55,711 matches
-
Hălmagiu în drepturile sale de voievod al românilor din regiunile Căpâlna, Băița și Hălmagiu, teritorii întinse din județele Arad și Hunedoara. Cunoscut ca reședință voievodală, în Hălmagiu a existat și o viață religioasă intensă cu episcopi, protopopi și lăcașuri de cult proprii. Cea mai veche biserică ortodoxă existentă azi în Hălmagiu, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, datează din secolul XIV, după cum atestă săpăturile arheologice efectuate între anii 1973-1975 de către Direcția Monumentelor Istorice București. Această biserică a fost luată de la ortodocși, cu
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Hălmagiu () [Corola-website/Science/324486_a_325815]
-
fost înlocuit cu tablă. În anul 1967 s-a hotărât pictarea bisericii și cu această ocazie s-a descoperit existența unei picturi de valoare ce a fost acoperită cu mortar în anul 1867. Direcția Monumentelor Istorice în colaborare cu Departamentul Cultelor, a organizat scoaterea de sub tencuială a picturii, cu valoare aristică și culturală deosebită, pictorii fiind unii cu renume în epocă, mai ales Radu Zugravu (el și ucenicii săi pictând biserica din Gura Văii-Vâlcea, schitul Brădet-Argeș, schitul Cornet-Vâlcea și scene din
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Hălmagiu () [Corola-website/Science/324486_a_325815]
-
Ienopolei și Hălmagiului, Teoctist Arăpaș, viitorul patriarh al României, sub pastorația preotului Radu Bejan. În anul 1968 preotul Petru Bejan a înființat o colecție-muzeu în două camere ale casei parohiale din curtea bisericii parohiale, în vederea păstrării și conservării obiectelor de cult vechi ca: icoane, tipărituri, ștampile, odăjdii etc. aflate în inventarul parohiei. Conform procesului verbal de predare-primire, în anul 1980, în baza unei legi a patrimoniului, au fost predate în custodie pe termen nelimitat Episcopiei Aradului cele mai valoroase bunuri din
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Hălmagiu () [Corola-website/Science/324486_a_325815]
-
odăjdii etc. aflate în inventarul parohiei. Conform procesului verbal de predare-primire, în anul 1980, în baza unei legi a patrimoniului, au fost predate în custodie pe termen nelimitat Episcopiei Aradului cele mai valoroase bunuri din colecție: 55 cărți vechi de cult, datând din perioada 1723-1850 și o icoană din secolul XVIII. În colecție se mai află o singură evanghelie cu litere chirilice, din anul 1776 și o listă a Prochimenelor săptămânale datând din anul 1797. Icoanele vechi ce fac parte din
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Hălmagiu () [Corola-website/Science/324486_a_325815]
-
același nume din județul Iași, Moldova, România. În vechime, satul Ipatele s-a numit Mogoșești și a făcut parte din Ținutul Vaslui. Prima atestare documentară datează din jurul anului 1400. Nu există date precise cu privire la existența aici a unui lăcaș de cult, dar acesta trebuie să fi existat în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, din moment ce la anul 1774 erau doi preoți și doi diaconi în satul Valea lui Ipati. Biserica de lemn din Ipatele a fost construită în anul
Ipatele, Iași () [Corola-website/Science/324516_a_325845]
-
