55,310 matches
-
se teme nici de melodramă. Și, dintr-o dată, terorizanții Vecini dispar. În fundul scenei se mai întrezăresc, parcă, vreo două perechi de fantoșe. Ambiguitatea învăluie totul (dramaturgul își plimbă îndemînatic degetele pe această claviatură). A fost o întîmplare aievea? Sau un vis urît?... În fine, bine că a trecut. După atîta stres, nu strică să ne mai destindem. Dar nu!... Relaxarea nu durează, fiindcă, dumnezeule, pacostea stă să reînceapă! Blestemul nu s-a sfîrșit și nici nu are cum să se curme
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
își pierde la un moment dat forța de a spera. Interogațiile lui (despre adevărul și minciuna în care trăim, despre legitimitatea prezenței printre noi a strigoilor din trecutul nefast, și încă, și încă) se izbesc de un zid de indiferență, visele lui, luat de unii în răspăr, par celor încuiați și celor neîncrezători simple aiurări. Într-o lume anapoda varianta neserioasă a absurdului el, integrul, ajunge să fie socotit un bezmetic. Încît, vine vremea cînd dezesperatul Octav, îngrețoșat de vicleimul atîtor
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
pe unul dintre fotolii) Cu el mai rămăsesem... că restul... s-au... retras... în pămînt... sau în cer... sau naiba știe pe unde-or fi..., cetățeni ai nicăierului..., cum spune poetul... (se ridică, privește spre miniscenă) Ei, și-a împlinit visul... visul său secret... să moară pe scenă... Nu pot să-mi iert că l-am chinuit cu prostiile astea de dosare...! L-am presat cu hîrtiile astea... și a spus ce nu voia să spună... (mai liniștit) Păcat! Era un
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
unul dintre fotolii) Cu el mai rămăsesem... că restul... s-au... retras... în pămînt... sau în cer... sau naiba știe pe unde-or fi..., cetățeni ai nicăierului..., cum spune poetul... (se ridică, privește spre miniscenă) Ei, și-a împlinit visul... visul său secret... să moară pe scenă... Nu pot să-mi iert că l-am chinuit cu prostiile astea de dosare...! L-am presat cu hîrtiile astea... și a spus ce nu voia să spună... (mai liniștit) Păcat! Era un actor
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
au profitat de coșmarul comunist, care au trăit, foarte bine, Nea Matei, și care la o siestă mai semnau cîte o sentință două la zeci și zeci de ani de închisoare, care au cenzurat pînă și ce spunea omul în vis întreabă-l pe tata -, care i-au silit pe oameni la prostituție, la fals, la umilință și delincvență? E drept? Matei: Asta înseamnă la tine pe scurt...? Octav: Foarte pe scurt. Matei: Bine..., să zicem că-i adevărat... Octav: Nu
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
mi-ai spus că sînt cîrcotaș, absurd, rupt de realitate... și m-ați dat pe mîna unui psihiatru...! Mona: Ești nervos și mă învinuiești de ceea ce... Octav: Acum, cînd m-am lăsat de întrebări, cînd mi-am pus răspunsurile și visele în pliculețe... Cînd îmi ridic și eu poalele și mă prostituez în această generală pornografie, vii aici și-arunci cu ouă clocite într-un biet cabotin de tranziție?! Nu-i frumos, Mona! Iubita mea, nu-i frumos! (după o pauză
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
imaginar numit Trislanda, în care oamenii săraci, înfometați, sătui de injustiție, hotărăsc să-și facă singuri dreptate și să-și modifice astfel cursul existenței. În 1990 publică, în limba română, o culegere de nuvele, intitulată Timpul de veghe, timpul de vis, iar postum, apare romanul O aspirină pentru doi (1993), o cronică a neîmplinirii sentimentale, într-o lume banală, superficială și rutinieră. SCRIERI: Cenușa mea va fi caldă, tr. Petru Popescu, București, 1968; Timpul de veghe, timpul de vis, București, 1990
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285687_a_287016]
-
timpul de vis, iar postum, apare romanul O aspirină pentru doi (1993), o cronică a neîmplinirii sentimentale, într-o lume banală, superficială și rutinieră. SCRIERI: Cenușa mea va fi caldă, tr. Petru Popescu, București, 1968; Timpul de veghe, timpul de vis, București, 1990; O aspirină pentru doi, București, 1993. Traduceri: G. Ciprian, Tête de canard, București, 1967; Aurel Baranga, Les Mots de la semaine, Paris, 1968; L’Eglise ortodoxe roumaine dans le passé et aujourd’hui, București, 1979. Repere bibliografice: Vasile Sporici
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285687_a_287016]
-
este întotdeauna articulat (cu articol hotărât sau nehotărât), uneori însoțit și de atribut/modificator: Să se lepede cine va fi viat în ceastă lume viața lui, mainte, rău, întru păcate (Coresi, C2, 69, apud Creția 1956: 117) Țugulea visă un vis ce-i plăcu (Ispirescu, L, 314, apud Creția 1956: 117) Domnul Euharistic odihnea odihna-i sfântă în tronul de împărat (Galaction, O, I, 42, apud Creția 1956: 117) Adormi Adam somnul cel amar (Coresi, C2, 47, apud Creția 1956: 117
