55,798 matches
-
r? cie, ca refugia? i. Ei nu alc? tuiau numai o audien?? receptiv? , ci erau ? i suporteri ai unui revizionism total 203. Datorit? devotamentului s? u fă?? de Rom�nia, reac? ia lui Iorga a asigurat faptul c? p�n? ? i dezbaterile ? tiin? ifice privind Rom�nia s? nu se desf?? oare la nivelul Olimpului. Ele sem? nau mai cur�nd cu jurnalismul politic est? european, la care se ad? uga influen? a personal? a lui Iorga. El a avut un schimb
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
un nume german 205. Nu a fost uitat? nici originea german? a contelui Kun� Klebelsberg, ministrul �nv??? m�ntului (adev? ratul motor al revizionismului maghiar)206. Iorga nu trebuia s? sus? în? aceast? asimilare �mpotriva ungurilor. Dimpotriv?! Dat fiind c? dezbaterea aceasta nu era adecvat? recunoa? terii acestui fapt, politicianul istoric austriac H. Friedjung sublinia c? �trebuie s? consider? m �n r�ndul celor mai bune calit?? i ale ungurilor faptul c? ? tiu s?? i atrag? pe fiii cei mai buni ai
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
îi nazi? ți, conservatori, liberali ? i sociali? ți (ba chiar ? i comuni? ți). Dar acest lucru nu se aplică ? i Rom�niei. Comuni? ții rom�ni erau obligă? i s? adopte o pozi? ie antirom�neasc? absurd?. �n punctul culminant al dezbaterii, �ntr? o atmosfer? tensionat? , a avut loc la Z�rich, �n vară lui 1938, Congresul Mondial de Istorie. Iorga a fost ales vice? pre? edinte al Comitetului Internă? ional al Istoricilor (mai ales datorit? sprijinului prietenului s? u, istoricul norvegian H. Koht
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
de istorie (? i conflictul �nver? unat care s? a declan? at �ntre istoricii maghiari ? i rom�ni dup? apari? ia acestor trei volume) dec�ț cu mare triste? e. �n ciuda faptului c? totală cooperare dintre Ungaria ? i Rom�nia este obligatorie, dezbaterile sterile conținu?. Socialismul nu a rezolvat un lucru: ungurii ? i rom�nii nu se pot suferi a? a cum nu se puteau suferi nici la �nceputul secolului. Ei nu pot s? se �n? eleag? �n privin? a trecutului Transilvaniei, �n privin? a prezentului
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
a f? cut o scen?. Carol, care-? i venerase mama p�n? atunci, nu putea accepta ideea c? Regina Maria era ? i ea fiin?? uman? 7�Corneliu Coposu, un colaborator apropiat al lui Maniu, �? i amintea de toate acestea �ntr-o dezbatere cu Vlad Georgescu. �Rom�nul liber�, Londra, martie 1986 8�Dimitrie Munteanu-R�mnic �i amintea mereu lui Iorga c? ofi? erii tineri �l sprijineau pe Carol. Memorii, vol. V, p. 241 9�Ulterior, Iorga s-a referit ironic la această că la �pasiunea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
orga, R�flexions sur �la question de Transylvanie� � R�ponse a un article de M. Kornis Gyula, Professeur de l'Universit� de Budapest, Bucure? ți, 1940 205�Iorga manifestase un mare respect fă?? de H�man, un medievist reputat, �nainte că dezbaterea s? devin? acerb?. El �i ar? ta mai mult respect lui Homan dec�ț lui Gusti. �Neamul rom�nesc�, 22 februarie 1935 206��Neamul rom�nesc�, 2 martie 1936 207�Heinrich Friedjung, �sterreich von 1848-1860, Stuttgart-Berlin, 1908, vol. 1, p. 227 208�Dom
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Europa a intrat, în mod indiscutabil, în era cunoașterii, cu tot ceea ce implică aceasta pentru viața culturală, economică și socială” și că „modelele învățării, ale muncii și cele ale vieții se schimbă rapid”, Comisia și Statele Membre ale CElansează o dezbatere largă, bazată pe o strategie comprehensivă privind „implementarea învățării permanente la nivel individual și instituțional în toate sferele vieții publice și private” (p. 5). În viziunea „Memorandumului”, învățarea permanentă este „umbrela comună sub care sunt reunite toate tipurile de învățare
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cele de formator, mentor sau tutore (cei care facilitează realizarea învățării) este percepută și interpretată uneori de către cei care lucrează cu adulții ca o degradare a statutului lor. Multora dintre formatori le vine greu să organizeze și să stimuleze discuțiile, dezbaterile, controversele în cadrul grupului de cursanți (învățarea ca o construcție a cunoașterii), cu toate că cei mai mulți știu că volumul informațiilor oferite prin predare corelează negativ cu succesul și eficiența învățării realizate de elevi/cursanți și că, „cu cât se predă mai multă materie
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
grupe, cursanții sunt regrupați în plen, frontal; - metode de lucru colectiv: într-un singur sens, de la profesor la grupul de studenți (frontal); în dublu sens, profesor-studenți, studenți-profesor; în sens multiplu, profesori - grup cursanți; - metode de lucru în grupuri mari (conferințe, dezbateri) - vezi și ultima parte a acestui subcapitol. Desigur că putem alege multe alte criterii de clasificare a metodelor (de exemplu, istoric, al sursei cognitive dominante, al scopului utilizării lor etc.). Nu ne-am propus acest lucru, cu atât mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
