57,520 matches
-
al treilea, adică "A"+"B" = "C". Laturile sunt apoi relaționate astfel: suma suprafețelor cercurilor de diametre "a" și "b" sunt egale cu diametrul "c". Pentru orice triunghi dreptunghic aflat pe o sferă de rază "R" (de exemplu, dacă γ din figură este un unghi drept), de laturi "a", "b", "c", relația dintre laturi ia următoarea formă: Această relație poate fi dedusă ca un fiind caz special al teoremei cosinusului sferic, care se aplică tuturor triunghiurilor sferice: Prin explicitarea seriilor Maclaurin pentru
Teorema lui Pitagora () [Corola-website/Science/298476_a_299805]
-
de mulți critici literari importanți. Astfel, Șerban Cioculescu a spus că Adrian Păunescu că este cel mai mare poet social de după Tudor Arghezi, iar Eugen Simion îl consideră ""ultimul mare poet social român"". În anii 1970 Păunescu a devenit o figură importantă în mass-media românească. Cenaclul Flacăra și revistele pe care le-a dirijat au exercitat o atracție indiscutabilă asupra tineretului și a vieții publice din România datorită combinației de idei de stânga de inspirație occidentală și de naționalism. Numeroși muzicieni
Adrian Păunescu () [Corola-website/Science/298514_a_299843]
-
cânta cu Eminem. "Entertainment Weekly" a inclus acest eveniment în lista să a celor mai marcante evenimente din ultimul deceniu, spunând, "A fost ca o îmbrățișare văzută în jurul lumii. Eminem, sub presiune pentru versuri homofobice, a împărțit scenă cu o figură emblematica a gay-ilor pentru o interpretare a piesei "Stan" care ar fi fost memorabilă, în orice context." Pe 21 februarie, în ziua ceremoniei, GLAAD a organizat un protest în fața Staples Center, gazda ceremoniei premiilor Grammy. În 2001 el a participat
Eminem () [Corola-website/Science/298525_a_299854]
-
Colocvial, un fractal este "o figură geometrică fragmentată sau frântă care poate fi divizată în părți, astfel încât fiecare dintre acestea să fie (cel puțin aproximativ) o copie miniaturală a întregului". Termenul a fost introdus de Benoît Mandelbrot în 1975 și este derivat din latinescul "fractus", însemnând
Fractal () [Corola-website/Science/307004_a_308333]
-
-și explice anumite fenomene, prin intermediul unor modele, care la început au fost simpliste, dar aproximând natura. Odată cu evoluția științei, modelele devin tot mai complexe și se apropie tot mai mult de fenomenele reale observate. Astfel, geometria clasică, euclidiană, lucrează cu figuri geometrice simple. Apariția geometriilor neeuclidiene (ai căror fondatori au fost Lobacevski și Bolyai) a condus la o reconsiderare a vechilor teorii. Matematica din spatele fractalilor a apărut în secolul 17, când filosoful Gottfried Leibniz a considerat autosimilaritatea recursivă (deși greșise gândindu
Fractal () [Corola-website/Science/307004_a_308333]
-
autosimilaritatea recursivă (deși greșise gândindu-se că numai liniile drepte sunt autosimilare în acest sens). În a doua parte a secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, anumiți matematicieni semnalează existența unor entități geometrice excepționale, fără nicio asemănare cu figurile și corpurile studiate până atunci. Printre acestea se numără curba lui Koch, o curbă de lungime infinită ce limitează o arie finită și care nu admite tangentă în niciun punct al acesteia și dimensiunea Hausdorff, obiect geometric care nu are
Fractal () [Corola-website/Science/307004_a_308333]
-
ședințele hebdomadare ale Junimii timp de 20 de ani. Ține și câteva conferințe în cadrul 'prelegerilor populare' ale Junimii. Junimiștii, faimoși prin felul în care luau totul în derâdere și susțineau, la întâlnirile cele mai serioase, că 'anecdota primează', au reținut figura lui Ioan D. Caragiani ca pe una foarte amuzantă. Aromânul, de-o vârstă cu Maiorescu, îi înveselea pe junimiști cu nenumăratele lui anecdote. El era la acea vreme singurul care putea stârni tot atâta ilaritate câtă putea să provoace Creangă
