55,798 matches
-
acorda o atenție deosebită educării întregului efectiv în spiritul apărării secretului de partid și de stat, al conspirativității și compartimentării muncii, al combaterii cu fermitate a tendințelor de pălăvrăgeală, lăudăroșenie, neglijență. În acest sens, B.O.B. va organiza o dezbatere gen „masă rotundă” - asupra modului de aplicare a Legii 23 și va analiza în ședințele sale de birou aspecte pe marginea acestei problematici. Termen: 01.07.1983 Răspunde: B.O.B. 6.Pentru mai buna informare a comuniștilor cu principalele
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
ordinii și disciplinei, responsabilității față de îndeplinirea hotărârilor de partid. 1.Pentru organizarea și desfășurarea în bune condițiuni a adunărilor generale, B.O.B. se va preocupa permanent de ridicarea combativității și spiritului critic și autocritic al comuniștilor și va supune dezbaterii adunărilor generale, teme de actualitate reieșite din documentele Conferinței Naționale a P.C.R. și din problemele cu care se confruntă organizația, urmărindu-se ca măsurile ce se adoptă să aibă un profund caracter educativ-mobilizator. Termen: permanent Răspunde: B.O.B. 2
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
toate unitățile se vor organiza, lunar, întâlniri cu activiști de partid și de stat, expuneri, informări politice, simpozioane, răspunsuri la întrebări, prezentări și expoziții de carte social-politică și alte acțiuni. În unitățile productive ale Ministerului de Interne se vor organiza dezbateri, schimburi de experiență, expuneri, mese rotunde, întâlniri cu specialiști, inovatori, fruntași în producție pentru generalizarea experienței pozitive, popularizarea și extinderea inițiativelor muncitorești, ridicarea calificării profesionale, stimularea creativității tehnice a întregului personal. -Comandanții și organele de partid vor amplifica activitățile cultural-educative
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
publică. -În toate unitățile, comandanții și organele de partid vor desfășura o amplă acțiune de educare materialist-științifică a cadrelor, membrilor de familie ai acestora și militarilor în termen. Pe baza cunoașterii realităților din unități se vor organiza în mod constant dezbateri, expuneri, consultații, întrebări și răspunsuri, prezentarea unor cazuri, discuții individuale etc. prin care să se combată obscurantismul, concepțiile mistice, poziția tolerantă față de practicile religioase. III. Cu privire la îmbunătățirea activității artistice -În unitățile Ministerului de Interne manifestările artistice vor fi orientate ferm
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
etc. care să-și aducă o contribuție susținută la dezvoltarea conștiinței socialiste a maselor, la mobilizarea acestora pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor și misiunilor încredințate. -Se vor diversifica modalitățile de abordare artistică cu accent pe dezvoltarea teatrului politic și de dezbatere socială, a cântecului de masă, patriotic și revoluționar, a poeziei patriotice, dansului tematic, montajelor literare, recitalurilor de poezie militantă, cântecului și obiceiurilor populare etc., care să înfățișeze exemple, chipuri de oameni înaintați, modele de urmat pentru întruchiparea virtuților, a frumuseților
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
al XIII-lea și sarcinile ce revin comuniștilor, întregului efectiv din unități pentru transpunerea în viață a indicațiilor și orientărilor date de tovarășul Nicolae Ceaușescu. 5.Organele de partid vor acorda o atenție deosebită pregătirii dărilor de seamă și a dezbaterilor ce au loc pe marginea acestora. -în conținutul dărilor de seamă se va analiza modul în care organele și organizațiile de partid au acționat pentru înfăptuirea hotărârilor Congresului al XII-lea și Conferinței Naționale ale partidului, ale plenarelor C.C. al
