54,793 matches
-
diamante, aur și stele, știind sigur că această recuzită, oricât ar considera-o unii desuetă, are o valoare poetică în sine. ALEX. ȘTEFĂNESCU SCRIERI: Poziția aștrilor, București, 1967; Călătoria de seară, București, 1969; Imnuri către amurg, București, 1970; Poeme de dragoste, București, 1975; Eseuri asupra stării de grație, București, 1976; Zodia leului, București, 1978; Poziția aștrilor, postfață Dan Cristea, București, 1980; Privirea lui Orfeu, București, 1984; Ave Eva, București, 1986; Psyche, București, 1989; Călătoria mea ca martir și erou al timpului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287754_a_289083]
-
Ovidiu Verdeș, Satanismul poetului, VR, 1992, 6-7; Vasile Spiridon, Călător fără prihană, F, 1992, 7-8; Ierunca, Subiect, 131-136; Valeriu Cristea, Între îngeri și demoni, CC, 1993, 5-6; Ioana Pârvulescu, Erotica morții, RL, 1993, 31; Doina Tudorovici, Poetul are nevoie de dragoste, CNT, 1993, 37; Constantin, Complicitatea, 134-137; Răzvan Voncu, Postmodernism religios, L, 1997, 8; Andrei Grigor, „Privirea lui Orfeu. Jurnal metafizic”, L, 1997, 35; Liviu Grăsoiu, Bucuria, extazul, beatitudinea, JL, 1997, 1-4; Pop, Pagini, 149-150; Gabriel Dimisianu, Leul în iarnă, RL
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287754_a_289083]
-
Les continents de l’insomnie (Éd. Michalon, Paris, 1995); Apocalypsen enligt Cioran (Dualis Förlags, Ludvika, Suedia, 1997); Declarație de iubire (Humanitas, 2001); Ușa interzisă (Humanitas, 2002); Despre minciună (Humanitas, 2006); Despre ură (Humanitas, 2007); Despre seducție (Humanitas, 2007); Povești de dragoste la prima vedere (coautor, Humanitas, 2008); Scrisori către fiul meu (Humanitas, 2008); Despre Noica. Noica inedit (coautor, Humanitas, 2009). TRADUCERI mai importante — Platon, Hippias Maior, Euthydemos, Phaidros; Martin Heidegger (în colaborare), Originea operei de artă, Repere pe drumul gândirii, Introducere
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
lăcomie, puturoșenie etc. Drucker (atunci cînd reuși să se facă auzit) spuse: Există loc pentru toți aici, există mîncare și de lucru pentru toți. Românii se mulțumesc să nu facă nimic altceva decît să mănînce, să doarmă și să facă dragoste. Aceasta este firea lor. Evreii și străinii fac țara să meargă înainte. Cei care duc totul în spate cîștigă și bani, nu-i așa? S-ar putea mai curînd spune că românii dau totul și nu iau nimic în schimb
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
România cît și peste hotare, o mare parte a vieții și-a petrecut-o în anticariate, cercetînd, făcînd schimb și cumpărînd cărți. Nu trebuie să fim surprinși de faptul că școala primară, gimnaziul și liceul nu i-au oferit "nici dragoste, nici mîndrie"15. Era mult înaintea celor de vîrsta lui și tot timpul singuratic. S-a înscris la școală știind deja să citească și să scrie și stăpînind limba franceză, cufundat într-o lume de vis clădită pe lecturile lui
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
evreilor români a fost primită mai puțin decît favorabil în Moldova 22. Ce a citit Iorga înainte de a intra în sistemul de învățămînt oficial? Jurnale de călătorie pe mare, Victor Hugo, Lamartine, tragedia lui Abélard și a Héloisei, poezii de dragoste englezești, romanele lui Dumas-Tatăl, cărți despre epoca lui Napoleon, despre conspirațiile patriotice ale Burschenschaften-ului și descrierile acestuia relativ la Spania invizibilă, lupta de gherilă împotriva invaziei napoleoniene, și așa mai departe 23. Programa școlară era destul de ușoară, dar Iorga a rămas
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
multe exagerări. Există diverse feluri de socialism. Există cel al lui Constantin Dobrogeanu-Gherea, care a ajuns la noi acum vreo 30 de ani odată cu Carol Mayer și cu broșurile lui Kropotkin "Revista socială". El declară că a învățat de la acesta dragostea caldă pentru oameni și pentru țărani. După ieșirea din scenă a acestor oameni, muncitorii au rămas fără lideri. Au apărut apoi ideile lui Cristian Rakovski, și unde ar duce ideile lui poate vedea oricine în cea de a treia patrie
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
la Veneția, orașul acela de vis și mistic, cu canalele și palatele sale, cu apusul lui și cu omniprezentul trecut. Veneția prezenta un interes profund mai ales pentru romantici, deci și pentru Iorga. Pentru el era înfiriparea unei legături de dragoste. Mai tîrziu va fonda o școală acolo. Dar el a iubit Veneția nu cu dragostea unui Nietzsche, a unui Ruskin, a unui Liszt sau Wagner! Nicolae Iorga, naționalistul latin oriental cu rădăcini grecești, viitorul bizantinolog de renume internațional, a găsit
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
