54,565 matches
-
set de evenimente ca aventură onirică rămâne una dintre opțiuni, de vreme ce ambele personaje au o identitate diurnă și o alta nocturnă, demonică iar transferul se produce odată cu ivirea zorilor, momentul specializat în anihilarea puterilor demonice, dar și punctul final al viselor. Mircea Eliade a semnalat, de altfel, preferința vrăjitoarelor române, numite și zâne, pentru "călătorii onirice" și întruparea lor în fete frumoase, îmbrăcate în alb și capabile să zboare. (Cf. Ocultism, vrăjitorie și mode culturale, București, Humanitas, 1997, cap. 5 "Câteva
Un sabat balcanic by Marina Cap-Bun () [Corola-website/Journalistic/14573_a_15898]
-
Vorbim despre războaie, subiect la ordinea zilei. Ar trebui doar să întoarcem capul și ne și lovim de acel „ Și vis pace para bellum”, adică, mai pe românește, „De vrei pace, pregătește-te de război!”. Amintim mai întâi că armele cu care oamenii se omorau între ei au început primitiv: cu arcul, cu bâta, cu sulița, cu arbaleta, cu pușca, cu
„Războiul porcului” şi altele… by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296310_a_297639]
-
unui prea lung șir de dezamăgiri, de lovituri ale sorții și de împrejurări nefericite [...]. Delicatețea nespusă a alcătuirii acestui spirit tînăr, natura sa nobilă, fină, atît de simțitoare, fantezia sa îndrăzneață, temerară, care încă din copilărie a fost legănată de visuri poetice, clădind treptat o lume pe care tînărul, cînd s-a mai copt, a fost nevoit să o recunoască cu mare amărăciune ca pură plăsmuire a imaginației sale, total și dureros opusă lumii reale, un simț foarte viu al muzicii
Wilhelm Waiblinger: Viața, poezia și nebunia lui Hölderlin - mărturie de epocă by Irina Airinei () [Corola-website/Journalistic/14734_a_16059]
-
totul, chiar și atunci cînd repetate lovituri grele ale sorții i-au dus spiritul la ruină [...]. Dacă, după tinerețea-i fericită, acest tînăr atît de înzestrat ar fi fost călăuzit pe un drum mai potrivit cu înclinațiile și dorințele lui, cu visurile sale și cu harul lui, mintea i-ar fi rămas limpede pentru totdeauna. Dar n-a fost să fie așa. Soarta nenorocită l-a dus pe Hölderlin într-un seminar care pregătea și forma tineri pentru studiul teologiei. Fusese destinat
Wilhelm Waiblinger: Viața, poezia și nebunia lui Hölderlin - mărturie de epocă by Irina Airinei () [Corola-website/Journalistic/14734_a_16059]
-
psiholog care încearcă să-l ajute să-și depășească frica. Explicația succesului nu ține de box office-ul lui Bruce Willis, nici de impresionantul puști de 8 ani (Haley Joel Osment), ci de perspectiva filmului asupra morții (și a vieții, ca "vis al morții eterne"). Moartea, care nu poate fi îmblînzită decît privind-o în față: " Nu fugi de fantome, ascultă-le!", îi spune doctorul, copilului. După ce filmul a făcut, rapid, în Franța, peste 5 milioane de spectatori, Express-ul analizează fenomenul
Bunul simț și al șaselea simț by Eugenia Vodă () [Corola-website/Journalistic/17233_a_18558]
-
și libertate atât pentru națiunile mari, cât și pentru cele mici și eliminarea războiului ca mijloc pentru reglementarea raporturilor internaționale. Pe 1 Decembrie 1918, prin votarea unanimă a Rezoluției, Unirea Transilvaniei cu Patria-mamă era săvârșită, iar România Mare devenea un vis împlinit. Repere ale demersurilor externe 27 martie/9 aprilie 1918 - La Chișinău, Sfatul Țării, întrunit în ședință solemnă, votează unirea Basarabiei cu România; 17/30 aprilie 1918 - Înființarea, la Paris, a „Comitetului național al românilor din Transilvania și Bucovina”, sub
1 Decembrie Ziua Naţională a României () [Corola-website/Journalistic/296338_a_297667]
-
