65,481 matches
-
departe, spre Antipa-MȚR-Geologie. La Antipa am stat jumătate de oră la coadă ca să pot intra, iar în spatele meu era și mai multă lume. La Muzeul Țăranului Român, următorul pe listă, era și mai aglomerat, iar după Geologie am plecat direct acasă pentru că noaptea albă a muzeelor se cam apropia de „zori“ - pentru cei care nu știu, chiar și în „noaptea albă“ muzeele nu sunt deschise mai târziu de ora 1.00, pentru că a doua zi au program normal; și în afară
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
cerneală, este închis într-o cușcă și vizitat organizat de cetățenii orășelului american. Naratorul (autoăironizează crud condiția scriitorului mânjit de tuș: „L-am menționat mai devreme pe Alexander Woolcott, scriitorul mucalit și mare producător, care fusese odată oaspete la noi acasă. El e cel care a inventat un minunat epitet pentru scriitori: «Nefericiții pătați de cerneală». Ar fi trebuit să mă vadă pe mine în cușcă“. Cele două figuri „mutilate“ se vor întâlni peste mulți ani în New York. Rudy e farmacist
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
ținem de rușii ăștia? Cum e posibil ca la câțiva ani după revoluție să se monteze Cehov?!“ A fost un șoc pentru părinții dumneavoastră că v-ați apucat de meseria asta? N-a fost un șoc, pentru că diriginta venea deseori acasă și spunea: „Mai liniștiți-l pe Ion, că e clovnul clasei!“ Știi cum, întotdeauna se găsește unul care e mai histrionic de felul lui. S-au mirat, dar, în același timp, nici nu s-au bucurat foarte tare, pentru că e
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
protecție de capitală, însă nasul lui de vulpoi nu-l va trăda. Prima întâlnire cu Pușkin nu are loc, se amână, ba chiar îl dezamăgește pe tânărul „malorus“ care nu prea știe cum e cu boema de Petersburg. Când ajunge acasă la Pușkin, cere o întrevedere cu poetul. I se spune că nu poate să-l primească. Gogol, naiv, întreabă: „Ce face Maestrul, scrie?“. I se răspunde calm că „Alexandr Sergheevici a jucat cărți și a băut toată noaptea, iar acum
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
prin diverse critici și aprecieri negative, putându-se ajunge chiar la pedeapsa fizică și verbală mai mult sau mai puțin intensă, regulată sau nu, până la abuzul fizic sau sexual. Sancțiunile disciplinare bazate pe maltratare sau pedepsire, fie că sunt aplicate acasă, la școală sau la locul de muncă, sunt asociate cu agresivitatea atât la copii și adolescenți, cât și la adulți (Dodge, Bates și Petit, 1990; Weiss, Dodge, Bates și Petit, 1992 citați de Coie et al., 1997). Copii maltratați sau
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
citat de Eron, 1994), fiecare copil își evaluează colegul de clasă, răspunzând la 10 întrebări de genul "ghicește cine e" (de exemplu: Cine n-a ascultat-o pe învățătoare?). Rezultatele au arătat că acei copii care au fost aspru pedepsiți acasă pentru comportamentul lor agresiv sunt mai agresivi și la școală. Tehnici proiective. Este foarte important ca în timpul studiului comportamentului agresiv indivizii să nu știe că sunt interogați pe această dimensiune a activității lor psihologice. Uneori ei își dau seama totuși
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
este dureros suportată din cauza copiilor. În general, societatea are reacții ambigui față de femeile bătute. Oricare n-ar fi calea aleasă, femeile sunt judecate negativ. Dacă decid să rămână și să suporte maltratarea, ele sunt acuzate de lașitate. Dacă pleacă de acasă, femeile sunt acuzate de distrugerea familiei. Mișcările sociale au adoptat atitudini și norme mult prea lejere la adresa violenței domestice. Reprezentanții legii evită încă să intervină în ceea ce ei numesc "certuri de familie" (Walker, 1999). Victimele prezintă adesea un ansamblu de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
un risc. Maltratarea din familie este adesea asociată alcoolismului sau consumului de droguri. În celelalte forme de maltratare, orice eveniment care nu place părinților sau care pune în pericol puterea lor parentală, precum obținerea unei note proaste la școală, ajungerea acasă la ore foarte târzii etc., poate constitui un pretext pentru maltratare. Variabile individuale și contextuale. De multe ori părinții care maltratează au fost ei înșiși copii maltratați, crescuți într-u mediu de socializare negativă, supuși maltratărilor fizice, neglijenței sau altor
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
