56,095 matches
-
audiat, plus Dl. Hanga (prof. de Drept roman) au apreciat la superlativ: erudiția matale, stilul expunerii, ineditul și surpriza conținutului, limba pitorească și dulce, distincția personală etc., etc. Moldovanca ns. „Boureta” - adică grăsuna dnă Marieta Beuran(?) (din catedra mea), a comentat cu mine, a ținut s-o facă, despre mata și a făcut o apreciere pe care o găsesc dreaptă, și anume „că e păcat că auditoriul și instituția (adică Politehnica) nu erau medii suficient de elevate și la temă, pentru
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Serviciul de Informații Externe, care a lansat în acest scop operațiunea Melița. Operațiunea își propunea: identificarea, obturarea și controlul canalelor de comunicație dintre cetățenii români și Radio Europa Liberă, dar și Vocea Americii; neutralizarea celor ce le ascultau și le comentau programele; infiltrarea unor agenți ai Securității printre redactorii și colaboratorii din străinătate ai posturilor occidentale care emiteau către România. După refugierea generalului Ion Mihai Pacepa în Statele Unite, în 1978, operațiunea Melița a suferit o reorganizare completă și a intrat în
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
unui alt activist în fruntea guvernului se dovedește o simplă mutare de rutină înșelătoare. Nici faptul că Dăscălescu a ținut o cuvântare ce s-ar fi dorit program (dar pe care televiziunea n-a transmis-o pe viu, ci numai comentată de un speaker) și nici publicarea în cadrul ziarelor a unor telegrame de felicitare sosite pe adresa noului șef de guvern nu pot modifica lipsa de substanță a jocului de-a puterea, care a devenit pentru cetățeanul Ceaușescu una din plăcerile
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
reține să nu remarc că oamenii, pistonați zilnic pe toate canalele propagandei și de către toate canaliile care le servesc, au ajuns să-și tocească și simțul critic și de multe ori chiar bunul-simț strămoșesc. Astfel, ce credeți că S-a comentat cel mai mult în legătură cu catastrofa de la Teleajen? Faptul că Ceaușescu a plâns! Asta se pare s-a văzut chiar și la televizor și, desigur, în mod deliberat s-a lăsat secvența respectivă lacrimile lui Ceaușescu au fost lăsate la liberă
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
români și de alte naționalități, din Danemarca și Suedia, vă asigurăm că vom continua lupta pentru reîntoarcerea preotului Mihai Radu la locul de onoare și cinste care i se cuvine între românii de aici. Se menționează că presa suedeză a comentat pe larg cazul dispariției preotului Mihai Radu, mai mulți pastori suedezi intervenind în favoarea sa. La 15 august, în prezența unor jurnaliști și a televiziunii, a avut loc la biserica românească din Hyllie-Malmö o demonstrație de protest în sprijinul preotului Radu
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
afară de pe aeroport de către organele de miliție și armată. Câțiva dintre noi au fost luați cu duba miliției și maltratați în beciurile lor din București. Cei care am avut familie mai numeroasă și copii mici ne-am retras fără a comenta, de frică să nu li se întâmple ceva copiilor noștri. Ne-am întors în orașele noastre și am cerut casele sau apartamentele înapoi, dar deja toate erau ocupate de alți cetățeni români. Câteva familii, după multă insistență, au obținut alte
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Acesta e „cadrul” În care se Înscriu contribuțiile principale, cu dominante de obicei aplicative: o retrospectivă a prozei deceniului 1970-1979 ( Vitrina), analize de cărți recente, mai ales românești (Colegiale I și II, apoi Nume noi), dar și străine, traduse sau comentate la noi (Interferențe), precum și opinii despre idei culturale sau fapte din sfera altor arte (La zi); opiniilor despre confrați li se adaugă, firesc, mărturisiri autobiografice (Dialoguri). Apetența pentru dialog e explicată tocmai În interviuri. „Fidelitatea față de o unică și poate
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Nume noi, după o privire comparativă globală a două generații („60” și „80”), tot cu ample enumerări, se opresc la: Ștefan Agopian, Mircea Nedelciu, Ion Iovan, Alexandru Vlad, Gheorghe Crăciun, Adina Kenereș. Cărțile În cauză au apărut (sau au fost comentate În volume de critică) publicate la diferite edituri literar-culturale; la editurile Eminescu, Albatros, Cartea Românească, Dacia, Junimea ș.a. Autorul corelează interesul său pentru literatura română recentă cu cel față de opere clasice autohtone, cât și față de celebre cărți străine, găsind, de
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