Alba Iulia: „Adunarea națională a tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, adunați prin reprezentanții lor îndreptățiți la Alba Iulia în ziua de 1 Decembrie 1918, decretează unirea acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România”. Visul secular al românilor devenea astfel realitate politică, rămânând de neclintit și astăzi în ființa națională. O sărbătoare pentru TOȚI românii Faptul că 1 Decembrie este sărbătorită în toate comunitățile de români din lume atestă importanța acestui moment istoric pentru ființa
1 Decembrie – Zi a românilor de pretutindeni – O aniversare de suflet () [Corola-website/Journalistic/296351_a_297680]
-
Moldova, creez pentru binele ei și nu am fost tentat să renunț la ea nici măcar pentru un colț de Rai, fiindcă aici a coborât Luceafărul”. La 31 mai 2008 susține primul său concert la Ateneul Român, marcând astfel împlinirea unui vis nutrit de multă vreme. Cu aceeași ocazie, în România îi sunt editate un CD și albumul „În oglinda clipelor”. De atunci, a revenit periodic în țara noastră, iar la 25 noiembrie 2012 a susținut un spectacol aniversar, tot la Ateneul
EUGEN DOGA: „MUZICA MEA ESTE DE PROVENIENȚĂ FOLCLORICĂ ROMÂNEASCĂ” by Ioan C. Popa () [Corola-website/Journalistic/296362_a_297691]
-
perspectiva relației tată lider - fiu există cazul copilului lui Benito Mussolini, Romano Mussolini. Acesta a fost respectat și încurajat de părintele său (considerat un dictator și care a sfârșit în mod violent). Grație acestei atitudini, Romano și-a putut urma visul de a fi interpret de jazz și a devenit unul dintre cei mai importanți muzicieni ai Italiei. A câștigat numeroase premii și și-a făurit un destin remarcabil în pofida numelui pe care l-a purtat până la moartea sa, în anul
Destinul copiilor marilor lideri () [Corola-website/Journalistic/296368_a_297697]
-
Europei noastre nu-i e bine, am putea parafraza cu amărăciune spusa unei glume devenită canonică. Povestea de succes a Europei Unite, începută cu pragmatism în urmă cu aproape șapte decenii, după secole de visuri frumoase ori de războaie deșarte, amenința să se prefacă într-un Turn Babel asediat din afară și dinamitat dinăuntru. Unica și cutezătoarea construcție imperială în care - fapt rarissim în istorie - lumea s-a grăbit să intre, nu să stea deoparte
Mereu surprinzătoarea Europa by Corneliu Vlad () [Corola-website/Journalistic/296458_a_297787]
-
înscrierile la Limba română cu elemente ale culturii naționale (obiect facultativ-opțional, la fel ca și Religia și Educația civică) să se desfășoare la fel ca și la celelalte două și totul să funcționeze normal. Dar așteptările mele au fost simple visuri. În prima zi de școală m-am prezentat la cele două licee din Kladovo unde am predat și anul trecut (2013, n. red.), conform înțelegerii pe care am avut-o cu directorii în august. Totul părea normal, dar seară am
Obstrucţionarea educaţiei în limba maternă () [Corola-website/Journalistic/296444_a_297773]
-
nu doar acești ultimi ani, ci și evoluțiile viitoare, dat fiind faptul că se vorbește deja despre o „generație pierdută”, cea a tinerilor care nu au un viitor; a amânat din nou eliminarea decalajelor dintre state și, pe cale de consecință, visul de prosperitate a miliarde de oameni. Un aspect demn de remarcat, în context, este acela că țările cele mai puternic lovite de declinul economic mondial au fost tocmai cele care au încercat să crească veniturile cetățenilor lor (de pildă, cea
Prăbuşiri economice de-a lungul timpului by Roxana Istudor () [Corola-website/Journalistic/296480_a_297809]
-
