56,095 matches
-
muncitorilor europeni, efectuate de Școala lui Fr. Le Play (1806-1882). Profesorul Gusti a apreciat (Gusti 1934/1968, 300-302) acest „vast repertoriu de fapte descrise cu îngrijire”, dar s-a delimitat critic de „teoriile foarte discutabile” în lumina cărora au fost comentate datele empirice, de reducționismul metodei monografice practicat de Le Play, care se centra pe studiul bugetelor de încasări și cheltuieli ale familiilor de lucrători. În al treilea rând, elevul român al lui Durkheim și-a însușit regulile metodei sociologice durkheimiene
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
fenomenul teatral românesc și străin. În această ipostază el abordează problemele literaturii și ale reprezentației dramatice cu toată seriozitatea, demonstrând o bună cunoaștere a istoriei genului, a mișcărilor moderne și practicând o critică teatrală profesionistă, responsabilă: prezintă autori, explică opere, comentează toate aspectele importante ale unui spectacol. Debutul propriu-zis în teatru are loc în 1909, când i se joacă la Teatrul Național din București drama Noaptea Învierii, iar consacrarea ca autor dramatic vine în 1913, când, pe aceeași scenă, este reprezentată
HERZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287432_a_288761]
-
proză fiind susținute de G.M. Zamfirescu, A. de Herz, I. Dongorozi. George Dorul Dumitrescu traduce schița Fricoșii... de A.P. Cehov, iar Ion Marin Sadoveanu publică un scenariu după Moartea lui Fulger de G. Coșbuc. Rubricile „Revista cărților” și „Revista revistelor” comentează cele mai recente apariții de cărți și de reviste, în timp ce la „Fulguiri” sau la „Pagini de cronică” sunt găzduite articole de atitudine. I.R.-N.
ICOANE MARAMURESENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287498_a_288827]
-
reflectă și în critica succintă a politicii editoriale practicate de Editura și Librăria Alcalay și de Editura Cartea Românească sau în nota referitoare la F. Aderca, ale cărui cunoștințe de limbă franceză nu l-ar îndreptăți să traducă sau să comenteze texte din Paul Valéry (Moralistul și grebla). Literatura străină este prezentă doar printr-un fragment, într-o tălmăcire semnată M.S., din O seară cu domnul Teste de Paul Valéry. A.-M.B.
IDEEA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287502_a_288831]
-
în înțelesul lor, dar nu se suprapun. Eul e implicat în gândirea reflexivă a lui Descartes și e folosit mult de Kant în Critica rațiunii pure (Kant, 1969Ă cu sublinierea că, gândirea e totdeauna a cuiva, că nu se poate comenta decât faptul că eu gândesc. A fost utilizat și de Fichte, care interpreta kantianismul ca fiind centrat de opoziția eu/non-eu (într-o reluare a polarității subiect-obiectă. Referințe majore la eu reapar în gândirea fenomenologică și existențialistă a secolului XX
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
centrat pe tema eului - ego-psihologia -, care, la rândul ei, a permis dezvoltarea teoriei atașamentului și a psihologiei interpersonale. Eul este și pronume personal: eu, tu, el definesc trei ipostaze ale persoanei în cadrul limbajului. Există trei ipostaze antropologice pe care le comentează cognitivismul contemporan: - perspectiva persoanei întâi (euă, care este cea a trăirii intimității și subiectivității conștiente, reflexive; - perspectiva persoanei a treia, care este una a abordării obiective, științifice. În măsura în care referința e la un alt om, acesta se plasează acum în poziția
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
un alt om, acesta se plasează acum în poziția de „el” și poate fi studiat științific, dar mai ales poate fi caracterizat, de obicei, prin dialogul dintre „eu” și „tu”, dintre „noi”; - perspectiva persoanei a doua (tuă este mai puțin comentată de cognitivism, dar a fost abordată de fenomenologie și existențialism. E vorba de relațiile interpersonale intime, duale, dintre „eu” și „tu”, care presupun apropiere și interpătrundere reciprocă. Multe dintre sensurile eului interferează cu cele ale sinelui (selfă și acesta a
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
pe perfecțiunea cifrei 4 susținută de Pitagora etc. 1.5. Virtuțile lui Aristotel și caracterele lui Teofrast Grecii antici au adus o contribuție importantă în domeniul caracteriologiei, odată cu dezvoltarea de către Aristotel (1988Ă a teoriei virtuților în cadrul eticii, în care e comentată „viața virtuoasă” a cetățeanului atenian. De fapt, tema virtuților apare implicit în orice societate istorică și se fixează întâi în epopei. Eroii ideali ai acestora au o serie de trăsături constante și pregnante, detectabile în comportament; admirați ca atare de
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
la preocuparea pentru localizarea cerebrală a diverselor funcții, interesul pentru trăsăturile faciale ca expresie a caracterului omului se restrânge treptat, în paralel cu declinul portretului. La vremea lor însă, ideile lui Gall erau atât de importante încât Hegel le-a comentat pe larg în Fenomenologia Spiritului (1807Ă. Cercetările de fisiognomie în tradiția inițiată de Lavater continuă și în prezent, mai ales în școala franceză, care se consideră urmașă a lui Sigaud. De exemplu, Spinetta (1987Ă ia în considerare aspectul general al
