55,839 matches
-
Mihălășeni, j. Botoșani), critic și istoric literar, eseist. Este fiul Elenei Pârvu (n. Panu), funcționară, și al lui Constantin Pârvu, profesor de limba și literatura română. Frecventează cursurile școlii din Răuseni, județul Botoșani, urmează la Iași Liceul „C. Negruzzi” (1960-1964), Facultatea de Filologie, secția engleză-română (1964-1969) și Facultatea de Istorie-Filosofie (1970-1975) din cadrul Universității „Al. I. Cuza”. Sub îndrumarea lui Silvian Iosifescu, elaborează teza de doctorat Romanul comportamentului, susținută la Universitatea din București în 1979. Devine asistent la Catedra de engleză a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288700_a_290029]
-
eseist. Este fiul Elenei Pârvu (n. Panu), funcționară, și al lui Constantin Pârvu, profesor de limba și literatura română. Frecventează cursurile școlii din Răuseni, județul Botoșani, urmează la Iași Liceul „C. Negruzzi” (1960-1964), Facultatea de Filologie, secția engleză-română (1964-1969) și Facultatea de Istorie-Filosofie (1970-1975) din cadrul Universității „Al. I. Cuza”. Sub îndrumarea lui Silvian Iosifescu, elaborează teza de doctorat Romanul comportamentului, susținută la Universitatea din București în 1979. Devine asistent la Catedra de engleză a Facultății de Litere ieșene în 1969 și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288700_a_290029]
-
de Filologie, secția engleză-română (1964-1969) și Facultatea de Istorie-Filosofie (1970-1975) din cadrul Universității „Al. I. Cuza”. Sub îndrumarea lui Silvian Iosifescu, elaborează teza de doctorat Romanul comportamentului, susținută la Universitatea din București în 1979. Devine asistent la Catedra de engleză a Facultății de Litere ieșene în 1969 și parcurge toate treptele până la gradul de profesor, obținut în 1999. A predat cursuri de literatură română și teorie a literaturii ca lector la School of Slavonic and East European Studies din Londra și la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288700_a_290029]
-
Simion Moraru, medic. Urmează școala primară și gimnaziul la Căușenii Noi (1919-1927), apoi liceul la Tighina (1927-1930), ani în care frecventează cenaclul literar „Ion Heliade-Rădulescu”. Intră în mișcarea comunistă ilegală, activând asiduu între 1930 și 1934. Înscris în 1930 la Facultatea de Drept a Universității din București, nu reușește să-și termine studiile, fiind arestat în 1934 și trimis în închisoare pentru activitate politică clandestină. Stă în detenție zece ani (la Iași, Doftana, București, Târgu Ocna, Târgu Jiu), aici continuând să
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288249_a_289578]
-
Austria, azi Sumperk, Cehia), poet, publicist și traducător. Este fiul Susanei (n. Rosenkranz) și al lui Alexandru Frunză, învățător din Bucovina, plecat în Austria în timpul primului război mondial. Urmează liceul la Cernăuți, absolvindu-l în 1936, și tot aici cursurile Facultății de Drept, fără a-și lua licența. În 1940 era corector la ziarul bucureștean „Ordinea” și ceva mai târziu colabora la „Bucovina” din Cernăuți (1941-1944). Imediat după august 1944 intră în viața politică ca activist și e numit prefect în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287104_a_288433]
-
CARIANOPOL, Virginia (5.III.1943, București), poetă și traducătoare. Este fiica Elisabetei (n. Stojec) și a lui Constantin Carianopol, ofițer de carieră, și nepoată a lui Virgil Carianopol. A absolvit Facultatea de Filologie la Universitatea din București (1965). Între 1965 și 1973, funcționează ca profesoară de limba și literatura română și franceză la Liceul Pedagogic din Buftea; între 1973 și 1984 e consilier la Ministerul Culturii (Direcția Carte și Publicații); între
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286107_a_287436]
-
aproape intimistă, pe care o primește ea. Ceea ce se caută acum în religie nu este atît orizontul metafizic care, dincolo de toate treptele lumii și mai adînc decît etajele individuale ale persoanei, deschide cunoașterea umană spre absolut. Nu adevărul ultim, inaccesibil facultăților omenești și totodată participabil, este vizat în religie. Nu actualizarea în omul particular, concret, a dimensiunii lui transcendente este astăzi principalul scop al adeziunii religioase. Cînd accentul nu cade pe literalism, ca la fundamentaliști, angajarea în religie se leagă de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Stat : cetate, dar și stare a sufletului. Potrivit fizicii metafizice pe care o propune Eckhart, fluxul torențial al Duhului trebuie să se reverse acolo unde găsește loc, anume în sufletul aflat în starea cetății : apărat, închis față de exterioritate, cu toate facultățile unificate, precum sînt cetățenii republicii platoniciene ; suflet unu asemenea Unului divin. în paradoxala ei expresivitate, imaginea eckhartiană folosește cetatea ca obiectivare a sufletului tocmai pentru a pleda retragerea subiectivității totale din orice obiectivare. A doua remarcă legată de modelul din
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
