60,576 matches
-
dar care nu sunt de natură să modifice baza de impozitare și/sau taxa aferentă operațiunilor ori nu modifică regimul fiscal al operațiunii facturate inițial, chiar dacă a fost supus unei inspecții fiscale. Această factură se atașează facturii inițiale, fără să genereze înregistrări în decontul de taxă al perioadei fiscale în care se operează corecția, nici la furnizor/prestator, nici la beneficiar. (4) Furnizorii/Prestatorii care emit facturi de corecție după inspecția fiscală, în conformitate cu prevederile art. 330 alin. (3) din Codul fiscal
NORME METODOLOGICE din 6 ianuarie 2016 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268212_a_269541]
-
și (12) este necesară întreruperea activității, aceasta se consemnează într-un proces-verbal încheiat în două exemplare de către reprezentantul autorității vamale teritoriale, în prezența reprezentantului legal al antrepozitului fiscal. În procesul-verbal încheiat se menționează cauzele accidentului sau ale avariei care au generat întreruperea activității, data și ora întreruperii acesteia, stocul de alcool și de distilate existent la acea dată și indicii înregistrați de contoare în momentul întreruperii activității. ... (14) Originalul procesului-verbal de desigilare prevăzut la alin. (11) sau de întrerupere a activității
NORME METODOLOGICE din 6 ianuarie 2016 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268212_a_269541]
-
comisia sau comisiile teritoriale dispun suspendarea, cu excepția cazului prevăzut la art. 433 din Codul fiscal, revocarea sau anularea autorizațiilor de antrepozit fiscal, după caz. (2) Actele de control prevăzute la alin. (1), temeinic justificate, în care sunt consemnate faptele care generează consecințe fiscale, se comunică autorității fiscale centrale - direcția de specialitate care asigură secretariatul comisiei sau, după caz, autorității vamale teritoriale care asigură secretariatul comisiei teritoriale, în termen de două zile lucrătoare de la finalizare, urmând ca acestea să fie înaintate comisiei
NORME METODOLOGICE din 6 ianuarie 2016 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268212_a_269541]
-
verificarea stocurilor de produse deținute de operatorul economic la acea dată. ... (4) Nu se impune transmiterea unei propuneri de revocare sau de suspendare a autorizației de antrepozit fiscal către comisie sau, după caz, către comisia teritorială, atunci când deficiențele constatate nu generează consecințe fiscale și organul de control constată remedierea acestora în termen de 10 zile lucrătoare de la data comunicării actului de control. ... (5) Cu excepția cazului prevăzut la art. 433 din Codul fiscal, comisia sau, după caz, comisia teritorială dispune încetarea suspendării
NORME METODOLOGICE din 6 ianuarie 2016 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268212_a_269541]
-
o sursă de dioxid de carbon în procesul de producție a carbonatului de sodiu; ... g) acetilena utilizată prin ardere pentru tăierea/lipirea metalelor. ... h) cărbunele utilizat drept combustibil în procesul de producție al zahărului concomitent cu utilizarea dioxidului de carbon generat prin arderea cărbunelui, în scopul realizării aceluiași proces de producție, astfel cum rezultă din decizia Curții de Justiție Europene în Cauza C-426/12. ... 70. În sensul art. 394 alin. (1) pct. 2, lit. c) din Codul fiscal, prin procese
NORME METODOLOGICE din 6 ianuarie 2016 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268212_a_269541]
-
după caz. ... (3) În situația în care în decursul unei luni se solicită o cantitate de marcaje mai mare decât media lunară a livrărilor din ultimele 6 luni, se depune un memoriu justificativ în care sunt explicate motivele care au generat necesitățile suplimentare. (4) În termen de 7 zile lucrătoare de la depunerea notei de comandă și a documentației complete, autoritatea vamală teritorială decide asupra aprobării notei de comandă. Nota de comandă se aprobă - total sau parțial - în funcție de: ... a) documentația anexată; ... b
NORME METODOLOGICE din 6 ianuarie 2016 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268212_a_269541]
-
alte locuri decât antrepozitele fiscale, pot solicita institutelor/societăților prevăzute la pct. 2 alin. (1) lit. b) efectuarea de studii privind diferențele specifice activităților de depozitare, manipulare, distribuție și transport, după caz. (2) Datorită proprietăților fizico-chimice ale produselor energetice care generează fluctuații ale volumului acestora în funcție de diferențele de temperatură, precum și urmare a volatilității ridicate a produselor energetice, se constată pe parcursul anului diferențe cantitative datorate acestor fenomene. Diferențele cantitative pot fi: ... a) pe timpul transportului, acestea fiind constatate de operatorii economici între cantitățile
NORME METODOLOGICE din 6 ianuarie 2016 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268212_a_269541]
-
anunță în scris la autoritatea vamală cu cel puțin 5 zile lucrătoare înainte de efectuarea inventarului. ... (3) Diferențele cantitative prevăzute la alin. (2) lit. a), constatate în plus, care se încadrează în limitele stabilite în studiile menționate la alin. (1) nu generează obligații din punct de vedere al regimului accizelor. Diferențele în plus care depășesc limitele respective se înregistrează în evidențele contabile ale operatorilor economici. Pentru acestea accizele devin exigibile la momentul recepției bunurilor și se plătesc în termenul prevăzut la art.