a despica firul în patru, pentru a perpetua ura, ci pentru a-i aminti pe cei care au murit nevinovați în război, pentru a exprima cel mai adânc respect pentru înaintașii eroi care și-au jertfit viața, pentru a demonstra visul minunat ce animă statul chinez, care dorește ca împreună cu toate națiunile lumii să mențină pacea și siguranța mondială, să promoveze dezvoltarea comună, să deștepte dorința și promisiunea tuturor statelor către pace. Față în față cu viitorul, China dorește in continuare
Învăţând din istorie, vom îmbrăţişa un viitor paşnic () [Corola-website/Journalistic/296506_a_297835]
-
sumară a termenilorcheie din volumul Poezii arată că majoritatea lor se atașează la două arii semantice distincte: la aceea a î u u , cu toate variantele lui (suspin, oftare, jelanie) și la aceea a o u u (a amorțirii, a visului, a coșmarului). Între acestea două se coagulează un univers poetic ce nu excelează nici prin dimensiuni, nici prin varietate; la Goga, Ardealul cînd nu plînge, doarme, frămîntînduse, de obicei, în coșmar, victimă a unei proiecții mai degrabă infantile. Iată un
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir () [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]
-
perspectivă abisală asupra lumii, relația metaforică devine esențială. Abilitatea construirii de metafore marchează stilul lui Goga încă de la primele poezii. „Azi moare-nfiorarea cetăților de stele Și înțelesul tainic al cîntecelor mele. Se rupe tortul galben al razelor de lună, Mor visurile albe ce-mi tremură pe strună. Comoara-nfășurîndu-și, nădejdea pleacă-n pripă De drum norocu-și gată pribeaga lui aripă, Din mintea-ntunecată fug grabnic, rînduri-rînduri, Ducîndu-și tot argintul, popoarele de gînduri" (Despărțire). „I-am dat temuta mea comoară, Temeiul sfînt al
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir () [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]
-
mi tremură pe strună. Comoara-nfășurîndu-și, nădejdea pleacă-n pripă De drum norocu-și gată pribeaga lui aripă, Din mintea-ntunecată fug grabnic, rînduri-rînduri, Ducîndu-și tot argintul, popoarele de gînduri" (Despărțire). „I-am dat temuta mea comoară, Temeiul sfînt al suferinții, Argintul visurilor toate Și marmura curat-a minții. Și el mi-a întruchipat altarul, Lăcaș de mîndră strălucire, Zidindu-și în catapeteasmă Întreagă setea de mărire.” (Învins). Nu are nici o importanță dacă mesajul ultim al acestor poezii, legate între ele, ar fi
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir () [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]
-
subterană de mari dimensiuni, din care doar cîteva fragmente răzbat la suprafață. Pornirea spre cosmicitate anonimă, anularea individualității în favoarea generalului apar slujite și de prozodie. Chiar dacă perioada epopeilor trecuse de mult, romantismul tardiv al lui Goga a păstrat ceva din visul epopeic; imboldul său prim va fi fost acela de a schița un fel de epopee a satului ardelean, așa cum visase și Coșbuc. Ritmicitatea emană din structura profundă a unui mental poetic; ea s-a fortificat prin contactele culturale ale autorului
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir () [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]
-
ce vrea cu zeii în dorinți să fie geamăn. Nu o fată fără seamăn - viu ciorchin crescut în toamnă - pentru el plăcere-nseamnă soartei lui să te-ncovoaie. Și un drum al său își taie prin inerți ori firi ostile. Pentru vise juvenile nu știu mai măreț vreun lucru. 2) Eu nu știu mai mare lucru ca al celui ce se zbate sclav, ci-n mândra-i libertate intimă - ales își pare. Fericire alta n-are din alt ghem să se deșire
Un poem de Umberto Saba: Fuga a șasea (pe trei voci) by Ilie Constantin () [Corola-website/Journalistic/7211_a_8536]
-
