56,095 matches
-
de crimele groaznice pe care le săvârșise. Cu aceste gânduri tulburi a adormit și dormi fără vise în seara aceea. Dimineața primi ziarele cu ultimele știri: dizolvarea Frontului Renașterii Naționale și înființarea, în perspectivă, a unui nou organism politic. Tot comentând cu ofițerii evenimentele, se deschide ușa și intră Comandantul, într-un costum aproape elegant, cu un pardesiu deschis de vară, o imagine departe, foarte departe de teroristul descris în presa dușmană. Ne pregăteam de plecare, când apare și Generalul Bengliu
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
care pleca și el pentru câteva zile la Brad, unde îl aștepta soția. Era însoțit de Eugen Necrelescu și Ilie Colhon. În tren au avut, după atâtea săptămâni, ocazia să depene amintirile ultimelor întâmplări. Avea la el reviste germane, care comentau elogios intrarea lui în viața politică. La Copșa Mică s-au despărțit. Horia Sima a continuat drumul până la Brad, iar Nicolae Petrașcu a coborât să ia trenul spre Sibiu. în gara Sibiu îl așteptau camarazi buni de altădată: Mitu Banea
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
legătură să fie anunțați toți de această amânare. Boian a organizat imediat această transmitere a amânării. După întâlnirea cu Boian, Nicolae Petrașcu pleacă imediat la Sibiu unde era locul lui de acțiune. Pe stradă lumea umbla încoace și încolo abătută, comentând comunicatele de la radio Budapesta în legătură cu cedările de teritorii. Se pierdea județul Sf. Gheorghe cu jumătate din țara Bârsei, Târgu Mureș, Oradea Mare, Salonta Mare și toate plaiurile românești ale Țării Oașului, Maramureșul, leagăn al descălecătorilor Moldovei, Bistrița cu ținutul curat
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
armata să lupte. Totul era relatarea mascaradei, care se numea Consiliu de Coroană, care trebuia să salveze prestigiul terfelit al regelui. Toți oamenii cu cap citeau printre rânduri și vedeau cine era adevăratul vinovat de tot ce se întâmplase și comentau fără nici o teamă pe stradă, având cuvinte injurioase la adresa monarhului corupt și venal. în Brașov începuseră niște mari manifestații de protest contra cedărilor teritoriale, în fața Corpului de Armată Brașov. Acestea se încerca să fie captate de agitatori comuniști, prin discursuri
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
București. Nu știm cu ce scop. Intraseră relațiile germanoromâne într-un impas și guvernul Reichului vroia să-l șantajeze pe Antonescu cu noi sau urmărea să sondeze opinia acestuia asupra unei eventuale împăcări cu Mișcarea? în cercurile legionare s-a comentat masa dată de Heinkel ca un indiciu favorabil Mișcării. Se spunea că au avut loc tratative între Antonescu și șefii legionari rămași în țară, în vederea unei reluări a colaborării, tratative de care n-ar fi străin nici grupul legionar de la
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
demnități, de îngenuncheri neîngăduite, fără a fi cerute, de confuzie a liniilor de desfășurare a istoriei, Mișcarea Legionară se prezintă în fața tuturor ca o forță unitară, care chiar înfrântă, știe ce vrea, ce poate și trebuie să facă. Mulți au comentat nefavorabil acest act de înțelepciune al lui Nicolae Petrașcu, de a accepta armistițiul, care la momentul acela li se părea o renunțare la luptă. Ce a urmat în 1948, arestarea a 17.000 de legionari încadrați în unități, cuprinzând toate
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
pag. 00458) face un sondaj de opinie cu privire la proces. Semnează Sursă „R”. Azi 30 octombrie a.c. populația din împrejurimile cartierului CFR - Steaua, ce se afla în ordine așteptând rândul să cumpere carne de la măcelăria de stat, din piața Grivița Roșie, comentau asupra procesului, spunând că actualul proces este o invenție și că tot ce se scrie în ziare sunt minciuni. Sursă: „R”. Sentințele li s-au comunicat la trei zile de la încheierea dezbaterilor procesului „în celule”: Gheorghe Manu, Ion Bujoiu, Alexandru
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
lucru, dar nu au avut decât un succes trecător, urmat de un scandal internațional provocat de aflarea adevărului, prin niște evrei care, ajunși în apus au dat publicității cele ce li se întâmplase lor. Opinia publică internațională a început să comenteze extrem de nefavorabil tot ce se auzise și atunci, Securitatea s-a gândit să arunce în capul legionarilor atât organizarea cât și execuția „Reeducării”, ca și cum ei ar fi condus închisorile și nu „organele de execuție” ale puterii comuniste, de care nu
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
la 23 martie 1961. Aceasta îl declară netransportabil datorită reumatismului poliarticular cronic, cu un puseu de spondiloză dorsală lombară activată, cu proces TBC activ și afecțiuni grave la ficat și stomac. în acest timp, la Aiud se știa și se comenta moartea sa, ca un motiv de spaimă pentru toți ceilalți. Regimul era îngrozitor, cu toată suita de inumanități de necrezut, cu pedepse draconice pentru orice încălcare a regulamentului, aplicate unor oameni ajunși la limita rezistenței fizice datorită înfometării sistematice și