NORME METODOLOGICE din 6 ianuarie 2016 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268212_a_269541]
-
din Codul fiscal. ... (4) Diferențele cantitative prevăzute la alin. (2) lit. b), constatate în plus ca urmare a compensării cu diferențele în minus, pe baza inventarului anual, care se încadrează în limitele stabilite în studiile menționate la alin. (1) nu generează obligații din punct de vedere al regimului accizelor. Diferențele care depășesc limitele stabilite prin studiile menționate la alin. (1), se înregistrează în evidențele contabile ale operatorilor economici. Pentru acestea accizele devin exigibile la data încheierii inventarierii anuale și se plătesc
NORME METODOLOGICE din 6 ianuarie 2016 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268212_a_269541]
-
2) lit. a), precum și cele prevăzute la alin. (2) lit. b), determinate ca urmare a compensării cu diferențele în plus, pe baza inventarului anual, indiferent dacă se încadrează sau nu în limitele stabilite în studiile menționate la alin. (1) nu generează obligații din punct de vedere al regimului accizelor. ... (6) Operatorii economici care nu au solicitat institutelor/ societăților prevăzute la pct. 2 alin. (1) lit. b) efectuarea de studii privind diferențele specifice activităților de depozitare, manipulare, distribuție și transport, după caz
NORME METODOLOGICE din 6 ianuarie 2016 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268212_a_269541]
-
transmite dreptul de concesiune, închiriere, administrare sau folosință, după caz. ... 18. În cazul în care pentru o clădire proprietate publică sau privată a statului ori a unității administrativ-teritoriale se datorează impozit pe clădiri, iar în cursul anului apar situații care generează datorarea taxei pe clădiri, atunci în anul fiscal următor diferența de impozit pentru perioada de datorare a taxei se va compensa cu obligații datorate aceluiași buget sau se va restitui. 19. Exemple pentru aplicarea prevederilor referitoare la taxa pe clădiri
NORME METODOLOGICE din 6 ianuarie 2016 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268212_a_269541]
-
nu sunt întrebări de formulat din partea membrilor completului, a declarat dezbaterile închise, iar completul de judecată a rămas în pronunțare asupra recursului în interesul legii. ÎNALTA CURTE, deliberând asupra recursului în interesul legii, constată următoarele: 1. Problema de drept care a generat practica neunitară Prin sesizarea formulată de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, înregistrată sub nr. 344 la 6 octombrie 2015, s-a arătat că în practica judiciară națională nu există un punct de vedere unitar
DECIZIE nr. 26 din 7 decembrie 2015 referitoare la examinarea recursului în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea unitară a legii în materia recunoa��terii hotărârilor judecătoreşti străine penale în vederea executării lor în România, cu referire concretă la posibilitatea recunoaşterii şi executării sancţiunilor/interdicţiilor aplicate de autorităţile judiciare străine al căror corespondent în legea română sunt pedepsele complementare/accesorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268754_a_270083]
-
de procedură penală referitoare la titularul sesizării și la depunerea hotăr��rilor definitive ce atestă existența unei jurisprudențe neunitare relativ la problema de drept ce se cere a fi interpretată. Practica neunitară ce formează obiectul recursului în interesul legii a fost generată de interpretarea și aplicarea diferită a procedurii reglementate de Legea nr. 302/2004 în materia transferării unei persoane condamnate în străinătate în vederea executării în România a pedepsei privative de libertate ce i-a fost aplicată de către o autoritate judiciară străină
DECIZIE nr. 26 din 7 decembrie 2015 referitoare la examinarea recursului în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea unitară a legii în materia recunoa��terii hotărârilor judecătoreşti străine penale în vederea executării lor în România, cu referire concretă la posibilitatea recunoaşterii şi executării sancţiunilor/interdicţiilor aplicate de autorităţile judiciare străine al căror corespondent în legea română sunt pedepsele complementare/accesorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268754_a_270083]