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
variante anormale caracterial, cu manifestări depresive și hipomane. În plus, e predispus spre boala psihică denumită psihoză maniaco-depresivă. Alături de tipul morfo-psihologic „picnic” se mai descriu tipurile „leptosom” (astenică și „muscular-atletic”. Fiecare e descriptibil printr-un aspect corporal care poate fi comentat în anumiți termeni: „leptosomul” este subțire, cu trăsături colțuroase, iar din punct de vedere psihic e un astenic, introvertit, problematizant, indecis, lipsit de spontaneitate, ezitant, care leagă greu prietenii și se ocupă de abstractizări. Din punctul de vedere al personalității
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
omului. Această atitudine s-a prelungit până la sfârșitul secolul al XVIII-lea și până la opera lui Kant. Și în prezent, în bisericile creștine, dogma vorbește constant și insistent despre „persoanele divine”. Faptul e valabil și în ortodoxism, amplu prezentat și comentat în România de părintele STĂNILOAIE (1987Ă. Putem cita, privitor la iubirea dumnezeiască: „Dumnezeu e din veci iubitor, înainte de creație, de timp; e iubirea între persoanele treimi .... în iubire se arată distincția între persoanele ce se iubesc și unirea între ele
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
profesor al lui Karol Wotiek, viitorul papă Ioan Paul al II-leaă și la Praga. Personalismul a pătruns, explicit sau implicit, și în Germania, la filosofii de orientare fenomenologică. Fenomenologia lui Husserl pune accentul pe conștiință, subiect și subiectivitate, fără a comenta persoana, deoarece nu imaginează raportarea „față în față” a indivizilor umani. În ultima perioadă în care tema alter-ego-ului a devenit centrală, Husserl (1994Ă a dezvoltat ideea unei „intersubiectivități transcendentale”, fără a face apel la conceptul de „persoană”. Totuși, în cadrul fenomenologiei
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
persoană spirituală, el e totdeauna în raport cu alții, iar existența sa are un anumit sens. Etica lui Scheler nu s-a îndepărtat de abordarea sociologică și istorică, fiind mai apropiată de omul real decât etica angelică a lui Kant. Ea a comentat și ipostaza eroilor, sfinților, geniilor, toți impunându-se ca tipuri exemplare. Cu excepția lui SCHELER mișcările personaliste au fost mai aproape de politică decât de elaborări etice. Este cazul personalismului francez a lui Mounier și a revistei Esprit. Într-o sinteză asupra
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
geniilor, toți impunându-se ca tipuri exemplare. Cu excepția lui SCHELER mișcările personaliste au fost mai aproape de politică decât de elaborări etice. Este cazul personalismului francez a lui Mounier și a revistei Esprit. Într-o sinteză asupra personalismului, acesta (Mounier, 1969Ă comentează următoarele teme: - existența necorporală a omului - persoana emerge din natură, dar o transcede; - comunicarea interpersonală - personalismul combate individualismul, dar și colectivismul, pledând pentru unitatea persoanei; - intimitatea - e necesară, ca reculegere, univers privat, individul coborând în profunzimile sinelui de unde revine spre
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de unele doctrine pe macroeconomie și în raport cu cinismul în afaceri practicat și teoretizat de anumite grupuri de acțiune. 1.10. Sensul larg al noțiunii de persoană Noțiunea de „persoană” are, desigur, și un înțeles psihologic specific uman care va fi comentat în continuare, dar el nu se reduce la universul psihologiei. În secolul XX termenul de „persoană” a intrat în limbajul curent, cel al vieții de zi cu zi, în el sedimentându-se înțelesuri multiple pe care istoria ideilor le relevă
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
descărcându-se pe căi laterale, „surogat”, fapt ce conduce la simptome nevrotice. Concepția psihanalizei cu privire la omul individual e deosebit de complexă și nu poate fi rezumată în câteva rânduri. Dintre dificultățile de înțelegere fac parte și limbajul special în care sunt comentate psihismul și problemele sale, multiplele simboluri și mituri ce sunt evocate și, mai ales, nevoia unei inițieri deosebite, ce presupune în mod tradițional faptul de a fi analizat de către un psihanalist, ritual ce seamănă cu cel al unei convertiri. În
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
factorii ambientali, impuși sau construiți. Omul e capabil să construiască un ambient social prin efortul său generativ, creativ. Determinismul personal e ordonat de propriile credințe în eficacitate, de scopurile cognitive, calitățile gândirii analitice și reacțiile afectiv-reflexive. Aceste aspecte nu sunt comentate de psihanaliză și doar tangențial de psihologia trăsăturilor. În concepția lui Bandura intervin și trăsăturile de personalitate, dar nu de-contextualizat. Determinismul personal se cere înțeles în contextul variatelor situații, și nu în general. El operează ca factor complex, dinamic și
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