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
indispoziție, dar tonusul sănătos al lui, dragostea familiei, îl făceau să uite. Capitolul XII ULTIMA RĂZBUNARE A COMUNIȘTILOR (A TREIA) MOARTEA LUI NICOLAE PETRAȘCU Acest ultim capitol din viața lui Nicolae Petrașcu, de un tragism inegalabil, poate fi consemnat și comentat pe două planuri diferite: planul oficial, al comuniștilor, a recii semnalări a sinuciderii în sine, care ascunde o serie întreagă de semne de întrebare insolubile, de natură să-i zdruncine veridicitatea și planul realității probabile, construit din informații sigure, puse
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
în care apar mai mulți dușmani în același timp, iar e greu să-și extragă coarnele dintr-unul și să se repeadă la altul. Libertatea de mișcare este mult îngrădită astfel. — Dacă rezistența e mare, se pierde mult timp, am comentat eu. — Da, așa e, zise ea, înfigându-mi trei degete în piept. Acesta este dezavantajul animalelor cu mai multe coarne. Sunt mai funcționale două sau chiar unul singur. Dar ar trebui să ne gândim mai întâi cât sunt de importante
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
Glumeam și eu. Am avut impresia că voia să facă ceva și nu era decis. Până la urmă a aruncat țigara pe jos și a stins-o cu talpa pantofului. M-am gândit că era spre binele meu să nu mai comentez nimic. — Trebuie să te relaxezi, îmi zise Pitic. Nu se poate să stai așa încordat. În condițiile astea nu putem discuta deschis. Hai, relaxează-te! Pot să-mi mai iau o bere din frigider? — Bineînțeles. E casa ta, frigiderul tău
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
un radiocasetofon stereo. Cânta Police. I-am spus tare adresa și m-am rezemat relaxat de spătarul banchetei. — De ce sunteți atât de murdari? ne întrebă șoferul, privindu-ne prin oglinda retrovizoare. — Ne-am caftit pe ploaie, zise fata. — Arătați îngrozitor, comentă el. Dumneata ai rana ai oribilă la gât... — Știu, am zis. — Nu-i nimic. Pe mine nu mă deranjează asemenea lucruri, zise el. — Cum așa? întrebă fata. — Sunt tânăr, pasionat de rock și nu iau decât pasageri dispuși să asculte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
S-ar putea să ai dreptate, am zis. Dar mie îmi place. Îmi plac și Flaubert și Thomas Hardy. — Nu citești scriitori moderni? — Mai citesc Somerset Maugham din când în când. — Nu știu câtă lume l-ar mai considera pe Maugham modern, comentă ea, luând paharul de vin în mână. Așa cum nu-l mai găsești nici pe Benny Goodman în tonomate. — Îmi place foarte mult Maugham. E interesant. Am citit de trei ori Lama briciului. Recunosc că romanul nu ridică probleme deosebite, dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
viața culturală a Iașului, Clujului și Sucevei nu numai cu poezii, dintre care multe ocazionale, ci și cu modestele, dar bine intenționatele sale articole, apărute adesea la rubricile „Cronica literară”, „Recenzii”, „Note de lector”. Adept al modului didactic de a comenta literatura, considerând drept repere indiscutabile regulile retoricii, ale bunului-simț, respectarea principiilor morale impuse de practica socială, el a urmărit conformitatea operelor discutate cu ceea ce credea sincer că e adevărat, bine și frumos. Înclinat spre analize formale, e iritat de orice
FLOREA-RARISTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287027_a_288356]
-
de poezie, de muzică și de plastică, vom sprijini acea muzică și acea plastică mai apropiate sufletului tinerelor generații [...]. Vom ieși în public, în mijlocul țăranilor, muncitorilor, funcționarilor, studenților.” Au citit poeme Ion Gheorghe și debutantul Ștefan Dumitrescu (textele acestuia fiind comentate de cei prezenți). Au cântat Doru Stănculescu și Tudor Gheorghe. Într-o primă etapă, manifestările cenaclului erau săptămânale; în revistă era publicată în fiecare număr o cronică a ședinței cenaclului din săptămâna precedentă (prima ședință beneficiind și de o prezentare
FLACARA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287013_a_288342]
-
o prezentare călduroasă semnată de Șerban Cioculescu, sub titlul Cenacle de ieri și de azi. „Flacăra”). În prima etapă, structura obișnuită a manifestărilor era următoarea: unul sau mai mulți scriitori consacrați citeau din creația lor, urma lectura unui poet debutant (comentată de cei de față), apoi erau recitate de actori poeme ori alte texte din opera invitaților prestigioși sau a unor scriitori din diferite epoci, grupate sub titlul „Antologia «Flacăra»”, iar în final se produceau cântăreți sau cantautori, preponderent dintre reprezentanții
FLACARA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287013_a_288342]
-