Ioan D. Caragiani () [Corola-website/Science/307146_a_308475]
-
ia licența în științele naturale, iar în toamna anului 1895, obținând, prin concurs bursa „Vasile Amandachi” acordată de Academia Română, pleacă la Viena, în vederea specializării în geologie si paleontologie. Universitatea vieneză, centru recunoscut al geologiei europene la acea vreme, dominat de figura marelui geolog Eduard Suess, i-a oferit lui Simionescu condiția ca, printr-o muncă susținută, să-și poată prezenta, la 21 Iulie 1898, teza de doctorat cu titlul "Uber Die Geologie Des Quellengebietes der Dâmbovicioara (Rumanien)", devenind doctor în filozofie
Ion Th. Simionescu () [Corola-website/Science/307154_a_308483]
-
structura fizică a compușilor macromoleculari naturali și sintetici, efectuate pe calea degradării menajate a polimerilor: hidroliză, degradare termică. Rezultatele cercetărilor sale le-a făcut cunoscute în numeroase cărți și studii, între care: A publicat și lucrări privitoare la istoria chimiei (Figuri de chimiști români, 1964) și la relația științe - filosofie precum și eseuri (Gânduri, 5 vol.). Este fondatorul și redactorul responsabil al revistei internaționale "Cellulose Chemistry and Technology" și al "Memoriilor Secțiilor Științifice ale Academiei Române", seria a IV-a. Membru al academiilor
Cristofor I. Simionescu () [Corola-website/Science/307153_a_308482]
-
publicul cel mai receptiv, format din studenți și din intelectualii interesați de aducerea la zi a cunoștințelor intr-o epocă din ce în ce mai închisă față de exterior. Va publica lucrări de istorie a matematicii, prin medalioane dedicate foștilor săi profesori sau unora din figurile de seamă ale cercetării matematice autohtone. Mari matematicieni ai secolului trecut precum Dimitrie Pompeiu, Traian Lalescu, Alexandru Froda, Grigore C. Moisil, Miron Nicolescu au beneficiat de competența profesorului Marcus, cărora le-a editat și îngrijit opera științifică. Dintre profesorii săi
Solomon Marcus () [Corola-website/Science/307200_a_308529]
-
din piatră de Rusciuc. Relieful, distrus la numai 80 de ani de la construcția sa, în timpul bombordamentelor aeriene americane din 4 aprilie 1944, o prezenta pe Minerva încununând artele și științele. În scena centrală, Minerva întindea o cunună de lauri unei figuri alegorice cu o liră în mână, alegoria poeziei. La dreapta și la stânga zeiței apăreau științele și artele, drapate sau nude. Frontonul nu a mai fost refăcut, fragmente recuperate dintre ruine se păstrează la Muzeul de Artă Frederic Storck și Cecilia
Palatul Universității () [Corola-website/Science/307285_a_308614]
-
și în turnee în străinătate pînă în 1995. Despre momentul retragerii lui Siminică, ziaristul Cornel Nistorescu scria: „Cu timpul, Siminică a devenit cel mai mare comic al României, un artist adevărat, care nu s-a menajat o clipă, imaginîndu-și mereu figuri imposibile și scene care să zguduie lumea de rîs, visînd să zboare pe deasupra sălii ca să poată face copiilor tot felul de semne. N-a iubit niciodată scamatoria și dresura. N-a intrat în scena cu prea multă recuzită. Doar el
Siminică () [Corola-website/Science/307294_a_308623]
-
artei heraldice. De asemenea, se ține cont și de tradițiile locale. Aceste reguli sunt stipulate în metodologia stabilită de Comisia de Heraldică, Genealogie și Sigilografie a Academiei Române. Regulile heraldice în ceea ce privește însemnele românești sunt riguroase. Scutul are formă și dimensiuni standard. Figurile stemei trebuie să fie clare și bine conturate, inteligibile și la dimensiuni mici și nu în ultimul rând trebuie să ocupe cât mai mult din suprafața scutului, într-un mod judicios. Nu este permisă trecerea numelui orașului sau județului pe