Multe din elementele acestui mit se regăsesc, sub forme asemănătoare, în alte mituri ulterioare referitoare la semizei. Semizeii sunt prezenți în majoritatea sistemelor mitologice, dar ei au avut o importanță cu totul deosebită în mitologia și în religia antică greacă. Cultul lor era întreținut mai ales de către cei care se considerau descendenți din acești eroi și care invocau, astfel, protecția lor. Printre semizeii cei mai cunoscuți din mitologia greacă se numără : Heracle (fiul lui Zeus și al muritoarei Alcmene), Perseu (fiul
Semizeu () [Corola-website/Science/327415_a_328744]
-
de mulți ani. Colina însăși a fost populată începând din Epoca bronzului timpuriu, apoi a fost abandonată de acești întâi locuitori în favoarea unui deal din împrejurime. La începutul epocii bronzului mijlociu colina a fost repopulata, având și un loc de cult și de ofrande votive. Apoi (3150-1200 î.e.n) s-a dezvoltat aici orașul-stat canaanean nefortificat Lahish, aflat sub dominație egipteană. În epoca bronzului mijlociu orașul a căpătat o mai mare importanță, el fiind înconjurat de un glacis și de
Lahish () [Corola-website/Science/327422_a_328751]
-
din Prien s-a format un cerc de pictori, care sunt frecvent menționați ca „Chiemseemaler“. Paul a lăsat comunei, după moarte, imaginile sale, care a organizat o expoziție permanentă a lucrărilor sale. Termenul "Goldener Chiemsee-Kessel" se referă la „cazanele de cult“ fabricate în perioada național-socialismului în Germania, asemănătoare cu cele fabricate în perioada celtică. Lacul este, de asemenea, un loc important de agrement pentru locuitorii regiunilor din jur. În afară de scăldat în diferite locații din jurul lacului se poate naviga pe Chiemsee; la
Chiemsee () [Corola-website/Science/327452_a_328781]
-
fost distins cu premiile Asociației Scriitorilor din Timișoara în 1972 (pentru volumul "Misterioasa sirenă") și 1976 (pentru volumul "Descoperirea de sine"), precum și cu Premiul special al Filialei Timișoara a Uniunii Scriitorilor (2000), Diploma de excelență a Direcției județene pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național Timiș (2001), Ordinul Național "Serviciul Credincios" în gradul de "Cavaler" (2001), Medalia "Crucea comemorativă a celui de-al doilea război mondial" (2000), "Cetățean de onoare al Municipiului Timișoara". (n. Cernăuți, d.
Mircea Șerbănescu () [Corola-website/Science/327497_a_328826]
-
bătute de membrele Decapolisului, erau inscripționate cuvinte ca "autonomă", "liber", "suveran", dovadă a autoguvernării permisă de împărat. Romanii și-au lăsat puternic amprenta asupra regiunii, orașele au fost reconstruite după modelul celor romane, tiparul străzilor, templelor și clădirilor era asemănător. Cultul împăratului a fost o practică comună întregului Decapolis. Comerțul înflorise datorită noilor drumuri romane, formând o puternică rețea comercială. Decapolisul a fost unul dintre puținele ținuturi cu o populație mică de evrei unde, conform Evangheliilor lui Marcu, Matei și Luca
Decapolis () [Corola-website/Science/326912_a_328241]
-
Creștinismul a fost adoptat diferit de fiecare oraș, unele l-au acceptat, altele au rămas păgâne o lungă perioadă de timp. Multe așezări au dispărut o dată cu cucerirea ținutului de către arabi în 641 d.Hr, dar puține (precum Damascul) au introdus cultul mahomedan existând mult după acest eveniment.