anumită incompatibilitate și nu pot lucra împreună. În fiecare grup este de dorit o eterogenitate a abordărilor și a stilurilor de învățare. Un grup care conține doar persoane reflexive, de exemplu, poate eșua în realizarea sintezei, dând rezultate slabe. b) Dezbaterea: discuțiile, ca instrument de învățare, au fost definite în diferite moduri, care însă au trei elemente comune: un grup de oameni → care vin împreună într-o relație de comunicare de tip „față în față” → în scopul împărtășirii cunoștințelorsau al luării
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
moduri, care însă au trei elemente comune: un grup de oameni → care vin împreună într-o relație de comunicare de tip „față în față” → în scopul împărtășirii cunoștințelorsau al luării unor decizii. Specialiștii au păreri diferite în ceea ce privește mărimea grupului de dezbatere, mai ales dacă ea se realizează în plen. Se consideră că este productivă pentru grupuri care ar putea varia între cinci și 12/15 participanți.Mărimea grupului depinde mult de scopul discuției. Tehnologia modernă a micșorat nevoia aducerii oamenilor față
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
naturală de învățare, mai ales când participanții au experiență legată de conținutul considerat. Scopurile acestor grupuri de discuții pot fi: învățarea unor conținuturi, împărtășirea unor idei și experiențe sau orientarea spre rezolvarea unor sarcini. Sunt multe modalități de a organiza dezbateri, diferitele variațiuni chiar denumind metode diferite: discuții panel, mese rotunde, discuții de tipul „întrebări și răspunsuri” (cu varianta tip interviu) etc. Desigur că în fiecare situație important este cum e formulată problema/întrebarea, pentru a stimula reacții și răspunsuri (de
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
prea strânse (intervenind subiectivismul, pericolul gândirii în grup). Activitatea în rețea are în centrul ei individul. Rolurile pe care individul membru/partener al unei rețele trebuie să le îndeplinească variază. Astfel, rolul individului poate fi: - de a stimula și modera dezbaterile, utilizând diferite abordări, în vederea respectării nevoilor și cerințelor fiecărui participant; - de a încuraja libera exprimare; - de facilitator în detrimentul caracteristicilor de conducere; - de a dovedi capacitatea de retragere la momentul oportun, de părăsire a rețelei atunci când avantajele nu mai sunt bilaterale
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
componente/direcții de acțiune, printre care și cursuri de abilitare a persoanelor de sprijin, a facilitatorilor comunitari care să lucreze cu aceste femei, dar și cursuri de educație de bază pentru aceste femei sau sesiuni de conștientizare și formare, de dezbatere pentru autorități locale etc. Prin urmare, cursurile pot fi considerate părți componente ale programelor pentru adulți. Cursurile reprezintă generic o expunere, predarea unei materii/discipline de studiu sub forma unui ciclu de lecții sau de prelegeri, de seminarii aplicative de
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
etapa precedentă. Evaluarea cursantului se realizează atât la începutul cursului, cât și pe parcurs, dar mai ales la finalul programului educațional, prin verificarea gradului de satisfacție, a competențelor și a rezultatelor. Gradul de satisfacție al cursantului se realizează prin chestionare, dezbateri, autoevaluări, în scopul identificării punctelor considerate slabe de către cursanți și a adoptării și implementării de măsuri menite să amelioreze calitatea cursului. Verificarea competențelor, abilităților, cunoștințelor și valorilor dobândite în urma parcurgerii programului educațional respectiv are ca finalitate obținerea unui certificat care
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
calitatea cursului. Verificarea competențelor, abilităților, cunoștințelor și valorilor dobândite în urma parcurgerii programului educațional respectiv are ca finalitate obținerea unui certificat care să ateste dobândirea respectivelor competențe. Această evaluare poate fi realizată pe baza unor lucrări scrise, referate, eseuri, lucrări practice, dezbateri, colocvii, examinări orale. Rezultatele autoevaluării cursanților sunt raportate la așteptările pe care aceștia le-au avut față de curs, la ce și-au propus să realizeze și la ceea ce cred că au realizat. Evaluarea formatorului se face de către cursanți, pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Europa a intrat, în mod indiscutabil, în era cunoașterii, cu tot ceea ce implică aceasta pentru viața culturală, economică și socială” și că „modelele învățării, ale muncii și cele ale vieții se schimbă rapid”, Comisia și Statele Membre ale CElansează o dezbatere largă, bazată pe o strategie comprehensivă privind „implementarea învățării permanente la nivel individual și instituțional în toate sferele vieții publice și private” (p. 5). În viziunea „Memorandumului”, învățarea permanentă este „umbrela comună sub care sunt reunite toate tipurile de învățare