diverse metodologii, cunoștințe mai mult sau mai puțin sistematizate, care pot ghida cunoașterea „psihologică” a omului individual actual. Nu există însă un corp doctrinar solid și unitar, care să fie un referențial indiscutabil pentru comunitatea psihologilor și psihopatologilor atunci când se comentează tulburările de personalitate, deși o serie de sugestii, date, metodologii și concepții îl pot inspira pe psiholog, clinician sau pe antropolog. Acest fapt se cere subliniat, deoarece, în ultimul timp, mulți susțin o ideologie a importanței și primatului „datelor empirice
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
total dezangajate moral și vizează devalorizarea și umilirea partenerilor, sunt expresia pulsiunilor sexuale deviante și apanajul - cu precădere - al sexului masculin. Severitatea manifestărilor este în directă concordanță cu prezența unor trăsături de serie psihopatică. Schrenck-Notzing (apud Millon et al., 1998Ă comentează termenul de sado-masochism și îi integrează algolagnia sau plăcerea provocată de durere. Descrierea ei a fost completată și nuanțată, în 1898, de către Ellis (1939Ă, devenind cu adevărat populară. Sadismul și masochismul sunt descrise ca nefiind autogonice, ci integrabile unui continuum
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
al XIX-lea și începutului secolului XX, Kraepelin (1905Ă reliefează caracterul congenital al constituției psihopatice și dezvoltă conceptul de inferioritate psihopatică introdus de KOCH. Acesta devine generic pentru toate structurile dizarmonice ale personalității, inclusiv pentru variantele paranoică, antisocială și hipocondriacă, comentate de același autor. Între 1904 și 1915, psihiatrul și nosologul german descrie patru structuri personopatice dominate de minciuna patologică și escrocherie, comportament criminal impulsiv sau elaborat și vagabondaj. Ele se regăsesc și astăzi în portretele psihologice ale personalităților antisociale. Același
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
trebuie raportată la reperele demografice individuale și la nivelul de asumare responsabilă a experiențelor biografice dezavantajante. Atributele individualismului promovat de sociocultura modernă occidentală sunt și ele extrapolate în structura diverselor categorii tipologice personologice. Tulburările de personalitate au fost descrise și comentate de-a lungul timpului în cele mai importante sisteme nosologico-nosografice psihiatrice internaționale (Oldham, 2005Ă. Ele au fost privite ca un continuum al personalității normale, dar și ca un domeniu complet distinct (Lewis și Appleby, 1988Ă. În același context, personalitățile patologice
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
generale, dincolo de aspectele tipologice. Semnificațiile speciale ale Axei II Axa II din DSM III și DSM IV surprinde și semnifică de fapt problematica terenului. Terenul în medicină este un element deosebit de important al etiopatogeniei și prognosticului. Medicina hipocratică l-a comentat din perspectiva celor patru umori, într-un sens unitar pentru medicina trupului și sufletului. În secolul XX s-a insistat asupra terenului marcat sau predispus genetic, al celui slăbit din cauza malnutriției și epuizării, asupra deficitului imunologic, a terenului sensibilizat alergic
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
sine, fanaticul, apaticul (lipsit de stimă de sineă - instabilul afectiv, explozivul, abulicul, astenicul. Cu excepția situației în care accentul a fost pus pe un singur aspect dissocial ca în cazul psihopatului lui Cleckley, în rest, toți autorii și toate sistemele au comentat un număr finit de tipuri, de clase sau categorii tipologice de tulburări de personalitate, chiar dacă au lansat și variante de rezervă. Există chiar tendința ca accentul să cadă pe tipologie, pe stilul de manifestare, ignorându-se caracterizarea generală. Asupra acestui
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de un eu, un sine (selfă, reflexiv, spontan și proiectiv, dar totul rămâne o presupoziție neexplicită. De asemenea, atitudinile, problemele și comportamentul interpersonal, atât de mult accentuate de teoria circumplexului, sunt puse alături de alte manifestări psihice, fără diferențiere. Nu e comentată stima de sine scăzută sau crescută. În sfârșit, nu sunt reliefate acțiunile care implică moralitate, responsabilitate, discernământul, culpa, generozitatea. În doctrina psihanalitică, pe cât e ea de rigidă și generalizatoare, este loc pentru eu, sine, impulsuri, tendințe, reflectarea altora în sine
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
asupra persoanei. Circumplexul interpersonal rămâne interesant și util din multe puncte de vedere, dar și în acest caz, în forma clasică a circumplexului eul, sinele și conștiința morală sunt doar implicate, presupuse. O serie de aspecte ale psihismului nu sunt comentate, așa cum au indicat cei care arătau că doar doi din cei cinci mari factori sunt bine reprezentați. Lipsește, de exemplu, ceea ce se leagă cu inițiativa în acțiune și autodirecționarea spre atingerea unui scop, adică primul factor caracterial a lui Cloninger
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]