Decapolis () [Corola-website/Science/326912_a_328241]
-
se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Biserica, mai cunoscută sub numele de „biserica iobagilor” sau „biserica de peste apă”, cu hramul „Sfinții Apostoli Petru și Pavel”, este consemnată pe harta iosefină a Transilvaniei (1769-1773). Lăcașul de cult, acoperit în prezent cu țiglă, se prezintă ca o constructie necompartimentată, cu o absidă semicirculară decroșată (13,5x4,40 m) și un turn simplu (3,90x2,80 m), cu foișor deschis de lemn și un coif amplu, învelit în tablă
Biserica Nemeșilor din Sălașu de Sus () [Corola-website/Science/326920_a_328249]
-
codul LMI: . În mijlocul satului Clopotiva se înalță astăzi, la mică distanță una de cealaltă, două biserici de zid, succesoarele unei ctitorii medievale din piatră, răpită de calvini în a doua jumătate a secolului al XVI-lea. În acel lăcaș de cult va fi slujit însuși Zampa, preotul menționat ca făcând parte din scaunul de judecată întrunit la Hațeg, în ziua de 2 iunie 1360: "Petrus archydiaconus de Oztro, Zampa de Clopotiva, Balk de Possana, Dalk de Domsus et Dragomyr de Tusta
Biserica Cuvioasa Paraschiva din Clopotiva () [Corola-website/Science/326948_a_328277]
-
iosefină a Transilvaniei (1769-1773) și în tabelele conscripției din anii 1829-1831; recensămintele ecleziastice din 1733, 1750 și 1761-1762 o atestaseră ca fiind unită. Cu timpul, împuținându-se credincioșii reformați, lăcașul s-a degradat iremediabil, fiind, în cele din urmă, dezafectat cultului; în anul 1860, când a fost dărâmat, de sub stratul de var au apărut fragmente ale valoroaselor fresce ortodoxe de odinioară. Cu materialul recuperat de la biserica veche a fost ridicat, în anul 1880, un nou lăcaș de cult reformat, asemănător din
Biserica Cuvioasa Paraschiva din Clopotiva () [Corola-website/Science/326948_a_328277]
-
din urmă, dezafectat cultului; în anul 1860, când a fost dărâmat, de sub stratul de var au apărut fragmente ale valoroaselor fresce ortodoxe de odinioară. Cu materialul recuperat de la biserica veche a fost ridicat, în anul 1880, un nou lăcaș de cult reformat, asemănător din punct de vedere planimetric: absidă semicirculară nedecroșată, navă dreptunghiulară, cosolidată prin patru contraforți scunzi, și un turn-clopotniță etajat, cu un coif piramidal, învelit în tablă (la acoperișul propriu-zis s-a utilizat țigla), ridicat deasupra unicei intrări răsăritene
Biserica Cuvioasa Paraschiva din Clopotiva () [Corola-website/Science/326948_a_328277]
-
(n. 30 iulie 1897, Târgu-Jiu - d. 19 aprilie 1989) a fost un pictor român, specializat în pictura bisericească și restaurarea lăcașurilor de cult. Este tatăl pictorului Adrian Keber (n.1924). s-a născut la Târgu-Jiu în 1897, într-o familie de evrei de origine flamandă. Din cauza faptului că evreii erau considerați străini, Iosif Keber și familia sa au avut multe probleme de-a
Iosif Keber () [Corola-website/Science/326941_a_328270]
-
mai scund Gheorghe Cozorici, a cărui înălțime corespundea relatărilor cronicarilor. Plăiașu consideră că mitul strămoșilor reprezentat în filmele din așa-zisa «epopee națională» este „un produs al mașinăriei de propagandă, iar scopul nu era altul decât adularea conducătorilor al căror cult atinsese proporții monumentale”. Vorbind despre filmele istorice românești produse în timpul regimului comunist, conf.dr. Elena Saulea a recunoscut că filmele trebuiau să se raporteze direct la istoria oficială, agreată de regim, ele aflându-se sub directa și atenta supraveghere a cenzurii
Ștefan cel Mare - Vaslui 1475 () [Corola-website/Science/326971_a_328300]
-
cuprinde monumentele istorice înscrise în Patrimoniul cultural național al României și aflate în localități din județul Prahova al căror nume începe cu litera M. Lista completă este menținută și actualizată periodic de către Ministerul Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național din România, prin intermediul Institutului Național al Patrimoniului, ultima versiune datând din 2015. Această listă cuprinde și actualizările ulterioare, realizate prin ordin al ministrului culturii. Puteți căuta un monument din județul Prahova folosind formularul de mai jos sau
Lista monumentelor istorice din județul Prahova - M () [Corola-website/Science/326473_a_327802]