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cele de formator, mentor sau tutore (cei care facilitează realizarea învățării) este percepută și interpretată uneori de către cei care lucrează cu adulții ca o degradare a statutului lor. Multora dintre formatori le vine greu să organizeze și să stimuleze discuțiile, dezbaterile, controversele în cadrul grupului de cursanți (învățarea ca o construcție a cunoașterii), cu toate că cei mai mulți știu că volumul informațiilor oferite prin predare corelează negativ cu succesul și eficiența învățării realizate de elevi/cursanți și că, „cu cât se predă mai multă materie
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
grupe, cursanții sunt regrupați în plen, frontal; - metode de lucru colectiv: într-un singur sens, de la profesor la grupul de studenți (frontal); în dublu sens, profesor-studenți, studenți-profesor; în sens multiplu, profesori - grup cursanți; - metode de lucru în grupuri mari (conferințe, dezbateri) - vezi și ultima parte a acestui subcapitol. Desigur că putem alege multe alte criterii de clasificare a metodelor (de exemplu, istoric, al sursei cognitive dominante, al scopului utilizării lor etc.). Nu ne-am propus acest lucru, cu atât mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
anumită incompatibilitate și nu pot lucra împreună. În fiecare grup este de dorit o eterogenitate a abordărilor și a stilurilor de învățare. Un grup care conține doar persoane reflexive, de exemplu, poate eșua în realizarea sintezei, dând rezultate slabe. b) Dezbaterea: discuțiile, ca instrument de învățare, au fost definite în diferite moduri, care însă au trei elemente comune: un grup de oameni → care vin împreună într-o relație de comunicare de tip „față în față” → în scopul împărtășirii cunoștințelorsau al luării
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
moduri, care însă au trei elemente comune: un grup de oameni → care vin împreună într-o relație de comunicare de tip „față în față” → în scopul împărtășirii cunoștințelorsau al luării unor decizii. Specialiștii au păreri diferite în ceea ce privește mărimea grupului de dezbatere, mai ales dacă ea se realizează în plen. Se consideră că este productivă pentru grupuri care ar putea varia între cinci și 12/15 participanți.Mărimea grupului depinde mult de scopul discuției. Tehnologia modernă a micșorat nevoia aducerii oamenilor față
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
naturală de învățare, mai ales când participanții au experiență legată de conținutul considerat. Scopurile acestor grupuri de discuții pot fi: învățarea unor conținuturi, împărtășirea unor idei și experiențe sau orientarea spre rezolvarea unor sarcini. Sunt multe modalități de a organiza dezbateri, diferitele variațiuni chiar denumind metode diferite: discuții panel, mese rotunde, discuții de tipul „întrebări și răspunsuri” (cu varianta tip interviu) etc. Desigur că în fiecare situație important este cum e formulată problema/întrebarea, pentru a stimula reacții și răspunsuri (de
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
prea strânse (intervenind subiectivismul, pericolul gândirii în grup). Activitatea în rețea are în centrul ei individul. Rolurile pe care individul membru/partener al unei rețele trebuie să le îndeplinească variază. Astfel, rolul individului poate fi: - de a stimula și modera dezbaterile, utilizând diferite abordări, în vederea respectării nevoilor și cerințelor fiecărui participant; - de a încuraja libera exprimare; - de facilitator în detrimentul caracteristicilor de conducere; - de a dovedi capacitatea de retragere la momentul oportun, de părăsire a rețelei atunci când avantajele nu mai sunt bilaterale
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
componente/direcții de acțiune, printre care și cursuri de abilitare a persoanelor de sprijin, a facilitatorilor comunitari care să lucreze cu aceste femei, dar și cursuri de educație de bază pentru aceste femei sau sesiuni de conștientizare și formare, de dezbatere pentru autorități locale etc. Prin urmare, cursurile pot fi considerate părți componente ale programelor pentru adulți. Cursurile reprezintă generic o expunere, predarea unei materii/discipline de studiu sub forma unui ciclu de lecții sau de prelegeri, de seminarii aplicative de
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
etapa precedentă. Evaluarea cursantului se realizează atât la începutul cursului, cât și pe parcurs, dar mai ales la finalul programului educațional, prin verificarea gradului de satisfacție, a competențelor și a rezultatelor. Gradul de satisfacție al cursantului se realizează prin chestionare, dezbateri, autoevaluări, în scopul identificării punctelor considerate slabe de către cursanți și a adoptării și implementării de măsuri menite să amelioreze calitatea cursului. Verificarea competențelor, abilităților, cunoștințelor și valorilor dobândite în urma parcurgerii programului educațional respectiv are ca finalitate obținerea unui certificat care
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]