-
menționate la alin. (1) vor fi transmise Autorității de Supraveghere Financiară trimestrial și anual, până în ultima zi a lunii următoare trimestrului, respectiv anului pentru care se face raportarea. ... Articolul 8 În vederea identificării și soluționării eventualelor probleme recurente sau care pot genera risc sistemic, precum și a minimizării riscurilor juridice, operaționale și de orice altă natură, entitățile analizează permanent și în mod individual petițiile în scopul identificării cauzelor fundamentale comune ale acestora și măsura în care acestea pot afecta alte procese ori produse
REGULAMENT nr. 9 din 7 iulie 2015 (*actualizat*) privind procedura de soluţionare de către entităţile reglementate şi supravegheate de Autoritatea de Supraveghere Financiară în baza Legii nr. 297/2004 privind piaţa de capital şi a Legii nr. 74/2015 privind administratorii de fonduri de investiţii alternative a petiţiilor referitoare la activitatea acestora pe piaţa de capital. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268818_a_270147]
-
5) din IGA și în paragraful 3, autoritatea competentă care primește fișierul (autoritatea competentă destinatară) trebuie să notifice recepționarea cu succes autorității competente care a trimis fișierul (autoritatea competentă expeditoare). Autoritatea competentă din Statele Unite preconizează ca această notificare să fie generată automat prin intermediul Modelului de management al conformării internaționale (ICMM) și să fie transmisă prin IDES. Notificarea nu trebuie să cuprindă părerea autorității competente destinatare despre conformitatea informațiilor primite sau dacă autoritatea competentă destinatară consideră că autoritatea competentă expeditoare trebuie să
ÎNŢELEGERE din 5 ianuarie 2016 între autorităţile competente încheiată între autorităţile competente din Statele Unite ale Americii şi România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268812_a_270141]
-
fișierului: În termen de cincisprezece (15) zile de la data primirii fișierului care conține informații ce nu se pot prelucra, autoritatea competentă destinatară trebuie să notifice eșuarea prelucrării autorității competente expeditoare. Autoritatea competentă din Statele Unite anticipează ca această notificare să fie generată automat prin ICMM și transmisă prin IDES. 3.4.3 ICMM: Pe pagina de internet IRS.gov se găsesc descrierea și informațiile suplimentare despre ICMM, inclusiv (i) Manualul de utilizare a notificărilor prin ICMM a rapoartelor FATCA (Publicația IRS 5189
ÎNŢELEGERE din 5 ianuarie 2016 între autorităţile competente încheiată între autorităţile competente din Statele Unite ale Americii şi România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268812_a_270141]
-
Articolul 1 În sensul prezentului ordin, prin cazuri speciale de executare silită se înțelege punerea în aplicare a dispozițiilor legale în materie de executare, generată de: 1. hotărârile judecătorești definitive pronunțate în materie penală, prin care s-a dispus recuperarea unor creanțe bugetare de la debitori persoane fizice, juridice sau de la orice alte entități; 2. înscrisurile emise în materie penală de către instanțele de judecată, privind ducerea
ORDIN nr. 3.744 din 23 decembrie 2015 (*actualizat*) privind stabilirea cazurilor speciale de executare silită, precum şi a structurilor abilitate cu ducerea la îndeplinire a măsurilor asigurătorii şi efectuarea procedurii de executare silită. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268871_a_270200]
-
întrebări de formulat din partea membrilor completului, a declarat dezbaterile închise, iar completul de judecată a rămas în pronunțare asupra recursului în interesul legii. ÎNALTA CURTE, deliberând asupra recursului în interesul legii, a constatat următoarele: I. Problema de drept ce a generat practica neunitară Prin memoriul de recurs în interesul legii formulat de autorul sesizării a fost indicată următoarea problemă de drept ca fiind soluționată diferit de instanțele judecătorești: "interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 50 alin. 3 din Legea nr.