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
populară și de scrierile religioase, unde poate fi interpretat ca un calc după greacă și după slavonă. La scriitorii moderni, apare ca influență populară, având un iz cronicăresc și biblic. În limba literară actuală au pătruns numai a visa un vis, a-și trăi traiul. Dintre structurile inventariate de Creția sunt relevante pentru problema distincției inacuzativ/inergativ cele de sub (b) și (c), deoarece exemplele de sub (a) conțin verbe tranzitive, care acceptă oricum complementul direct, iar cele de sub (d) conțin complemente prepoziționale
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
complementul intern putea să apară atât cu verbe inergative, cât și cu verbe inacuzative. În limba actuală, acesta apare numai pe lângă câteva verbe, care întâmplător sau nu sunt inergative: a dansa un dans a dormi un somn a visa un vis. Apariția complementului intern pe lângă verbe reflexive (vezi exemplele cu verbele a se nunti și a se veseli de sub listele (b) și (c) de la Creția) − Și să scârbi mare scârbă și cu jale (Alexandria, [1620]: 156) Și toți împărații și craii
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
corespunde armoniei dintre părțile cosmosului, mișcarea astrelor, succesiunea anotimpurilor, etc.), muzica humana (corespunde armoniei dintre membrele corpului și legăturii dintre suflet și trup) și muzica instrumentalis (cea produsă artificial de instrumentele muzicale). Cele trei muzici sunt expresia unicei armonii arhetipale (vis musica). Această tripartiție a constituit baza cadrului epistemologic disciplinar al muzicii până la sfârșitul Evului Mediu, alături de distincția, tot boeziană, dintre cele trei competențe în disciplina muzicală: cea de musicus, care studiază rațional ars musica, cea de compozitor, care creează ritmuri
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
formele dintâi, paradisiace, o află în poezie: „O Tâmplă ruginește culcată pe narcise./ (Vrea lumea-I cum a fost nainte de-a o face.)/ Din inima-I, de soare, o rază își desface/ Și Noe-atunci visează măsurile precise” (Ars poetica). Visul vieții mântuite prin puritate, pe modelul paradigmei simbolice, mitic-arhetipale a lui Noe, figura arcei, „în întreaga-i neștirbire”, vas al Graalului, ori aspirația (și abordarea) de tip spiritual și ascensional nu sunt noutăți în poezie, ele suprapunându-se unor imemoriale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289877_a_291206]
-
adunată a Ungariei, Elveției, Olandei și Albaniei. Noua configurație prezenta avantaje geopolitice, strategice în noul context survenit pe harta Europei centrale și de sud-est, de la Marea Baltică la Marea Egee: „România - preciza profesorul de geografie de la Sorbona, Emm. de Martonne - a înfăptuit visul minunat; ea reunește aproape pe toți românii într-un stat armonios construit. Nu mai e un arc ușor de sfărâmat, ci un bloc compact. Regiunile naturale nu mai sunt mutilate de linia frontierelor. Avem o țară completă, cu munți, coline
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
actului național. În cuvântul Regelui Ferdinand, rostit în cadrul dejunului oficial de la Palat, dat în cinstea delegației basarabene - din care făceau parte I. Inculeț, D. Ciugureanu, Pan. Halippa, C. Stere, T. Ioncu, arhimandritul Gurie ș.a. - se preciza importanța momentului: „Înfăptuirea unui vis care demult zăcea în inimile tuturor românilor de dincolo și de dincoace de apele Prutului”. Urându-le bun venit, Regele declara: „V-ati alipit în timpuri grele pentru Țara Mamă ca un copil tânăr, însă cu inima adevărat românească. Salutăm
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
de dincolo și de dincoace de apele Prutului”. Urându-le bun venit, Regele declara: „V-ati alipit în timpuri grele pentru Țara Mamă ca un copil tânăr, însă cu inima adevărat românească. Salutăm în voi o parte frumoasă a unui vis care niciodată nu se va șterge [...]. Trăiască copilul cel mic, dar poate cel mai voinic al României Mame !”. În răspunsul său, Ion Inculeț și-a exprimat fericirea pentru vestea unirii adusă oficial la Iași. În context, președintele Sfatului Țării s-
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
judecății critice comune. O variantă a charismei o găsim frecvent în societățile tradiționale: presupunerea unor mecanisme de transmitere a „adevărului” de către forțe supranaturale, fie prin intermediul celor înzestrați cu un har special - sfinți, preoți, prezicători-, fie prin intermediul unor „semne” - conjunctura astrelor, vise, fenomene meteorologice, configurația măruntaielor păsărilor - descifrate de specialiști care „știu” tehnica interpretării acestora. „Înțelepții” și „bătrânii” reprezintă instanțe cu importante componente charismatice în aceste societăți. Există însă și forme mai moderne: mitul supraomului, al geniului în ideologiile de tip totalitar