a zămislit, libertatea Creatorului, nu infinitatea interioară, absolută și insondabilă, a lui Dumnezeu în misterul său ultim. în arhitectura tradițională a ființei umane, voința ocupă totuși un loc secund, de mijloc între intelect și rațiune, pe de o parte, și facultățile sensibile și de acțiune, pe de alta. Or, fiind atît de strîns asociată cu o facultate mediană, libertatea de alegere ni se înfățișează și ea pînă la urmă ca nesupremă, avînd mai degrabă un rol funcțional, instrumental, slujind pentru atingerea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
ultim. în arhitectura tradițională a ființei umane, voința ocupă totuși un loc secund, de mijloc între intelect și rațiune, pe de o parte, și facultățile sensibile și de acțiune, pe de alta. Or, fiind atît de strîns asociată cu o facultate mediană, libertatea de alegere ni se înfățișează și ea pînă la urmă ca nesupremă, avînd mai degrabă un rol funcțional, instrumental, slujind pentru atingerea unui alt nivel și unui alt înțeles al libertății. Potrivit formulării Sfîntului Augustin, care sistematizează o
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
înfățișează și ea pînă la urmă ca nesupremă, avînd mai degrabă un rol funcțional, instrumental, slujind pentru atingerea unui alt nivel și unui alt înțeles al libertății. Potrivit formulării Sfîntului Augustin, care sistematizează o concepție larg răspîndită, voința este o facultate a sufletului mediană și totodată mediatoare, ea dobîndește pentru om cele dintîi și cele mai înalte bunuri, deși în sine este un bine mediu în ciuda extraordinarului relief pe care îl primește în definirea autonomiei umane, atît la greco romani, cît
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
și se hrănește mai întîi cu lapte ; iar pe măsură ce crește ajunge să mănînce o hrană mai consistentă. De astă dată, nu atît voința, cît intelectul, factorul director (hegemonikon) al ființei umane e solicitat de tema libertății. Organizator al tuturor celorlalte facultăți, intelectul poate face să crească ființa umană întreagă spre/în libertate. Facultate contemplativă, intelectul e capabil să se amplifice, să se adecveze realităților divine pe care le contemplă. Pentru Platon, el era singurul aspect al ființei umane care putea pretinde
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
mănînce o hrană mai consistentă. De astă dată, nu atît voința, cît intelectul, factorul director (hegemonikon) al ființei umane e solicitat de tema libertății. Organizator al tuturor celorlalte facultăți, intelectul poate face să crească ființa umană întreagă spre/în libertate. Facultate contemplativă, intelectul e capabil să se amplifice, să se adecveze realităților divine pe care le contemplă. Pentru Platon, el era singurul aspect al ființei umane care putea pretinde, fără contradicție, la o completă libertate, asigurînd libertatea ansamblului. Dacă libertatea e
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
obiectivitatea transcendenței, nivelul propriu-zis universal al persoanei a fost pierdut din vedere, lăsat în letargie, aproape evacuat. în parabola orientală a elefantului și a orbilor, cearta dintre credințe se stîrnește tocmai fiindcă, în perceperea transcendenței, actorii religioși își folosesc doar facultățile individuale, iar nu pe cele capabile de universal. De aceea, fiecare obține doar o reprezentare inevitabil diferită de a celorlalți referitoare la divin. Adusă la zi, parabola nu s-ar mai sfîrși însă cu o păruială, ci cu un balet
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Origen și tradiția patristică, termen care traduce biblica ruah, în sfîrșit neshama 1 pentru cabaliști desemnează ceea ce în fiecare om depășește infinit umanul. E acel element de alteritate transcendentă care îl locuiește, fiindu-i acordat lui anume ca persoană ; e facultatea care îl face capabil de cunoaștere mistică prin afinitate cu realul ultim ; e totodată instanță călăuzitoare, pedagog al intelectului în progresul spiritual și în cunoașterea contemplativă. De abia sub acest element non-uman stă ierarhia propriu-zisă a ființei umane cu al
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
inclusiv la autoposesie, încearcă să se lase pe sine, să se facă bunul propriu al lui Dumnezeu, potrivit unei dialectici a dezaproprierii apropriante și a aproprierii dezapropriante. Se străduiesc să își rearticuleze corpul, sufletul și rațiunea/discernămîntul cu intelectul contemplativ, facultatea capabilă de infinitul divin, receptacul pentru elementul non-uman din om. Iubirea/caritatea nu este decît această recuplare la universal pusă în aplicație, în act, în acțiune. Inaugurată în Paradis, funcționarea de tip universal a omului e pregătită și presimțită de-
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
joase ale omului, sub masivitatea acestei lumi, fără ieșire către libertatea transcendentă. Marele Inchizitor al lui Dostoievski arată ce chip totalitar poate lua religia atunci cînd spiritul ei se rezumă să răspundă nevoilor terestre ale colectivității. Simone Weil vorbea despre facultățile naturale ale ființei omenești care nu au dreptul să participe direct la viața propriu-zis spirituală, fiindcă ar reduce absolutul la propria lor condiție, adică la un absolut de nivel inferior, fabricat de ele, fals, înșelător. în măsura în care e asumată de conștiință