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
-și organiza regatul în Siria. Războiul din Orientul Mijlociu fusese mereu secundar față de încleștarea cu Germania pe frontul de vest; iar campania lui Lawrence alături de arabi fusese numită "o afacere secundară a unei afaceri secundare". Cu toate acestea, colonelul Lawrence, cu figura sa adolescentină, cum remarca un delegat american, fusese persoana "cea mai cuceritoare" la Conferința de pace care s-a deschis la 18 ianuarie 1919. Cum lui Feisal i se refuzase participarea, sarcina de a garanta loialitatea acestuia față de Marea Britanie i-
T. E. Lawrence () [Corola-website/Science/307302_a_308631]
-
legătură motivică dintre Madonna și peisaj. Îndepărtându-se de schematismul lui Bellini, Giorgione își manifestă acum independența. Perioadă studiilor sale se încheie, în acest mod, definitiv. O anumita clasicitate în aranjamente, așa cum se manifestă ea aici prin echilibrul volumelor, frontalitatea figurilor și compoziția în planuri paralele față de primul plan, vă caracteriza însă și opera de maturitate a lui Giorgione. Revoluționară este uniformizarea reprezentării prin regia luminii. În activitatea sa de mai tarziu temele religioase apar din ce in ce mai rar, cedând locul tematicii laice
Giorgione () [Corola-website/Science/307327_a_308656]
-
contribuit mai mulți artiști, lucru obșnuit în acel timp, cum este cazul cu tabloul "Venus dormind", la care se bănuiește o intervenție finală a lui Titian. Titian este cel care a finalizat, conform mărturiei lui Marcantonio Michiel, peisajul și o figură a lui Cupidon<ref name="Bialostocki/Rezinek 1990, p. 174">Bialostocki/Rezinek 1990, p. 174.</ref>. Această figură a fost acoperită în 1837, din cauza stării proaste de conservare a tabloului. Examinarea radiografica a pânzei a revelat existența acestui Cupidon în
Giorgione () [Corola-website/Science/307327_a_308656]
-
se bănuiește o intervenție finală a lui Titian. Titian este cel care a finalizat, conform mărturiei lui Marcantonio Michiel, peisajul și o figură a lui Cupidon<ref name="Bialostocki/Rezinek 1990, p. 174">Bialostocki/Rezinek 1990, p. 174.</ref>. Această figură a fost acoperită în 1837, din cauza stării proaste de conservare a tabloului. Examinarea radiografica a pânzei a revelat existența acestui Cupidon în original. Tabloul, executat în jurul anului 1508 la comanda lui Girolamo Marcello, introduce o noutate ce va avea un
Giorgione () [Corola-website/Science/307327_a_308656]
-
a lui Giorgione este tabloul cunoscut sub numele de "Apus de soare" (""Îl tramonto""), care reprezintă pe "Sân Rooco" și "Sân Gottardo", pictat probabil sub impresia unei epidemii de ciumă ce s-a abătut în anul 1504 asupra peninsulei italice. Figură Sfanțului Gheorghe cu balaurul în partea de sus din dreapta a tabloului a fost adăugată de un restaurator trei secole mai tarziu. Specialiștii nu reușesc să interpreteze semnificația unui tablou în care monștrii de apă și cei de uscat sunt zugrăviți
Giorgione () [Corola-website/Science/307327_a_308656]
-
rugămintea lui Răzvan Lucescu, fostul său antrenor de la Rapid. Acesta preluase pe FC Brașov în divizia B și miza pe experiența lui Ilyeș pentru a construi în jurul lui o echipă care să promoveze în prima ligă, unde să facă o figură frumoasă. Drept urmare, după transfer Ilyeș a primit și banderola de căpitan. La finalul sezonului 2007-2008, FC Brașov a promovat fără probleme în prima ligă. La 34 ani, Ilyeș a fost integralist în aproape toate partidele din turul sezonului 2008-2009 pentru