intervenții rezonabile și a pedepsirii moderate. Eron și colegii săi (1971 citat de Eron, 1994) au observat că băieții care se identifică puternic cu tații lor și care sunt pedepsiți pentru agresiunile comise nu sunt agresivi nici la școală, nici acasă. Un mediu familial afectuos și înțelegător în care copilul se identifică cu tatăl său și pedepsirea motivată și justificată pot duce la evitarea imitării și generalizării comportamentelor agresive de către copil. În schimb, pedepsele cronice și intense, oricare n-ar fi
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
corelează pozitiv cu manifestările ostile ale copilului în cadrul școlii. Părinții care se folosesc de puterea lor într-o manieră arbitrară și cei autoritari cu copiii lor îi învață pe aceștia două lucruri: (a) că ei nu trebuie să fie agresivi acasă (cu ajutorul pedepselor directe) și (b) că agresivitatea este un mijloc eficient pentru atingerea obiectivelor ( prin observarea modelului oferit de adult). Forma extremă a acestei duble achiziții poate fi verificată la copiii maltratați. Un studiu efectuat pe 34 de familii care
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Hudești pleci seara și dimineața ești în București, îți rezolvi problemele și seara te poți întoarce la Hudești. înainte trebuia să faci vreo două-trei zile până la capitală, să dormi prin gări și nu se știa dacă te puteai întoarce sănătos acasă. Oamenii la 60 de ani erau considerați bătrâni și rar se întâmpla ca unii să atingă 80 de ani. Astăzi mulți depășesc 80 de ani, alții trec și de 90 și unii ating 100 de ani(ex. Macovei Rusanda din
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
mulți bărbați încă buni de lucru pleacă la lucru în fermele pomicole sau viticole din județele vestice: Timiș, Arad, Bihor sau în Dobrogea. Acolo lucrează la curățat via sau pomii fructiferi, fie la recoltat fructe sau struguri și se întorc acasă cu ceva bani pentru a-și mai îmbunătăți traiul. O parte din femeile tinere au lucrat la Darabani sau chiar la Botoșani la diferite fabrici de confecție. Din comuna noastră mai există bărbați care lucrează în construcții. La sfârșitul anului
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
cu greutățile războiului, foametea, bolile, sărăcia, împotriva cămătarilor, speculanților și negustorilor. Invazia rușilor a dus și mai mult la scăderea nivelului vieții, la jefuirea a forțată a populației, la scăderea șeptelului de animale. Animalele erau luate forțat de la femeile rămase acasă, fie pentru transportul tunurilor rusești sau la căruțele cu muniție, iar de cele mai multe ori pentru hrana armatei rusești. în vara anului 1944, rușii au luat cireada de vite de pe islaz la Lupeni. Nimeni nu putea zice nimic, căci era amenințat
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
nordul țării. în timpul verii, vacile cu lapte erau și sunt date la izlaz în fiecare sat din comună. Vacile sterpe, boii și tineretul bovin erau duse la izlaz la Baranca, unde erau date în primire la văcari și se aduceau acasă tocmai toamna. Când le luau în primire, văcarii le însemnau cu un fier înroșit în foc. în timpul verii locuitorii trebuiau să ducă tainul pentru păscut vitele(făină de porumb și ceva brânză), iar toamna când le scoteau de la pășunat trebuiau
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
se apropia de voloc cu bătaia apei, femeile ridicau volocul și acolo găseau câțiva pești mai mici sau mai mari pe careîi puneau în traistele ce le purtau după gât. După ce terminau acțiunea femeile împărțeau peștele pe care-l duceau acasă. Se mai pescuia și cu undița și cu năpatca, dar mai rar. Exista pe atunci și o zicală Mămăligă de râșniță și pește din undiță care scotea în evidență și mai mult sărăcia în care se zbăteau unii dintre hudeștenii
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
nu se vindecau cu leacuri băbești sau după ce li se citea la preot de mai multe ori erau duși cu căruța la Spitalul Suharău sau la Darabani. De multe ori se întâmpla să fie prea târziu și bolnavii erau aduși acasă unde își mai petreceau câteva zile în chinuri groaznice. Aceste lucruri se întâmplau și datorită lipsei banilor care trebuiau dați la doctori și chiar pentru medicamente, iar țăranii noștri îi câștigau cu greu. Existau în sat și unii bătrâni care
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