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
pentru a expune cît mai potrivit un anume aspect al acestui adevăr. Toate aceste linii sau prilejuri de noutate spirituală specifice modernității tîrzii sînt totuși de subsumat unei noutăți dintotdeauna : cea a persoanei care își trăiește, fără rest, cu toate facultățile ființei sale, credința. Oriunde și oricînd, a da piept cu adevărul revelat, a te porni pe Adevărul-Cale, a tematiza experiența drumului împreună cu El înseamnă o noutate de primă mînă, existențială, înnoitoare. Poate că această neasemănare cu tot ceea ce ai întîlnit
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
de sufletul eliberat sau liber, lumea, în aceeași țesătură de necesitate, își arată frumusețea, armonia, ordinea. Pentru Simone Weil, pulsația opoziție-uniune a contrariilor dă structura realului, de la condiția umană la cea divină și la medierea între cele două. în fiecare facultate a sa, spune Simone Weil, alături de Cusanus, umanul e supus contradicției : voință, intelect, afectivitate. Mai ales, sîntem contradicție fiind creatură : fiind Dumnezeu și infinit altul decît Dumnezeu. Dumnezeu însuși cuprinde două aspecte în tensiune : el e iubire și putere, e
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
înțeles îl avea, de altfel, filozofia în lumea antică, după cum a demonstrat admirabil Pierre Hadot : ea însemna în primul rînd exercițiu spiritual, împărtășire a experienței de cunoaștere, suport pentru cunoașterea vie a principiilor. Metoda cusană mobilizează într-un crescendo complicativ facultățile sensibile, cele raționale, cele intelectuale sau contemplative ale ființei umane, culminînd cu posibilitatea experienței mistice sau unitive. Dar, așa cum observă un exeget al doctrinei cusane, Bernard McGinn, cardinalul a rezolvat în maniera sa tipică problema modului cum îl putem vedea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
interioară corelativ restrîngerii exterioare libere. Ca imago Dei, ființa omului e clădită pe un vid interior, capabil de divin. în centrul sau în inima persoanei își are sălaș transcendența spre care în regim supranatural se retrag, ca spre rădăcina lor, facultățile naturale ale ființei. Nu piedicile exterioare determină, în regim supranatural, retragerea acestor facultăți, ci atracția pe care o exercită asupra lor prezența divină din vidul central al inimii. Acolo, în acel spațiu interior, ființa regăsește întregul real concentrat în originea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
un vid interior, capabil de divin. în centrul sau în inima persoanei își are sălaș transcendența spre care în regim supranatural se retrag, ca spre rădăcina lor, facultățile naturale ale ființei. Nu piedicile exterioare determină, în regim supranatural, retragerea acestor facultăți, ci atracția pe care o exercită asupra lor prezența divină din vidul central al inimii. Acolo, în acel spațiu interior, ființa regăsește întregul real concentrat în originea lui supranaturală. Există, în exercițiile contemplative din orice tradiție spirituală, metode și trepte
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
lor prezența divină din vidul central al inimii. Acolo, în acel spațiu interior, ființa regăsește întregul real concentrat în originea lui supranaturală. Există, în exercițiile contemplative din orice tradiție spirituală, metode și trepte de unificare a ființei, de concentrare a facultăților ei spre/în prezența divină care o locuiește. Pe acest tip de experiență unitivă se bazează, poate, doctrinele creației prin retragere. Poate că aceste doctrine, prezente într-o formă sau alta în numeroase tradiții, nu fac decît să exprime în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
8.XII.1928, Reșița), poet, prozator, eseist și publicist. Este fiul Boriskăi (n. Marosy) și al lui Ștefan Mayer, funcționar de bancă. Urmează școala primară la Reșița, gimnaziul și liceul la Caransebeș și Timișoara, luându-și bacalaureatul în 1947, apoi Facultatea de Litere și Filosofie la Cluj (1947-1948) și București (1948-1949), iar ca bursier al statului român, Institutul de Literatură „Maxim Gorki” din Moscova (1949-1954). După terminarea studiilor lucrează ca redactor la „Contemporanul” (1954-1971) și ca redactor-șef adjunct la „România
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287963_a_289292]
-
Urmează clasele primare la Târgu Ocna, acum învățând limbile franceză și germană. Din 1913 este elev al Liceului Internat din Iași, iar în 1916 se transferă la București, susținându-și bacalaureatul la Liceul ,,Matei Basarab” în 1921. Înscris aici la Facultatea de Drept, nu o frecventează, dar în 1925 își reia studiile la Facultatea de Drept din Pavia (Italia), devenind doctor în drept cu teza La psicanalisi giudiziaria (1928). Elev și proaspăt student, frecventează cenaclul lovinescian și își face debutul în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289644_a_290973]