-
cuprinde monumentele istorice înscrise în Patrimoniul cultural național al României și aflate în localități din județul Prahova al căror nume începe cu litera U. Lista completă este menținută și actualizată periodic de către Ministerul Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național din România, prin intermediul Institutului Național al Patrimoniului, ultima versiune datând din 2015. Această listă cuprinde și actualizările ulterioare, realizate prin ordin al ministrului culturii. Puteți căuta un monument din județul Prahova folosind formularul de mai jos sau
Lista monumentelor istorice din județul Prahova - U () [Corola-website/Science/326492_a_327821]
-
și cercetarea în tot ceea ce privește cultura, comportamentul și gândirea umană". He also established the Society for Sufi Studies (SSS). Shah a simțit că cea mai bună modalitate pentru a introduce învățătura sufistă în Vest (depășind în același timp problema cultelor și a așa zișilor guru) era de a clarifica diferențele între cult și sistem educațional și de a contribui la cunoaștere. Într-un interviu a explicat faptul că "trebuie să lucrezi în cadrul unui tipar educațional - nicidecum la nimereală." În acest
Idries Shah () [Corola-website/Science/326471_a_327800]
-
also established the Society for Sufi Studies (SSS). Shah a simțit că cea mai bună modalitate pentru a introduce învățătura sufistă în Vest (depășind în același timp problema cultelor și a așa zișilor guru) era de a clarifica diferențele între cult și sistem educațional și de a contribui la cunoaștere. Într-un interviu a explicat faptul că "trebuie să lucrezi în cadrul unui tipar educațional - nicidecum la nimereală." În acest context el a avut rolul de Director de Studii în cadrul ICR (Institutul
Idries Shah () [Corola-website/Science/326471_a_327800]
-
Șeic al Sufiților” - o poziție de autoritate care pierde valoare din cauză că restul sufiților nu îi recunosc existența. Shah a simțit că cea mai bună metodă de a introduce înțelepciunea sufită în Occident și în același timp de a supera problema cultelor și așa-zișilor guru, era de a explica diferența între cult și sistem educațional și de a contribui la cunoaștere. Într-un interviu explică ”trebuie să lucrezi în cadrul unui model educațional și nu în domeniul nonsensului. Parte din această abordare
Idries Shah () [Corola-website/Science/326471_a_327800]
-
restul sufiților nu îi recunosc existența. Shah a simțit că cea mai bună metodă de a introduce înțelepciunea sufită în Occident și în același timp de a supera problema cultelor și așa-zișilor guru, era de a explica diferența între cult și sistem educațional și de a contribui la cunoaștere. Într-un interviu explică ”trebuie să lucrezi în cadrul unui model educațional și nu în domeniul nonsensului. Parte din această abordare a fost și rolul său ca Director de Studii la ICR
Idries Shah () [Corola-website/Science/326471_a_327800]
-
de piatră și cărămidă, după un proiect realizat de serviciul de construcții civile de la Viena. Lucrările de construcție s-au făcut cu fonduri de la guvernul Galiției, fiind finalizate în anul 1815. Acest an este înscris deasupra intrării în lăcașul de cult. În anul 1820, când arhiepiscopul Andreas Alois Ankwicz von Skarbek-Poslawice a vizitat Câmpulungul, el a găsit aici ""o biserică bine construită și o casă parohială"", precum și o clădire pentru școală. Biserica nu avea clopote, utilizându-se o tobă pentru a
Biserica romano-catolică din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323512_a_324841]
-
o biserică bine construită și o casă parohială"", precum și o clădire pentru școală. Biserica nu avea clopote, utilizându-se o tobă pentru a-i chema pe credincioși la liturghie. Comunitatea strânsese însă 1200 florini pentru dotarea bisericii cu obiecte de cult și peste 300 de florini pentru cumpărarea clopotelor. Biserica a fost consacrată la 18 iunie 1826 de arhiepiscopul de Lemberg, Andreas Alois Ankwicz von Skarbek-Poslawice, primind hramul "Înălțarea la cer a Domnului Cristos". În perioada 1815-1918, Parohia romano-catolică din Câmpulung
Biserica romano-catolică din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323512_a_324841]