55,798 matches
-
raționament care se bazează pe premisa că „fratele meu este student” poate fi unul corect, fără ca (din cauza nechestionării presupozițiilor pe care se fundamentează această premisă) concluzia să fie adevărată. În ceea ce privește utilitatea distincției pentru poziția exprimată În studiul nostru, Într-o dezbatere ce opune, În condițiile asumării unor premise corespunzătoare, un model de formulare a politicilor publice altuia, se pornește de la presupoziția că există activități care pot fi asociate cu o abordare de politici publice și care pot fi subiect al unei
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
actorilor afectați de respectiva politică publică. În vederea implicării acestora În procesul politicilor publice desfășurat la nivelul administrației publice, este necesară dezvoltarea concomitentă a coordonării pe orizontală a acestor politici. Dezvoltarea orizontală a coordonării politicilor publice corespunde asigurării unui cadru de dezbatere și negociere interinstituțională și/sau interdepartamentală ce permite formularea coerentă a politicilor publice, astfel Încât acestea să reflecte cât mai fidel pozițiile diferiților actori implicați. Acest tip de coordonare vizează crearea la nivel național a unor rețele de comunicare, În special
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
care nu sunt cerute În mod oficial, dar sunt fie așteptate, fie cerute de către prestatori”. Deși Killingsworth (2002) a pus o Întrebare decentă („Sunt taxele informale doar un alt fel de plăți neoficiale?”), s-a implicat mai degrabă Într-o dezbatere Întortocheată, lipsită de un rezultat unic. Se pare că nu există o valoare analitică intrinsecă a distincției dintre taxe „neoficiale” și „informale”. Recent, Ensor (2004) a luat În considerare plățile informale din domeniul sănătății, concentrându-și analiza pe prestatorul de
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
măsuri fundamentale precedă orice altă politică În domeniul sanitar pentru asigurarea sustenabilității financiare: • Definirea pachetului serviciilor de sănătate de bază furnizate În baza contribuției obligatorii la fondul public al asigurărilor de sănătate. După definirea acestuia, ar trebui să aibă loc dezbateri publice cu toți factorii interesați și o campanie de informare menită să familiarizeze publicul cu noile prevederi, cu drepturile ce-i revin și cu modalitatea de a reclama orice costuri suplimentare ce i-ar putea fi impuse În cazul serviciilor
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
se vor concretiza În politici (foarte) diferite. În ceea ce privește modul de pătrundere pe agenda politică a statului respectiv, acestea fie se Întâlnesc cu probleme asemănătoare de pe agenda publică, fie intră direct pe agenda instituțională; cu alte cuvinte, intră sau nu În dezbaterea publică, ceea ce influențează atât (re)definirea, cât și (re)formularea problemei. De asemenea, presupunând că, În dinamica acestor succesiuni, intrarea pe agenda formală se face În mod normal după modelul accesului interior (excluderea participării publicului, extinderea problemei către grupuri de
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
patriarhatul public și intrării Într-o cultură a guvernanței), și, În al doilea rând, În sfera politicilor publice, unde este necesară atât asigurarea know-how-ului privind parteneriatul și transparența decizională, cât și utilizarea instrumentelor specifice, asigurate de legislația În domeniu: audieri, dezbateri publice și consultări cu privire la elaborarea de acte normative, campanii de lobby și advocacy. Rolul societății se poate extinde de la exercitarea dreptului de acces liber la informațiile de interes comun, la acela de think-tanks și de „comunitate de evaluare” (companii de
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
de gen În politică (fie asigurându-se că, În conținutul formal al politicii, este exprimată inechivoc natura genizată a problemei politice și inechitatea poziției femeilor În domeniul vizat, fie prin formularea Într-un mod feminist a politicii - vizând alternativele supuse dezbaterii, competențele actorilor și cadrul politicii -, În sensul de perspectivă, viziune, structurare a problemei, fie prin proiectarea soluțiilor de anulare a inechităților de gen În domeniul vizat); 3. actorii procesului de Înfăptuire a politicii sunt implicați sau În legătură cu mișcările feministe 2
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
de politici În procesul integrării analiza formulării ar părea inutilă, de vreme ce decizia este deja luată, nu putem vorbi totuși decât despre decizia de a implementa niște directive vizând o anumită problemă politică În cadrul acquis-ului. Din analiza documentelor și a minutelor dezbaterilor parlamentare, rezultă cum văd parlamentarii problema inechității de gen (ca pe o „inegalitate de șanse”, o „inegalitate de șanse și tratament” sau nu iau În seamă principiul echității de gen ori sectoarele vieții publice și/sau private În care se
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