un bărbat sau vreo femeie, fata va trăi. Dacă vă va ieși un animal oarecare, fata va muri. După ce au ieșit din curtea vrăjitoarei lea ieșit în fața cailor un cățel toflogos care se băga printre picioarele cailor. Când au ajuns acasă, fata îndată a murit. Familia ei era distrusă. Nimeni nu mai știa ce să creadă. în ziua când trebuia să-i fie nunta, i-a fost înmormântarea. Covorul de cununie țesut de mâna ei a fost dat de pomană mirelui
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
un regim aspru. în calitate de cioclu a fost numit de către boier un om voinic și hotărât peste măsură. Acesta trebuia să controleze pe la casele locuitorilor din sat felul cum ieșeau oamenii cu scaunul. Dacă era moale, îndată omul era luat de acasă, dus pe malul uneia dintre gropile cu var, lovit puternic cu o măciucă și repezit în groapa cu var. Unii bătrâni povestesc cu groază unele lucruri despre acest om care într-una din zile a luat-o chiar pe sora
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
și seceta din 1946-1947, venită îndată după războiul mondial, din care mulți bărbați tineri nu s-au mai întors, alții au venit invalizi și puțini s-au întors sănătoși. S-au întors din război din focul morții și au murit acasă de foame. Seceta cumplită din vara anului 1946 și chiar din 1947 a lovit cumplit și comuna Hudești. Au scăpat, în general, cei care aveau pe lângă casă o vacă cu lapte deși și acesta era puțin căci vitele naveau cu
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
de cartofi. Familiile care erau înscrise trimiteau câte un copil care ridica de acolo câte o porție-două de supă-de fapt mai mult apă și câte 3-4 bucățele de cartofi. Grâul semănat n-a crescut deloc. Trebuia smuls din pământ, adus acasă și bătut, dat prin râșniță și făcut făină. Dar câtă făină !? în vremurile acelea nimeni nu voia să primească musafiri. Fiecare chibzuia cum să consume cât mai puțin din ceea ce avea ca să poată supraviețui. în toamna anului 1947 situația a
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
clasă. Era foarte grețoasă, dar eram lămuriți să o luăm așa căci eram foarte slăbiți. Mai târziu se mai dădea la pauza mare și câte o cană de lapte preparat din lapte praf. Eu nu primeam căci părinții mei aveau acasă vacă cu lapte. Mie mi se părea că acela făcut din lapte praf era mai bun. Am mâncat lapte de toate felurile, dar parcă ca acela n-am mâncat. Dă...! Ce să-i faci ? minte de copil. Au început să
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
notări ca: obligativitatea s-a aplicat de domnul diriginte. Lipsesc datorită faptului că fiind epoca prașilei porumbului, copiii sânt la munca câmpului. Sau în alt loc se menționa: însă astăzi zi de iarmaroc la Darabani, au fost opriți de părinți acasă. Directorii de școli înaintau listele cu elevii ce nu frecventau școala, iar perceptorul trebuia să aplice amenzile . într-un proces-verbal de inspecție încheiat la 10 septembrie 1921 la Școala din cotuna Vatra la capitolul. înscrierea și frecventarea pe clase prezenta
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
o scândură cu flori și cu păsărele. Ornamente mai simple au apărut mai apoi la cerdac, sus la streașină sau chiar la stâlpi. Considerăm necesar să arătăm câteva lucruri și în legătură cu ornamentarea gardurilor. La început când sărăcia era la ea acasă gardurile erau inexistente. Ele au apărut ca o necesitate de a proteja culturile din grădini. Se amenajau garduri din coceni de porumb, din bețe de floarea-soarelui sau și din stuf la Bașeu și la Baranca. Cele mai reușite garduri erau
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
muta De m-ar lăsa inima, Dar inima nu mă lasă Să mă mut din iarba deasă.” 154 Sau: „Păduricea-i verde Mândra-n poartă șede, Badea pe drum trece Cu ochii-l petrece. Păduricea-i deasă, Mândra nu-i acasă Și s-a dus devale Să m-aștepte-n cale.” Alte cântece se referă la momente apăsătoare din viață: „Foaie verde și-o păpușă Mi-am făcut o cărărușă Pân-la măicuța la ușă Și dușmanii m-au pândit Cărărușa mi-o-ngrădit Nici cu
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
puțină apă din aceea și de ea nu se va mai lipi nici un bărbat. Despre femei goale am mai vorbit când am prezentat despre satul Vatra, dar am auzit din gura unui bărbat serios din satul Alba că întorcându-se acasă cam pe la miezul nopții și fiind puțin amețit trecea pe un loc viran și a văzut o femeie complet goală, despletită cu o mătură într-o mână și cu un făraș în cealaltă. Alerga ca o nălucă și în urma ei
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]