Robert Ilyeș () [Corola-website/Science/308502_a_309831]
-
asupra "„felului de trai”", asupra tablourilor "„pașnice”" ale epocii, iar evenimentele războinice rămân pe ultimul plan al românului. Deocamdată, personalitățile istorice nu-l interesează deloc pe autor. Într-una din introducerile inițiale la român, Tolstoi mărturisea: Compozițional, imensă varietate de figuri (peste 550) și episoade este arhitecturata sub formă de cronică a vieții, în principal a trei familii din înaltă nobilime rusă: Bolkonski, Bezuhov, Rostov. Dintre numeroasele personaje perfect desenate, un relief deosebit îl capătă prințul Andrei Bolkonski, contele Pierre Bezuhov
Război și pace () [Corola-website/Science/308513_a_309842]
-
de care David este îndrăgostit, îi promite marea cu sarea dacă îl va învăța pe Walther regulile artei maeștrilor cântăreți. David, după o odă închinată maeștrilor, se lansează într-o enumerare a infinității de stiluri, de genuri muzicale și de figuri muzicale recunoscute de Breasla cântăreților. David îl învață pe Walther că un maestru, pornind de la aceste elemente, trebuie să compună o nouă melodie și versuri. Fiecare eroare în aplicarea acestor moduri se sancționează de către "un marcator". Un candidat poate face
Maeștrii cântăreți din Nürnberg () [Corola-website/Science/308501_a_309830]
-
fiul lor, promițându-i să nu-l mai interneze vreodată. Astfel l-a împiedicat să ajungă pe străzi, ca un cerșetor. Nash a reînceput să-și facă apariția la Princeton, devenind treptat "Fantoma din Fine Hall" (centrul departamentului matematic), o figură misterioasă care ar măzgăli ecuații ezoterice pe table, în miez de noapte. Au apărut tot felul de mituri care se învârteau în jurul persoanei sale, datorită studenților care credeau ca profesorul ar fi înnebunit datorită încercării sale de a rezolva o
John Forbes Nash, Jr. () [Corola-website/Science/308530_a_309859]
-
față de guvernare, luarea decizilor obișnuite a rămas în mâinile demnitarilor cu vechime. Ea și-a menținut autoritatea neangajându-se niciodată în întregime în favoarea nici unei facțiuni. Razumovski cu care se pare că s-a căsătorit în secret nu avea ambiții politice. Figurile dominante din a doua jumătate a domniei erau membri ai familiilor Voronțov și Șuvalov. Împărăteasa a dovedit un interes activ față de politica externă. Elisabeta a încheiat favorabil pentru ruși războiul cu Suedia care a izbucnit în vara anului 1741 obținând
Elisabeta a Rusiei () [Corola-website/Science/308549_a_309878]
-
care a contribuit la definirea libert arianismului modern și a popularizat o formă de piață liberă numită anarho-capitalism. Rothbard a scris peste zeci de cărți pe subiecte de economie, filozofie și istorie și este considerat una dintre cele mai importante figuri din mișcarea libertariană americană. Bazându-se pe conceptele Școlii Austriece de ordine spontană, sprijin pentru o piață liberă în producția de bani și condamnarea planificării centrale, Rothbard a pledat pentru eliminarea controlului guvernamental coercitiv asupra economiei. El a considerat monopolul
Murray Rothbard () [Corola-website/Science/308525_a_309854]
-
de Gastizar" („"Girueta lui Gastizar"”) (1918), "Los caudillos de 1830" („"Conducătorii din 1830"”) (1918), "La Isabelina" (1919), "El sabor de la venganza" („"Gustul răzbunării"”) (1921), "Las furias" („"Furiile"”) (1921), " El amor, el dandysmo y la intriga" (1922), "Las figuras de cera" („"Figurile de ceară"”) (1924), "La nave de los locos" (1925, în a cărei prefață se apară în fața criticilor aduse manierei sale de a scrie romane, exprimate de José Ortega y Gasset în "El Espectador"), "Las mascaradas sangrientas" („"Mascaradele sângeroase"”) (1927), "Humano
Pío Baroja () [Corola-website/Science/308574_a_309903]