șanse”, o „inegalitate de șanse și tratament” sau nu iau În seamă principiul echității de gen ori sectoarele vieții publice și/sau private În care se consideră că trebuie să intervină politica egalității etc.) și ce politici alternative intră În dezbatere, concomitent cu cele propuse de societatea civilă sau de alți actori. În cazul transferului de politici, mai puțin relevant pentru capacitatea politică este procesul stabilirii agendei, deoarece problemele intră direct pe agenda instituțională odată cu negocierea Acordurilor Europene (Wallace, Wallace și
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
elaborării legislației în România, o contribuție decisivă a avut-o Consiliul Legislativ. George G. Mârzescu, autorul Legii pentru organizarea și funcționarea Consiliului Legislativ, creator al Consiliului Legislativ interbelic, în alocuțiunea rostită în Camera Deputaților la 16 februarie 1925, cu prilejul dezbaterii proiectului legii, justifica înființarea Consiliului Legislativ, prin faptul că opera de creație a dreptului este dintre cele mai delicate și reclamă, pe lângă cunoștința stărilor de fapt sociale, economice și politice, asupra cărora legiferează, o serioasă cunoștință asupra unei serii de
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Popa15, în literatura de Teorie generală a dreptului, se constată că, în condițiile amplificării îndatoririlor organelor cu atribuții normative, ale sporirii capacităților de a recepționa comandamentele sociale și de a le evalua, în condițiile perfecționării tehnicii juridice nu este întâmplătoare dezbaterea tot mai largă a problemei unei științe legislative, ca orientare specifică a științei juridice. Apariția unor valoroase lucrări specializate, dedicate în exclusivitate subiectului, se înscrie în această orientare. În unele lucrări și chiar în legislație, se mai menține sintagma "tehnică
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
de drept, material și procesual avem în vedere codul civil, codul penal, codul procesual civil, codul procesual penal, nu același lucru se poate afirma în ceea ce privește codificarea procedurii administrative care nu sistematizează procedura administrativă, ca ramură autonomă de drept Reamintim că dezbaterea problemei codificării dreptului administrativ și eventual, separat, a procedurii administrative, a început în România în anii '80, la dezbateri și la lucrările pregătitoare participând și specialiști din Institutul de cercetări juridice: Ion Vântu, Mircea Angheni, Dana Apostol, Elena Hrițcu. În
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
același lucru se poate afirma în ceea ce privește codificarea procedurii administrative care nu sistematizează procedura administrativă, ca ramură autonomă de drept Reamintim că dezbaterea problemei codificării dreptului administrativ și eventual, separat, a procedurii administrative, a început în România în anii '80, la dezbateri și la lucrările pregătitoare participând și specialiști din Institutul de cercetări juridice: Ion Vântu, Mircea Angheni, Dana Apostol, Elena Hrițcu. În literatura de specialitate relativ recentă 55, în demonstrarea necesității codificării administrative, s-a pornit de la premisa că, în activitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
comunica președinților celor două Camere ale Parlamentului, precum și Avocatului Poporului. Odată cu comunicarea sesizării, autorităților respective li se cere și transmiterea, într-un anumit termen, a punctului lor de vedere și li se aduce la cunoștință data când vor avea loc dezbaterile. Potrivit legii, președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului sunt îndrituite să prezinte, în scris, punctul lor de vedere cu privire la modul de soluționare a obiecției de neconstituționalitate. Art. 17 alin. (2) al Legii nr. 47/1992 prevede
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
constituțional, numai sub semnătura conducătorilor acestora. La primirea sesizării, președintele Curții Constituționale desemnează un judecător-raportor și un magistrat-asistent, stabilește termenul pentru prezentarea punctelor de vedere ale autorităților publice implicate în acest demers și hotărăște asupra datei când va avea loc dezbaterea în plenul Curții Constituționale. La împlinirea termenului stabilit, Curtea Constituțională, în plenul său, în ședință desfășurată cu ușile închise, deliberează și se pronunță asupra sesizării de neconstituționalitate, pe baza argumentelor prezentate în actul de sesizare, a documentelor și a punctelor
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
unor instituții juridice, eventual prin prisma unor implicații politice. Pozițiile teoretice fundamentale sunt mai puțin numeroase, fiind, în continuare, legate mai ales de marile școli ale gândirii filosofice și sociologice (pozitivism, drept natural etc.). Se poate observa chiar că, în dezbaterile de drept internațional actuale, aceste premise ale abordărilor concrete și-au pierdut din relevanță, soluțiile fiind legate, de cele mai multe ori, de considerente extrateoretice. Daca regula juridică este, în mod evident, o creație umană conștientă, problema care rămâne a fi rezolvată
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