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
măsurile întreprinse pentru perfecționarea stilului și metodelor de muncă ale organelor și organizațiilor de partid pentru ca întreaga activitate de partid să fie pătrunsă de un puternic spirit revoluționar, combativ, critic și autocritic. -În conținutul dărilor de seamă, cât și al dezbaterilor din adunări și conferințe se va analiza cu toată exigența cazurile acelor membri de partid care nu-și fac pe deplin datoria la locul de muncă, încalcă prevederile Statului și ale regulamentelor militare, normele eticii și echității socialiste. -Adunările și
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
tovarășului Nicolae Ceaușescu în funcția supremă de secretar general al Partidului Comunist Român, la punctele de informare și documentare politico-ideologică, la Casa de cultură a M.I., cluburile din unități, se vor organiza pentru cadre, elevi și militari în termen expuneri, dezbateri, răspunsuri la întrebări, consultații și alte activități politico-educative. 3.Gazeta „În slujba patriei”, celelalte publicații ale Ministerului de Interne vor oglindi în cuprinsul lor modul în care sunt studiate și dezbătute de către efectivele M.I. proiectele de documente ale Congresului al
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
a întregii națiuni, v-a ales în fruntea partidului, deschizând astfel în istoria României epoca împlinirii celor mai înalte aspirații ale poporului român, perioadă pe care, cu îndreptățită mândrie patriotică, o denumim „Epoca Nicolae Ceaușescu”. În mod unanim, participanții la dezbateri, dând expresie adeziunii depline a efectivelor securității statului la politica internă și externă a partidului și statului nostru, hotărârii ferme de a milita neabătut pentru îndeplinirea exemplară a obiectivelor și sarcinilor stabilite de Congresul al XIII-lea al partidului, au
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
mai scump, mai înalt, decât apărarea libertății, independenței, suveranității și integrității Republicii Socialiste România. Să trăiți, tovarășe comandant suprem! ACTIVUL DE COMANDĂ ȘI DE PARTID AL DEPARTAMENTULUI SECURITĂȚII STATULUI „Securitatea”, nr. 1(73)/1986, p. 5-6. 195. 1987 - Plan de dezbatere privind „rolul cadrelor de conducere din Direcția de securitate și gardă în educarea permanentă a efectivelor în spiritul dragostei nețărmurite față de patrie și de partid, al devotamentului nemărginit față de Comandantul Suprem”. Ministerul de Interne Departamentul Securității Statului Direcția a V-
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
conducere din Direcția de securitate și gardă în educarea permanentă a efectivelor în spiritul dragostei nețărmurite față de patrie și de partid, al devotamentului nemărginit față de Comandantul Suprem”. Ministerul de Interne Departamentul Securității Statului Direcția a V-a Nr......... PLAN DE DEZBATERE TEMA: - Rolul cadrelor de conducere din Direcția de securitate și gardă în educarea permanentă a efectivelor în spiritul dragostei nețărmurite față de patrie și de partid, al devotamentului nemărginit față de Comandantul Suprem. -Căile de creștere a răspunderii și angajării în muncă
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