Eu nu știu de-acea iubire, eu nu știu de acea moarte: neclintită este soarta bucuriei mele-n floare. Gândul că e viu ori moare altul - nu m-a străbătut. Să mă facă i-a plăcut vreunui suflet într-un vis. Poate-un suflet într-un vis m-a creat ca o podoabă, binelui e mintea-mi roabă și-i albastră-a mea pupilă, ca o apă imobilă răsfrângând, nimic jignind. Ah, de ce încerc un jind printre voi, după-un alt
Un poem de Umberto Saba: Fuga a șasea (pe trei voci) by Ilie Constantin () [Corola-website/Journalistic/7211_a_8536]
-
eu nu știu de acea moarte: neclintită este soarta bucuriei mele-n floare. Gândul că e viu ori moare altul - nu m-a străbătut. Să mă facă i-a plăcut vreunui suflet într-un vis. Poate-un suflet într-un vis m-a creat ca o podoabă, binelui e mintea-mi roabă și-i albastră-a mea pupilă, ca o apă imobilă răsfrângând, nimic jignind. Ah, de ce încerc un jind printre voi, după-un alt lucru? 1) Eu nu știu mai
Un poem de Umberto Saba: Fuga a șasea (pe trei voci) by Ilie Constantin () [Corola-website/Journalistic/7211_a_8536]
-
mi-e dat. Să văd îmi place mândre forme și în pace să le am mă ispitește. Ce-i frumos m-ademenește, grația cătușe-mi pune: și nu sufăr chin anume alt, decât a lor absență. Blânda mea adolescență, vane visuri nu-mi mai sameni. Om să fii între alți oameni, nu cunosc mai dulce lucru. 2) Eu nu știu mai dulce lucru, mai amar, lipsind, nu știu. În prezentul abia viu văd cât altul nicicând vede. Mari comori, în cari
Un poem de Umberto Saba: Fuga a șasea (pe trei voci) by Ilie Constantin () [Corola-website/Journalistic/7211_a_8536]
-
văd cât altul nicicând vede. Mari comori, în cari nu crede nimeni, îmi surâd în gând. Lumea - cimitir la rând fără ele îmi devine. Stinsă-i bucuria-n mine ce-ar putea să te exalte, sănătos. Prea scunde-s, nalte, visele ce le păzesc? Ah, visând, mă risipesc; în nesomn și zile vane. Om să fii între alți oameni nu e, nu, mai dulce lucru. 3) Eu nu știu mai dulce lucru ca în voi să mă preschimb, doar un ceas
Un poem de Umberto Saba: Fuga a șasea (pe trei voci) by Ilie Constantin () [Corola-website/Journalistic/7211_a_8536]
-
puțin cu noi, între lut și cer. Oare-n van să te văd cer? Nu ai trup, înfățișare; numai un surâs ești oare? Hai, vorbește, spune încă! 3) Spune, bunule, tu încă, dacă să m-auzi te frângi. Oare-n visele-ți adânci n-ai ajuns nicicând la mine? Aurora-n cer când vine? În veghea binecuvântată, cum îi spune el; mascată e-n ea scârba lui, dezgustul. M-a născut tocmai dezgustul lui, și chinul ce-l sfâșie: și atât
Un poem de Umberto Saba: Fuga a șasea (pe trei voci) by Ilie Constantin () [Corola-website/Journalistic/7211_a_8536]
-
mine acasă. Acum m-am întins și încerc s-adorm, văd imagini și semne necunoscute ce se gravează singure sub pleoapele mele pe acest zid al nopții. Un fel de plic uriaș încearcă degeaba să se strecoare printre starea de vis și starea de veghe. Seară de decembrie - 72 Iată-mă și pe mine, omul cel invizibil, poate angajat de Marea Memorie să trăiesc în această clipă. Și continui să pășesc în lungul acestei biserici ferecată cu lacăt - un sfânt de
Tomas Tranströmer - Premiul Nobel pentru Literatură () [Corola-website/Journalistic/5207_a_6532]
-
dublă poștă a redacției, la "Contemporanul" și la "România liberă". "Trebuie să mărturisesc (comentează MRP), de multă vreme visam la un gen de roman-pilulă-în-versuri, ca în felul nuvelelor lui O. Henry, sau la o poezie-roman-de-aventuri. Dar n-am bănuit că visul mi se va realiza atât de curând, Gino Stella mi-a luat-o pur și simplu înainte! Versurile sale, pline de ironie, umor și aventură sunt maximul la care aș fi putut râvni. Lăsând de o parte orice glumă, cred
Coline cu demoni by Ilie Constantin () [Corola-website/Journalistic/8182_a_9507]