lui și cu omniprezentul trecut. Veneția prezenta un interes profund mai ales pentru romantici, deci și pentru Iorga. Pentru el era înfiriparea unei legături de dragoste. Mai tîrziu va fonda o școală acolo. Dar el a iubit Veneția nu cu dragostea unui Nietzsche, a unui Ruskin, a unui Liszt sau Wagner! Nicolae Iorga, naționalistul latin oriental cu rădăcini grecești, viitorul bizantinolog de renume internațional, a găsit la Veneția legătura clasică dintre Bizanț și lumea latină, dintre Occident și Levant. Ulterior, pe măsură ce
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
sarcastice încît și-a aruncat manuscrisul în foc84. În perioada aceea, Iorga scrie în "Adevărul ilustrat": "... critica literară nu are nici o valoare dacă nu constituie o simbioză între critic și cel care creează respectiva bucată literară, mult mai importantă fiind dragostea, o dragoste de artă naivă, copilărească și mistuitoare"85. Putem sesiza aici făcîndu-și apariția contururile Sămănătorismului. Relația lui Iorga cu Caragiale s-a stricat. Marele scriitor satiric era puțin angajat după părerea lui: Caragiale nu se identifica cu nici un curent
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
și-a aruncat manuscrisul în foc84. În perioada aceea, Iorga scrie în "Adevărul ilustrat": "... critica literară nu are nici o valoare dacă nu constituie o simbioză între critic și cel care creează respectiva bucată literară, mult mai importantă fiind dragostea, o dragoste de artă naivă, copilărească și mistuitoare"85. Putem sesiza aici făcîndu-și apariția contururile Sămănătorismului. Relația lui Iorga cu Caragiale s-a stricat. Marele scriitor satiric era puțin angajat după părerea lui: Caragiale nu se identifica cu nici un curent politic sau
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
strălucește mai tare aici! Acolo de unde vin eu nu lipsește nimic; este o țară măreață, o națiune grandioasă, jos pălăria în fața mea!" Iorga s-a lovit de un astfel de naționalism, printre unguri, evrei și francezi. Dar adevăratul naționalism înseamnă dragostea față de națiunea ta mai presus de cea față de orice altă națiune. Să iubești ceea ce este bun și firesc la o națiune; nu păcatele și relele națiunii. Patriotismul este dragostea pentru și apărarea patriei tale; naționalistul și patriotul își iubesc pămîntul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de naționalism, printre unguri, evrei și francezi. Dar adevăratul naționalism înseamnă dragostea față de națiunea ta mai presus de cea față de orice altă națiune. Să iubești ceea ce este bun și firesc la o națiune; nu păcatele și relele națiunii. Patriotismul este dragostea pentru și apărarea patriei tale; naționalistul și patriotul își iubesc pămîntul și națiunea dintr-o datorie morală. Ei își iubesc țara așa cum își iubesc părinții sau copiii. Iubirea față de națiunea lor este o lege morală înălțătoare a firii pentru ei
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
lovite de toiagul lui Moise. Acolo se află puterea și viitorul nostru"153. Programul acesta trebuie înțeles ca un apel social propagandistic de a culturaliza țărănimea. Se acorda puțină atenție esteticii, scoțîndu-se în evidență mîndria patriotică și exaltîndu-se trecutul și dragostea pentru țărănime. Programul afirma un ideal național, oferind suport critic cultural și social. Iorga avea în vedere un țel social: întemeierea "satului sămănătorist" și apariția "sămănătoristului". Această viziune coincide cu popularitatea haiducilor așa cum erau prezentați în poeziile lui Coșbuc și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de sud-est dacă este privită izolat față de istoria regiunii luată ca un tot. Spre deosebire de institutul similar de la Viena, care (după părerea lui Iorga) pregătea guvernatori imperialiști care să domnească în Balcani, Iorga urmărea ca în acest institut să fie propovăduită dragostea și înțelegerea reciprocă între popoarele balcanice 240. Acțiunile prosîrbești și deci antiaustriece și antigermane ale lui Iorga erau dezaprobate de către bătrînul rege241. În vara lui 1914, secolul al XIX-lea și odată cu el un mod de viață luau sfîrșit. Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
îl numea o "nouă specie". În conversația avută cu comandantul german, generalul von Bissing, cardinalul Mercier de Louvain îi amintea acestuia că riscă judecata istoriei. Bissing a răspuns: "Dar, Monseniore, noi vom cîștiga războiul și noi vom scrie istoria"27. Dragostea lui Iorga pentru Franța și aversiunea sa față de Germania aveau rădăcini culturale, ca și sentimentele lui față de Rusia. Care vor dura cît va trăi. "Monarhia națională a Germaniei", scria el în 1915, "încearcă să achiziționeze cît mai mulți sclavi posibil
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
diferite ale evreilor francezi și italieni și i-a îndemnat pe evreii români să ia exemplu de la aceștia. Întrebat ce părere are despre acordarea de drepturi cetățenești evreilor din Franța și Italia, Iorga a răspuns: Atunci cînd vor arăta aceeași dragoste față de poporul nostru ca și cea manifestată de evreii din Franța față de poporul francez și cel italian, vor obține drepturi cetățenești". El considera că evreii din România "cer totul și nu dau nimic în schimb", deși își dădea seama că