s-ar putea replica, dar o atare obiecție ar nesocoti un drept firesc la ierarhizări proprii - care pot sau nu fi Întru totul confirmate. Polemicile sunt de obicei impersonale, cu foarte puține adrese nominalizate (de exemplu, Al. Piru este o dată comentat critic fără să fie numit, iar altă dată prin intermediul criticii lui Mircea Iorgulescu). Ceea ce nu Înseamnă absența obiecțiilor. Ele au În vedere anumite unilateralități din climatul literar, care, În optica autorului, frânează circuitul necesar valorii. Uneori, Norman Manea deplânge puținătatea
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
mine, În care evreii dominau, v-ar fi impresionat. Numele pe care le menționați (p. 189) probează Însă că evreii, oricât ar fi fost societatea de impresionantă, nu constituiau deloc o majoritate. M-a surprins Încă mai mult felul cum comentați avertismentul meu, oarecum superfluu, pentru prudență, dat fiind că, așa bănuiam, amândoi am fi fost, posibil, supravegheați. „Probabil, el (ei) știu mai bine”, scrieți. Multe notații din Jurnal, anterioare și posterioare acesteia, arată Însă că Întrețineați mereu o astfel de
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
pe cine avea În vedere prin „ei”, mă mulțumeam cu faptul că părea să se separe, implicit și explicit, de aceștia. Nu aștepta, probabil, vreo reacție, de vreme ce a continuat, În același fel. „Sunt răi. Sunt răi, să știi.” N-am comentat decât printr-un zâmbet. Subiectul nu mă Înveselea, aș fi vrut să-l dezbatem, dar nu aveam chef să revin la murdăriile care mă ajunseseră până și peste ocean. Speram că zâmbetul meu Îi ajungea. Îi ajungea, se pare, nu
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Mateiu I. Caragiale. Capodopera acestuia, Craii de Curtea Veche, editată În 1929, carte „puțintică și excelentă”, cum spunea Camil Petrescu, părea, ca și volumul lui Blecher, o extravaganță destinată doar inițiaților. În Istoria literaturii... lui G. Călinescu, prima nu este comentată, iar cealaltă este receptată echivoc. Cele două cărți au asemănări care, mai curând, le deosebesc. Cum ar spune Noica, o apropiere care desparte... Creații de audiență restrânsă, ambele, una are - inițial - o adresă totuși largă și esențială, cealaltă complicitează, chiar
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
marile probleme ale tatii de la aceste râșnițe ce măcinau la nesfârșit pasta colorată a cuvintelor! Surzi la tunetele de mânie ale profetului, negustorii În caftanele lor de mătase, strânși În grupuri mici, se așezaseră pe vine În jurul munților de postavuri, comentând printre râsete calitățile mărfurilor. Bursa neagră risipea cu limbile ei repezi substanța nobilă a peisajului, o toca cu melița limbuției și aproape că o Înghițea.” Nu Întâmplător, adversarul temut al Profetului Clovn este tocmai Adela, Însărcinată cu ordinea domestică. „Măturatul
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
ait pu avoir un tel destin? Nulle part au monde où le doute ait pris des proportions pareilles. Norman Manea a parfaitement saisi l’importance de cette clairvoyance paralysante”1. Cioran se referea la eseul meu „România - În trei fraze (comentate)”, apărut la München, În Akzente, În august 1989. În același număr apăruse și un text al său, intitulat „Begegnungen mit Paul Celan” („Întâlniri cu Paul Celan”). Aceasta fusese, probabil, coincidența care provocase rândurile către Roditi. I-am scris, apoi, firește
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Cioran, inclusiv a unei părți din corespondența sa Încă necunoscută În totalitate. Iar apariția În Franța, după moartea sa, a două cărți postume, Mon pays (Țara mea, Gallimard, 1996) și Cahiers, 1957-1972 (Caiete, 1957-1972, Gallimard, 1997), a fost, desigur, extensiv comentată În ambele țări. Aceste cărți arată că, spre deosebire de compatrioții săi intelectuali cu care era asociat În mișcarea politică de extremă dreaptă (Eliade, Noica), Cioran era, după război, obsedat de „vinovata” sa tinerețe. Considera angajamentul politic față de „Revoluția” de extremă dreaptă
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
În clasa de la Bard College. Printre lucrările scrise, de „mid-term”, primisem și una despre Rinocerii lui Eugène Ionesco. Ezitând s-o evaluez, am decis s-o citesc În fața clasei, fără să divulg numele autoarei, apoi să cer studenților s-o comenteze și să propună calificativul. Începutul nu avea nimic neașteptat. „Bérenger nu-și poate crede ochilor, atunci când prietenul său apropiat, Jean, devine parte a epidemiei și se transformă el Însuși În rinocer. În vreme ce Îi crește, pe frunte, cornul și din gâtlejul
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
cumva tocmai ei Îl construiseră?... „Growth”?, Întreba, imperceptibil, greierele care zumzăia, neauzit, prin gândurile est-europeanului și printre frazele americane livrate tinerilor americani. Lectura se terminase. Nu se auzea nici măcar o muscă, darmite greier. Sala amuțită. Nimeni nu părea grăbit să comenteze. Îmi aminteam școala de demult, din țara de demult și de dincolo. „Marș la loc, loază!”... tuna spre clasa amuțită Rinocerul Dascăl, urletul de fier și vorbele de fiere și fier mă micșorau, În bancă, rușinat de rușinea colegului de la
