J. Mucha, Polonia, Alexandra Bitušíková, Slovacia). După 1989, numeroase departamente sau facultăți de ,,etnografie” sau ,,etnologie” din regiune Își vor schimba titulatura În favoarea ,,antropologiei”, fenomen descris ca o ,,modă” (cf. Vesna Godina, Slovenia, A. Bitušíková, Slovacia), ca ,,magie” (cf. P. Skalník, Cehia) sau, pur și simplu, ca ,,diletantism” (cf. G. Geană, România
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
desfășurarea unei activități profesionale, sprijinul familial, maturitatea fizică și psihică, necesitatea de a se adapta cu ușurință unor situații multiple și diverse sunt elemente ce pot favoriza dezvoltarea unor strategii de valorificare mai eficientă a cunoștințelor și calificărilor Însușite În facultate pe piața forței de muncă, față de alte categorii de studenți (În special cei al căror debut pe piața forței de muncă coincide cu finalizarea studiilor). Important este ca și piața forței de muncă să ofere oportunități de valorificare a celor
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
, Paul (10.X.1954, București), eseist și publicist. Este fiul Mariei (n. Dumitrescu) și al scriitorului Valentin Silvestru. Urmează la București Liceul „Mihail Sadoveanu” și Facultatea de Teatrologie-Filmologie a Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale”, absolvită în 1977. În anul următor obține o bursă de studii la Salzburg Seminar in American Studies, de pe lângă Harvard University, pentru specializare în jurnalism. Începe apoi o activitate susținută
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289671_a_291000]
-
PINTEA, Ioan (26.X.1961, Runcu Salvei, j. Bistrița-Năsăud), poet și eseist. Este fiul Floarei (n. Dâncu) și al lui Anchidim Pintea, țărani. Urmează liceul la Beclean (1975-1980) și Facultatea de Teologie Ortodoxă, secția teologie pastorală, la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (1990-1994). Profesează, succesiv, ca bibliotecar la Biblioteca Județeană Bistrița (1984-1990), director la Centrul Județean pentru Conservarea și Valorificarea Creației Populare Bistrița-Năsăud, iar din 2002 ca șef de serviciu la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288820_a_290149]