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
pentru ea, în frunte cu regele și regina. Cuvîntarea a fost tipărită și difuzată în tranșeele soldaților crîncen asediați, obosiți, însîngerați și luptînd totuși. Iorga a scris în perioada aceasta cîteva dintre cele mai frumoase articole ale sale, scriind cu dragoste despre suferințele soldaților de pe front, chiar și despre caii suprasolicitați mobilizați pentru forțele militare române. A văzut odată un grup de țărani tineri refugiați și i-a întrebat: "De unde sînteți, flăcăi?" "Din Olt, de la Rîmnic etc." i s-a răspuns
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Regina Maria l-a rugat pe Iorga să scrie o carte despre Prințul Carol care să facă exact acest lucru 116. În broșura Prințul Carol pentru cine nu-l cunoaște și totuși îl judecă (Iași, 1918), Iorga descria manifestările de dragoste ale ardelenilor în timpul vizitei lui Carol. A vorbit și despre participarea lui Carol la cursurile Universității de Vară a lui Iorga de la Vălenii de Munte. Vara lui 1918 a fost fierbinte și lungă. Iorga primea tot timpul știri din România
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
lui Brătianu la putere a apărut o versiune românească a "revenirii la normalitate". Victoria suprafanarului (cum îi spunea Iorga) era un fapt împlinit. Se poate să fi fost vorba de un Suprafanar ; legenda mielului mitic sacrificat, Miorița și cîntecele de dragoste triste și pline de durere, Doinele se poate să fi fost (după părerea lui Simion Mehedinți) cea mai mare contribuție românească la folclorul și cultura omenirii, chiar dacă România trăia în secolul al XX-lea. Sămănătorismul lui Iorga nu avea ceea ce
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
gata oricînd să intervină. Iorga înțelegea și nevoia României Mari în privința liniștii interne. A luat de multe ori atitudine fermă împotriva ațîțării la ură antisemită, a demagogiei și violenței (mai ales din partea corpului studențesc), avertizînd că "în România Mare doar dragostea poate realiza ceva"87. Aflat în contact permanent cu intelectualii occidentali (mulți dintre ei evrei) și călătorind frecvent în țările din Vest, el înțelegea că integrarea vitală a României în Sistemul de la Versailles va fi dificilă dacă barbarismul antisemit care
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
recunoscut reintegrarea Basarabiei în granițele României, dar chiar în același an a început și să încurajeze sistematic revizionismul maghiar. Se pare (așa cum își aminteau membrii familiei Iorga în discuțiile avute cu autorul cărții de față) că Iorga spera că, grație dragostei sale profunde față de Italia și a stabilirii recente a unei relații semnificative cu Mussolini, va putea contracara influența maghiară la Roma! O asemenea ispravă nu putea fi realizată decît de el! Orice altceva nu mai avea nici o importanță: Iorga voia
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
la evrei români avînd asemenea sentimente, dar nici una la gentilii români. Care poate fi explicația acestui fapt? În naivitatea lui sămănătoristă, Iorga nu înțelegea că oamenii aceștia (din Vechiul Regat, Transilvania sau Bucovina) nu priveau înapoi spre satele lor cu dragostea lui sămănătoristă! Majoritatea acestor români trăiau într-o sărăcie chinuitoare, suportînd zilnic umilințele inerente acesteia. Un țăran din satele acelea, pășind pe cîmp în urma boului sau a catîrului său din zori pînă-n amurg pentru mai nimic, alegîndu-se doar cu bălegar
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
nu a traversat niciodată ca să se uite mai de aproape, să citească poezia Emmei Lazarus și să mediteze asupra sensului ei! Dacă ar fi făcut-o, ar fi arătat mai multă înțelegere față de acei româno-americani care-i displăceau. Cu toată dragostea și introspecțiile perceptive ale lui Iorga față de Statele Unite, există foarte multe lucruri pe care le-a idealizat sau nu a reușit să le înțeleagă (inclusiv unele fundamentale care au făcut ca Statele Unite să fie ceea ce au devenit). Acest fapt devine
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
în călătorii, avînd grijă de o liotă de copii și îngrijind-o pe vîrstnica mamă a lui Iorga. În timpul scurtelor perioade cînd nu erau împreună, doamna Catinca îi scria cîteva scrisori lui "Nicu", care erau pline de căldură și de dragoste și ilustrau o viață de familie exemplară 229. Iorga avea puține legături cu fratele său Gheorghe. Familia Iorga a continuat să doneze mari sume de bani pentru operele de binefacere, dar foarte discret, acestea putînd fi găsite doar în corespondența
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]