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
unic, incomparabil, un singur lucru, doar unul, spusese, În cele din urmă, copleșit: „Situația femeii urâte. Singurul loc din lume unde asta nu pare un handicap, nu devine motiv de excludere sau frustrare...”. Divagări, divagări... Așteptam ca vreun student să comenteze comentariul citit În fața clasei. Liniște, amplă tăcere. Am insistat să aflu opinia audienței. Câteva laconice și caustice condamnări ale buclucașei teze. Am Împărțit, apoi, mici pătrate de hârtie studenților, rugându-i să dea o notă lucrării și, eventual, să justifice
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
contradicțiile, autorul pare fidel, Însă, proiectului său narativ, atribuindu-i lui Grielescu un rol minor și pitoresc, de excentrică figurație, fie ea și tenebroasă. * Cu excepția Gabrielei Adameșteanu, nimeni nu s-a simțit obligat, după cunoștința mea, să amintească sau să comenteze, măcar cu prilejul polemicilor privind Ravelstein, un alt roman al scriitorului, Iarna decanului, unde România nu este reprezentată ca pretext de conversație la și după cină, ci prin descrierea atroce a beznei totalitare În care se prăbușise țara În perioada
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
un copil pare a fi și teama că acesta Își va revendica, cu totul de neînțeles, dreptul de a nu fi evreu. N-ar fi ușor de asumat responsabilitatea acestui fapt. Cum ar putea cineva fi forțat să fie evreu?, comentează tatăl care s-a decis să nu fie niciodată tată. „Ar trebui să mă Înfățișez cu capul plecat În fața acestui copil - tu - pentru că nu i-aș putea da - adică, ție - nimic: nici explicație, nici credință, nici argumente. Iudaitatea mea nu
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
profundă, cu spornice și incitante Întrebări. Titlul se inspira dintr-o cunoscută anecdotă despre doi evrei polonezi care se Întâlnesc Într-o stație de tren. „Unde pleci?”, Întreabă unul. „În Argentina”, răspunde cel cu multe bagaje. „Argentina? Asta-i departe”, comentează primul. „Departe de ce?”, răspunde, Întrebând, pribeagul. „Este un răspuns talmudic, printr-o Întrebare”, a comentat Magris. „Evreul În exil este mereu departe de orice, pentru că nu are țară. Pe de altă parte, având o țară care nu este În spațiu
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
evrei polonezi care se Întâlnesc Într-o stație de tren. „Unde pleci?”, Întreabă unul. „În Argentina”, răspunde cel cu multe bagaje. „Argentina? Asta-i departe”, comentează primul. „Departe de ce?”, răspunde, Întrebând, pribeagul. „Este un răspuns talmudic, printr-o Întrebare”, a comentat Magris. „Evreul În exil este mereu departe de orice, pentru că nu are țară. Pe de altă parte, având o țară care nu este În spațiu, ci În timp, Cartea, adică tradiția, Legea, nu este niciodată departe de nimic.” Dunărea care
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
nervoasă Îl domina Încă, nu ar fi trebuit să iasă din izolare nici chiar pentru a Întâlni prieteni. Momentul când m-am apropiat de Saul Steinberg fusese, bănuiesc, dimineața când, telefonându-mi și Întrebându-mă ce mai fac, mi-a comentat răspunsul, la fel de convențional ca Întrebarea, Într-un mod care deschidea alt Înțeles serii În care ne confruntasem. „Nu poți fi bine. Bine, nu! Știu asta... noi purtăm un blestem. Locul din care venim. Îl purtăm În noi. Asta nu se
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
ci și În aceea a unei mult mai largi audiențe a viitorului. „A purta o uniformă și a fi pe dedesubt un străin Însemna a experimenta stilul ca travestire. Orice afirmare de sine este o mascaradă. Lumea este o Românie”, comentează Harold Rosenberg debutul artistului În farsa existenței. Peste mulți ani, În America, Saul Steinberg avea să constate, Însă, că tocmai America, unde numele său devenise celebru, tocmai acolo era amenințat de anonimizare. În noua patrie, numele Steinberg nu mai părea
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
ar fi opus la ingerințele lor, când acestea ar fi jenat cu ceva interesul național. Cele două tentative ale Guvernului de la București La începutul lunii martie 1940, în presa germană apăruseră niște informații, care dădeau de gândit tuturor camarazilor. Se comenta că legionarii din țară aduseseră regelui Carol al II-lea un memoriu de justificare și explicare a acțiunilor duse de Mișcarea Legionară și, în final se cerea un act de clemență din partea regelui, în schimbul intrării și a legionarilor între susținătorii
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]