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
a lui țară Sufletu-i e focul soarelui de vară. Mergeți la sultanul care v-a trimis, Ș-orice drum de pace spuneți că e-nchis! Apoi către curte domnul se Îndreaptă. Fericirea țării de la noi s-așteaptă. De deșarte vise să nu ne-nșelăm: Moarte și sclavie la străini aflăm. Viitor de aur țara noastră are, Și prevăz prin secoli a ei Înălțare. Însă mai-nainte trebuie să știm Pentru ea cu toții martiri să murim! Căci fără aceasta lanțul ne
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
intra greu În vorbă cu cei ce se Întorceau de pe câmpul de luptă răniți și bolnavi, Voia și bătrânul să afle: ,,Au intrat ai noștri În război, sau n-au intrat ?” Știa că victoria În acest război putea Însemna Împlinirea visului de veacuri al poporului nostru: Unirea Transilvaniei cu România. De cum a dat gură de primăvară, moșul a-nceput s-o ducă greu de tot. Își isprăvise tot ce strânsese peste vară, și bucatele erau scumpe foc. Într-o zi, iacătă
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
militare. O divizie este alcătuită din două sau mai multe regimente. Un regiment este alcătuit din mai multe batalioane; artilerie= unitate militară care folosește ca arme principale tunurile; coif= acoperământ de metal pentru protecția capului, purtat de soldați În luptă. VISUL ÎMPLINIT după Lucian Blaga Vestea a străbătut ca fulgerul satele și orașele. Se anunțase Adunarea Națională de la Alba-Iulia, unde s a hotărât Unirea Transilvaniei cu România. Pentru visul de veacuri al poporului român, sosise clipa Împlinirii; trupul țării se Întregea
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
coif= acoperământ de metal pentru protecția capului, purtat de soldați În luptă. VISUL ÎMPLINIT după Lucian Blaga Vestea a străbătut ca fulgerul satele și orașele. Se anunțase Adunarea Națională de la Alba-Iulia, unde s a hotărât Unirea Transilvaniei cu România. Pentru visul de veacuri al poporului român, sosise clipa Împlinirii; trupul țării se Întregea și cu Transilvania. Stăpânirea străină asupra pământului românesc era alungată pentru totdeauna. În dimineața aceea a zilei de 1 Decembrie 1918, ca la un semnal, lumea românească a
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
tradiționalului și de modernizare a spațiului rural norvegian Între 1815 și 1920. Ultimul capitol, elaborat de editorul volumului, Reidar Almås, aduce analizele până la sfârșitul mileniului doi (anul 2000), identificând și delimitând trei subperioade specifice: a crizei și războiului (1920-1945), a „visului fermei familiale” (1945-1975) și a garantării șanselor accesului la piață prin intervenția statului (1975-2000). După-amiaza zilei de marți, 27 iulie, a marcat debutul dezbaterilor mini-plenare, În jurul a șase mari teme (New Directions in Rural Sociology and Development; Social Exclusion and
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
-l poți desface și să te eliberezi să respiri o gură de aer proaspăt. Vreau ca în jurul meu să văd bucurie, vreau ca eu și sora mea să fim mereu împreună, să ne bucurăm de copilărie și să ne realizăm visurile iar drogurile să dispară de pe planeta Pământ, pentru ca nimeni să nu sufere din cauza lor. Eu promit să am grijă de Luana, să fiu îngerul ei păzitor, să o învăț să se ferească de ispita drogurilor iar cei care nu aveți
Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by CHIRILĂ BIANCA-GEORGIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_1904]
-
slujirii celei adevărate și de aceeași cinste cu îngerii. Să ne nevoim, spune apostolul, ca fie petrecând în trup, fie ieșind din trup, să fim bineplăcuți Lui. Țara aceea este țara celor vii, în care nu-i noapte, nu-i vis, amăgirea morții; nu-i boală, nu-i suferință, nu-s spitale, nu-s tribunale, nu-s neguțătorii, nu-s meserii, nu-s bani, nu-i conducerea celor răi, nu-i pricină de războaie, rădăcina vrăjmășiei, ci e țara celor vii
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
la acele negrăite bunătăți, ca de niște lanțuri se dezleagă de trup și se înalță, în fiecare zi zugrăvindu-și (închipuindu-și) bucuria acelora. Și nu mai poate primi în gândul lui cele de pe pământ, ci pe toate ca pe vis și umbră le trece cu vederea și tot distanțați de cei mai prejos de ei, și cu cât sunt aceia mai sus, cu atât îi iubesc mai mult pe cei mai de jos. Cei mai prejos îi vor simți pe
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]