a divergențelor de opinii dintre acestea, progresele realizate au fost modeste. S-a reușit doar adoptarea ''Declarației asupra măsurilor de eliminare a terorismului (1994) și a unei declarații adiționale la aceasta în 1996. 11 septembrie 2001 a marcat o cotitură, dezbaterile în acest domeniu căpătând tot mai multă substanță. Se conturează un posibil acord în sensul considerării actelor teroriste și a metodelor sale drept pericole pentru ordinea constituțională, integritatea teritorială și securitatea statelor. Tentativele de a se elabora o definiție a
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
acest an, o dată în plus, s-a dovedit că organul suprem de decizie al OIM Conferința poate fi calificată, în mod figurativ, desigur, un adevărat "parlament social mondial" și aceasta cu atât mai mult cu cât s-a reușit (în cadrul dezbaterilor de la pct. 3 de pe ordinea de zi) adoptarea unei convenții și a unei recomandări privind munca în domeniul pescuitului. În cele ce urmează, vom examina acele probleme care au un impact asupra legislației muncii și securității sociale și, respectiv, cele
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Convenția nr. 113/1959 relativă la examenul medical, Convenția nr. 114/1959 privind contractul de angajare a pescarilor și Convenția nr. 126/1966 privind cazarea la bordul navelor de pescuit. Munca lucrătorilor din sectorul de pescuit a constituit obiect de dezbatere în ultimele sesiuni ale conferințelor OIM, înregistrându-se însă unele eșecuri. Astfel, în 2004, urmare a lipsei de voință a partenerilor sociali și a statelor (guvernelor) membre, s-a amânat discutarea publică a muncii pescarilor pentru 2005. În cadrul Conferinței internaționale
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
a dezvoltării rapide a geneticii, în lume se înregistrează, mai nou, discriminări bazate pe rezultatele unor teste de acest gen. Angajatorii sunt tentați să excludă de la încadrare sau, dimpotrivă, să concedieze persoane care au o predispoziție să contracteze anumite maladii. Dezbaterile din Conferința OIM au privit multiplele discriminări bazate pe rasă, religie, castă, origine socială etc. Din nefericire, Conferința OIM nu poate face altceva decât să tragă, în continuare, un serios semnal de alarmă cât privește aceste probleme și aceasta, din
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
a sintetiza integrarea, într-un statut unitar, a trei direcții de dezvoltare a întreprinderilor: creștere economică, progres social și respectarea mediului înconjurător (respectiv de creare a unor locuri de muncă nepoluante denumite generic "verzi"). În esență, raportul a propus ca dezbaterea din cadrul Conferinței OIM să identifice și să evalueze amploarea modificărilor potențiale pe care le vor genera noile tehnologii, prin reducerea emisiilor poluante, fără a afecta însă locurile de muncă și nici eforturile ce se depun pentru reducerea sărăciei.14 Dezbaterile
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
dezbaterea din cadrul Conferinței OIM să identifice și să evalueze amploarea modificărilor potențiale pe care le vor genera noile tehnologii, prin reducerea emisiilor poluante, fără a afecta însă locurile de muncă și nici eforturile ce se depun pentru reducerea sărăciei.14 Dezbaterile s-au finalizat prin adoptarea unei rezoluții a Conferinței OIM, document moral politic și orientativ pentru statele membre și OIM.15 6. România a fost pusă în discuția Comisiei de aplicare a normelor OIM pentru încălcarea Convenției nr. 87/1948
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
OIM. Astfel, în cadrul Comisiei de aplicare a normelor, au fost furnizate explicații de către reprezentanții guvernamentali români în legătură cu aplicarea Convenției nr. 81/1947 privind inspecția muncii 16, respectiv cu unele dispoziții ale Legii nr. 108/1999 privind inspecția muncii 17. În urma dezbaterilor din Comisia de aplicare a normelor, s-au formulat o serie de recomandări pentru România care priveau, în principal, necesitatea întăririi inspecției muncii (nu numai prin creșterea numărului de inspectori, cât mai ales prin pregătirea adecvată a acestora), a sporirii
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
dar explicațiile nu au fost considerate suficiente 22 și, în consecință, a fost sesizată Comisia de aplicare a normelor Conferinței OIM, singura în măsură să se pronunțe pe fond, care a dezbătut cazul României. Evident, nu ne vom opri asupra dezbaterilor din Comisie purtate sub spectrul tripartismului (guverne, organizații sindicale și, respectiv, patronale) și care pot fi interesante 23, ci vom prezenta, în esență, acele puncte care au relevanță juridică și care pun în discuție câteva dispoziții din cele două legi
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
europeni, prin furnizarea de informații complete și cuprinzătoare referitoare la Uniunea Europeană și prin implicarea cetățenilor într-un dialog permanent", fapt care "va avea o importanță specială.... în timpul procesului de ratificare". La 15 octombrie 2007, a avut loc la Luxembourg o dezbatere la nivelul miniștrilor afacerilor externe privind textul Tratatului de reformă. O serie de probleme sensibile, dintre care unele erau relativ noi, care nu au putut fi soluționate la acest nivel au fost lăsate să fie rezolvate de summit-ul informal
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]