critic), C. Radu, C. Caliga ș.a. Din revista franceză „Candide” e transcris în rezumat un articol al lui Matei Roussou, Littérature roumaine contemporaine. Din revista „Nouvelles littéraires” se traduce articolul Istrati interzis în România. Din „Revue des deux mondes” e comentat un articol al lui Noël Roger, intitulat La Nouvelle Roumanie. Paul Constant semnează necrologul Ion I. Ciorănescu, iar C. Radu articolul Alecsandri e de origine italiană? Însemnările de călătorie aparțin lui A. Semaca. Gabriel Drăgan adună, sub genericul Sâmburi, câteva
FREAMATUL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287086_a_288415]
-
Publică versuri Leonida Secrețeanu, Mircea Ionescu-Quintus, F. Voican, Petre Paulescu, proză, în special însemnări de pe front - Mircea Ionescu-Quintus, Leonida Secrețeanu, Ștefan Alexiu. La rubrica „Cronica literară”, Mircea Ionescu-Quintus scrie despre volumul lui Al. Gregorian Poeme de cruciat, iar Stelorian Paleologu comentează Poeme de război de Radu Gyr, Între două lumi de Mihai Ralea, Lume de ieri de I. A. Bassarabescu și Bohema de altădată de D. Karnabatt. Alte rubrici: „Cronica științifică”, „Cronica măruntă”, „Note”. G.p. conține statutele și rapoartele de activitate
GAND PRAHOVEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287142_a_288471]
-
receptivitatea față de simbolism și ideile novatoare despre roman (obiectivitatea, citadinismul, documentul autentic), să-i sublinieze înzestrarea de epistolier și memorialist. G. este, de altfel, și autorul unei excelente ediții critice a operei lui Duiliu Zamfirescu, din care a îngrijit și comentat primele patru volume (1970-1974). În Fața ascunsă a lunii (1974), istoricul literar își propune să descopere „înfățișarea ascunsă, necunoscută a personalității scriitorilor, a vieții literare, a cărților” din epoca 1870-1900. Metoda lui este, pe urmele lui C. Dobrogeanu-Gherea, cea biografic-sociologică. Utile
GAFIŢA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287124_a_288453]
-
câte o scrisoare justificativă. Scuza sa este că greșeala lui mică se pierde în marea de greșeli a lumii. Experiența îl maturizează pe Sebastian și-i deschide calea spre inima și trupul împietritei Armanda. Naratorul, de față la toate acestea, comentează metamorfoza lui Sebastian Românu și bucuria lui obosită și ironică. Epica este, aici, mai legată și simbolurile slujesc bine parabola. Textul este complex, prozatorul vizionar este dublat de un analist de multe ori pătrunzător. Efortul este de a prinde nu
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
mentalități, mișcându-se într-un mediu rudimentar; nu atât misterioși (ca taciturnii lui Mihail Sadoveanu), cât refractari, netransparenți, păstrând sub măștile lor neutre gânduri ascunse. Nimic poetizat în comportamentul lor; reacțiile aspre, gestica violentă, limbajul stâncos, instinctele fruste - acestea par comentate de către un Giovanni Verga transilvan, vădit ostil idealizării, „crud” în verismul său. Tangențele cu Ioan Slavici, cu Liviu Rebreanu, mai puțin cu Ion Agârbiceanu (invocate de mai toți exegeții), se opresc pe versantul realismului dur, dincolo de care la D. apar
DAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286674_a_288003]
-
ironizează, nu dezaprobă, nu osândește. Alteori, în situații-limită intervin surpări, traume, reacții mute. Terorizat de către nevastă și fiică (niște Erinii transilvane), un țăran din Priveghiul, „obosit rob al pământului”, se aruncă în fântâna din curte. Ca la Slavici, „gura satului” comentează cu imputări și ocări, făcând casa „de râs”; autenticitatea psihologiei colective e desăvârșită. La priveghi, unii, încălziți de rachiu, cântă; „... toți își vorbeau vorbele, își dormeau somnul; chiar cei care cântau păreau că nu știu nimic de cântec, că altcineva
DAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286674_a_288003]
-
explicarea propriei opțiuni pentru un sens sau altul și de restabilirea conotațiilor unor cuvinte din engleza elizabetană, ceea ce face posibilă redarea ambiguității unei sintagme în limba română. Din această perspectivă, opera de traducător implică și una de critic literar, care comentează geneza sonetelor, restabilește ordinea intenționată de scriitorul englez, precizează corespondențele cu realitatea, considerând sonetele fragmente dintr-o „poveste” pe care o recompun. Demersul este unul multidisciplinar, pentru că domeniul lingvistic implică și discutarea unor probleme de istorie și sociologie. Formula a
DELEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286721_a_288050]
-
eminesciană. Într-un alt studiu, Un mit - Toma Alimoș (1999), consideră că mitologia românească este reprezentată, pe lângă Miorița și Meșterul Manole, și de balada Toma Alimoș, al cărei protagonist, un homo activus, pedepsește exemplar trădarea, lașitatea. D. a îngrijit și comentat o gamă variată de ediții, de la cele destinate bibliografiei școlare până la cele academice, cu ample studii introductive, cu bogate note și comentarii. Dintre acestea sunt de menționat în primul rând ediția monografică O capodoperă a baladei populare românești: „Toma Alimoș
DATCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286698_a_288027]