Cel care vrea s? �n? eleag? filosofia lor oriental? despotic? trebuie s? caute exemple dincolo de Nistru. �n ciuda prevederilor Constitu? iei, ?? rănii erau exclu? i de la reprezentarea �n �colegiile electorale�23. Realiz? rile din 1848, 1859 ? i 1866 au constituit ulterior subiectul multor dezbateri. �Bonjuri? ții� (identifica? i �n cea mai mare parte cu liberalii) au supus Rom�nia la un fel de �tratament de ? oc�, gref�nd o constitu? ie belgian? , codul napoleonian, structura administrativ? francez? , filosofia ? i mentalitatea francez? , arhitectura ? i manierele fran
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
din Ia? i ? i chiar ? i din Bucure? ți. Iorga a venit �n contact cu ideile lui Marx prin intermediul unui pastor englez, Mayers, ? i al familiei acestuia. Pastorul ? i fiul lui Edward (coleg de clas? cu Iorga) organizaser? un cerc de dezbateri marxiste, �n care Iorga a fost binevenit. Cincizeci de ani mai ț�rziu, un Iorga purificat �? i amintea cu triste? e c�ț de mult �l �mpresionase Capitalul. ?i? a p? r? sit studiile �că s? citesc abstrac? iile ? i s? p?? esc pe
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
c? uta tov? r?? ia nim? nui nici �n dormitoarele studen? e?ți, nici �n s? lile de curs ? i seminarii. C?uta tov? r?? ie �n cercurile intelectuale ale Ia? ilor, �n care era acceptat datorit? articolelor pe care le scria ? i a dezbaterilor pe care le ini? ia ? i conducea. �n timpul anilor de studen? ie, Iorga l? a �nt�lnit pe A.�C.�Cuza, de care va fi legat ca prieten (sau du? man) tot restul vie? îi. Cuza tocmai se �ntorsese de la Bruxelles
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
inconsecven? ele. Inamicii politici ai lui Iorga l? au criticat pentru temperamentul s? u romantic ? i violent. Liderul populist G. Ibr? ileanu afirmă c? Iorga are �sensibilitatea unei femei�119, iar criticul literar Sanielevici �l numea �o femeie cult? �nzestrat? cu sensibilitate. � Dezbaterile publicate ale Parlamentului rom�n con? în c�teva epitete vulgare memorabile. Iorga era numit �femeia cu barb? � sau chiar mai r? u (A.�C.�Cuza vorbea despre �menopauză� lui Iorga). Iorga tr? ia �ntr? o relativ? izolare. Ironia soartei const? �n faptul c
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
membru al Adun? rîi ? i participa la lucr? rile acesteia, dar era permanent ocupat cu preg? tirea cursurilor sale universitare sau a unei noi c? r? i � ? i c�nd nu avea Iorga �n preg? țîre o carte nou?? �, urm? rînd dezbaterile doar cu o jum? țațe de ureche, gata oric�nd s??? i foloseasc? limba ascu? it?. Opozi? ia promitea mereu s? �cur?? e mizeria�, dar f? cea exact pe dos. Organiza �ntruniri publice la Bucure? ți, apoi participan? îi m? r
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ajunge cu u? urin?? la Sorbona, la muzee ? i la arhive. Casă Rom�n? de la Fontenay aux Roses servea drept re? edin?? unei comunit?? i �n care domneau rela? îi calde ? i o fr?? ie intelectual? , unde aveau loc conferin? e ? i dezbateri, Iorga fiind �n centrul tuturor activit?? ilor. Aceast? Cas? Rom�neasc? era condus? alternativ de Iorga ? i de Vasile P�rvan. ?coală era proprietatea statului rom�n ? i a fost �nfiin? at? �n 1922. Aristide Blank a contribuit masiv la �nfiin? area ei
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
despre Cuza? Vod? , Constantin Br�ncoveanu ? i Constantin Cantemir. Iorga a pus o �ntrebare interesant?: a existat oare un Ev Mediu bizantin? (Y a? ț? îl eu un moyen age Byzantin? , Bucure? ți, 1927). Plus o serie de conferin? e ? i dezbateri: �Exist? oare o istorie a Transilvaniei? �224. Sarcina major? pe care ? i?a asumat? o Iorga �n aceast? perioad? a fost s? scrie o istorie universal? sau (cum �i spunea el) Istoria umanit?? îi. El �ncerca s? �ntregeasc? istoria omenirii ? i s? g
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