DECIZIE nr. 23 din 26 octombrie 2015 referitoare la examinarea recursului în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 50 alin. 3 din Legea nr. 136/1995 privind asigurările şi reasigurările din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268832_a_270161]
-
de Casație și Justiție sub nr. 216 din 8 iunie 2015, legitimarea procesuală a instituției titulare a sesizării fiind expres prevăzută de art. 514 din Codul de procedură civilă. III. Soluțiile pronunțate de instanțele judecătorești Practica judiciară neunitară care a generat sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție cu prezentul recurs în interesul legii decurge din cele două orientări jurisprudențiale în soluționarea problemei de drept enunțate, astfel: 1. Într-o primă orientare, care este și majoritară, s-a apreciat că membrii
DECIZIE nr. 23 din 26 octombrie 2015 referitoare la examinarea recursului în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 50 alin. 3 din Legea nr. 136/1995 privind asigurările şi reasigurările din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268832_a_270161]
-
prin ricoșeu este unul mediat, asupra sa reflectându-se inevitabil toate condițiile de reparare a prejudiciului inițial, imediat. Astfel fiind, cerința esențială pentru repararea în temeiul răspunderii civile a unui prejudiciu prin ricoșeu este ca fapta ilicită care l-a generat să își mențină acest caracter (ilicit) și în ce privește victima directă. În esență, este reparabil un prejudiciu prin ricoșeu doar dacă sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale și în cazul prejudiciului inițial. Deoarece cele două prejudicii au fost generate/cauzate de
DECIZIE nr. 23 din 26 octombrie 2015 referitoare la examinarea recursului în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 50 alin. 3 din Legea nr. 136/1995 privind asigurările şi reasigurările din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268832_a_270161]
-
l-a generat să își mențină acest caracter (ilicit) și în ce privește victima directă. În esență, este reparabil un prejudiciu prin ricoșeu doar dacă sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale și în cazul prejudiciului inițial. Deoarece cele două prejudicii au fost generate/cauzate de una și aceeași faptă ilicită, este de neacceptat ca acțiunea sau inacțiunea respectivă să aibă caracter ilicit exclusiv din perspectiva victimei prin ricoșeu, nu însă și din perspectiva victimei imediate. În alte cuvinte, nu poate fi primită pretenția
DECIZIE nr. 23 din 26 octombrie 2015 referitoare la examinarea recursului în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 50 alin. 3 din Legea nr. 136/1995 privind asigurările şi reasigurările din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268832_a_270161]
-
cazul de speță ajuns în divergență, când, ca urmare a accidentului auto provocat din vina conducătorului, fie el asigurat ori terț care utilizează autovehiculul persoanei asigurate, survine decesul acestuia, nu există o victimă nemijlocită a faptei ilicite. Conducătorul auto își generează sieși un prejudiciu prin provocarea accidentului auto, iar acest prejudiciu nu este reparabil după regulile răspunderii civile delictuale, deoarece partea responsabilă se identifică chiar cu victima. Cât timp nu se pune problema angajării răspunderii civile delictuale a conducătorului auto față de
DECIZIE nr. 23 din 26 octombrie 2015 referitoare la examinarea recursului în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 50 alin. 3 din Legea nr. 136/1995 privind asigurările şi reasigurările din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268832_a_270161]
-
este reparabil după regulile răspunderii civile delictuale, deoarece partea responsabilă se identifică chiar cu victima. Cât timp nu se pune problema angajării răspunderii civile delictuale a conducătorului auto față de sine însuși, este exclusă angajarea răspunderii civile pentru prejudiciile prin ricoșeu generate de fapta aceluiași conducător. IX. Jurisprudența Curții Constituționale La nivelul Curții Constituționale nu a fost identificată jurisprudența relevantă asupra problemei de drept în cauză. X. Raportul asupra recursului în interesul legii Prin rapoartele întocmite de judecătorii-raportori desemnați, conform art. 516
DECIZIE nr. 23 din 26 octombrie 2015 referitoare la examinarea recursului în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 50 alin. 3 din Legea nr. 136/1995 privind asigurările şi reasigurările din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268832_a_270161]
-
ca obiect o problemă de drept pentru care s-a făcut dovada că a fost soluționată în mod diferit, prin hotărâri judecătorești definitive (ori definitive și irevocabile) pronunțate de mai multe instanțe judecătorești de pe teritoriul țării. Norma legală ce a generat divergența de jurisprudență - alin. 3 al art. 50 - a fost introdusă în corpul Legii nr. 136/1995 privind asigurările și reasigurările în România în anul 2004, prin Legea nr. 172/2004 . Expunerea de motive a actului normativ de modificare și
DECIZIE nr. 23 din 26 octombrie 2015 referitoare la examinarea recursului în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 50 alin. 3 din Legea nr. 136/1995 privind asigurările şi reasigurările din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268832_a_270161]
-
fi plata costurilor înmormântării, a daunelor morale cauzate de dispariția acestuia ori pierderea întreținerii de care beneficiau din partea victimei directe a accidentului, instanțele judecătorești fiind unanime, în cazuistica analizată, în recunoașterea unui drept la dezdăunare acelorași subiecte pentru repararea prejudiciilor generate de vătămările lor corporale, așadar când acestea sunt ele însele victime directe ale accidentului. Divergența vizează, prin urmare, cazul membrilor de familie prejudiciați (material și/sau moral) ca urmare a vătămării corporale sau decesului conducătorului auto vinovat de producerea accidentului
DECIZIE nr. 23 din 26 octombrie 2015 referitoare la examinarea recursului în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 50 alin. 3 din Legea nr. 136/1995 privind asigurările şi reasigurările din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268832_a_270161]