din Moldova. Giurescu va deveni una dintre persoanele pe care lui Iorga �i era drag s? le urăsc? �154. Iorga i? a amintit lui Giurescu c? are �o memorie bun? � ? i c? dispre? ul lui nu contribuia la adoptarea unui ton senin �n dezbaterile cu �? coală nou? �. Nu era niciodat? pl? cut s? fii ? inta manifest? rîi temperamentului lui Iorga. Tat? l lui Giurescu era profesor la Universitatea Bucure? ți ? i a luat o atitudine potrivnic? lui Iorga. A murit �n cursul anului 1918. Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
oportunism. Iorga sus? inea c? Russo se sim? ise nedrept?? it pentru c? nu fusese ales pre? edinte al Congresului Mondial de Bizantinologie din 1924166. Meritele Noii ? coli de istorie au fost definite de Michelson: 1)�Au fost ini? iate dezbateri rodnice ale istoricilor reprezent�nd Nouă ? coal? de istorie, arunc�ndu-li? se m? nu? a celorlal? i istorici; 2)��Revista istoric? rom�n? � �a stabilit noi standarde pentru publică? iile istorice din Rom�nia�; 3)�monografiile noilor istorici au constituit o
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
m istoria prin prisma unui ra? ionalism formal ? i tern, golit de via?? sau de con? inut spiritual? Sau prin cea a sufletului na? ional, care reprezint? adev? rul? � Ad? ug�nd c? �aceasta este limita care �nsufle? e?te dezbaterile publice ast? zi! � Dup? p? rerea lui Iorga, Giurescu, Panaitescu ? i ceilal? i reprezentan? i ai ? colii noi de istorie descind din Maiorescu ? i comit acelea? i gre? eli că ? i cele comise de partizanii acestuia �n urm? cu 50 de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
declar�nd c? este vorba despre o �agresiune ? tiin? ific? ungureasc?! �188 S? arunc? m mai �nt�i o privire asupra evolu? iei rela? iilor ungaro? rom�ne �n perioadă interbelic? ? i a soartei minorit?? ilor maghiare. Adev? rata problem? din spatele acestei dezbateri istorico?? tiin? ifice era revizionismul maghiar. Speran? ele revizioniste maghiare, �ncurajate mai �nainte de retorica lui Mussolini erau ? i mai mult �ncurajate de atacarea cu succes a statu? quo? ului de c? tre Hitler. �nc? din 1920, dup? ce Ungaria semnase
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ca ? i cei mai tineri, Gy. Szekf�, B�lint H�man ? i mai ales S�ndor Dom�novszky, se aflau �n fruntea tuturor acestor ac? iuni. S? spunem c�teva cuvinte ? i despre rela? iile ungaro? rom�ne �nainte de declan? area dezbaterii �nver? unate dintre istoricii maghiari ? i rom�ni din a doua jum? țațe a deceniului 1930? 1940. Că ? i URSS? ul, care nu a recunoscut niciodat? dreptul la autodeterminare al teritoriilor pierdute de Imperiul ? arist (? i care refuză s? recunoasc
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
pierit practic �n c�teva s? pt? m�ni, �nainte de pr? bu? irea nazismului �n Ungaria. Iorga s? a opus vehement ? i consecvent acestei forme de na? ionalism. Odat? cu apari? ia pericolului german iminent care amenin? a Austria ? i Cehoslovacia, dezbaterile revizioniste au devenit tot mai �nver? unate, ele fiind conduse de c? tre istorici. Pe ce se puteau baza argumentele revizioniste maghiare? Pe autodeterminare? �n nici un caz. Revizionismul maghiar a recurs ? i la argumente geografice, adic? la unitatea geografic? natural? a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
mul? easc? pentru c? ungurii s? au deplasat spre Apus că s?? l apere de ț? țări ? i dup? aceea de hoardele turce? ți. Ungurii au fost �nlocui? i datorit? fecundit?? îi acestor p? stori nomazi infiltră? i199. Dup? Versailles, dezbaterea această a c? p? tat un caracter tot mai polemic, deoarece ungurii se puteau baza aproape exclusiv pe drepturile istorice. Iat? de ce istoricii au fost cei află? i �n primele r�nduri �n lupta revizionist? , �n frunte cu S�ndor Dom�novszky. Dom
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]