55,839 matches
-
italiană în cadrul Facultății de Filologie de la Universitatea din București. După reîntoarcerea în țară, i se încredințează predarea limbii și literaturii române la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității torineze. În 1984 devine profesor asociat, iar din 1997 funcționează la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a aceleiași universități. Conduce, împreună cu Roberto Scagno, seria de studii și texte românești „La colonna infinită” a Editurii dell’Orso din Alessandria. A colaborat la revistele „Îl Dramma”, „Sipario”, „L’Europa letteraria e artistică”, „România
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286563_a_287892]
-
prozator, critic și istoric literar, editor. Este fiul pictoriței Maria Pillat (n. Procopie Dumitrescu) și al poetului Ion Pillat. Urmează cursurile Liceului „Spiru Haret” (1932-1940), în a cărui revistă, „Mlădița”, debutează în 1933 cu O călătorie la Constantinopol, și ale Facultății de Litere și Filosofie a Universității din București, absolvită în 1945. Își susține teza de doctorat, Romanul de senzație în literatura română din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, cu excursul suplimentar Contribuțiuni la biografia lui Ion Pillat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288814_a_290143]
-
Mureș - 14.VII.1999, București), critic și istoric literar. Este fiul Victoriei (n. Cristea) și al lui Ioan Regman, funcționar rural. Urmează clasele primare în satul natal (1926-1930), la Cluj Liceul „Gh. Barițiu” (1930-1938), iar la Cluj și la Sibiu, Facultatea de Litere și Filosofie (1938-1942). Va face parte din Cercul Literar de la Sibiu. În anii postbelici lucrează la Inspectoratul Școlar din Cluj, apoi, în același oraș, ca profesor la Liceul „Emil Racoviță” (1946-1950), asistent la Catedra de literatură română de la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289165_a_290494]
-
, Rajmund (27.IX.1922, Vilnius, Lituania), traducător polonez. Stabilit în Polonia din 1928, vine în 1939 în România, unde își termină liceul și se înscrie la Facultatea de Construcții a Politehnicii din București. Fără a-și lua examenul de diplomă, se repatriază în Polonia în 1947. În anii 1948-1949 lucrează ca redactor la Radio, iar din 1949, la secția de presă a Ambasadei Române din Varșovia. Traduce
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287025_a_288354]
-
de cercetare sociologică” și de „Analiză factuală”, această carte este concepută ca unul dintre manualele care completează prelegerile și seminariile. Lucrarea se adresează însă și foștilor mei studenți. Unii dintre aceștia îmi sunt acum colegi în cadrul Catedrei de Sociologie de la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca sau lucrează împreună cu mine în cadrul Centrului de Cercetare a Relațiilor Interetnice (CCRIT). Cu aceștia am norocul să pot explora abordări teoretice, metodologii și baze de date pentru temele la care
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
fluentă în acea limbă străină)1. Validitatea privind un criteriu poate fi concurentă sau predictivă. În primul caz, e vorba despre un criteriu simultan cu caracteristica măsurată. Validitatea predictivă utilizează un criteriu viitor. Nota obținută la examenul de intrare la facultate poate fi o măsură validă a valorii studentului, dacă performanța viitoare a studentului (notele obținute în anii de studiu) va corela puternic cu aceasta. În acest caz, criteriul este unul care măsoară o caracteristică viitoare - performanța studentului - ce dă seama
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
Emil VACARIU (n. 1967) este licențiat al Facultății de Teologie, promoția 1993, și al Facultății de Filosofie, specializarea Filosofie, promoția 2000, din cadrul Universității „Al. I. Cuza”, Iași. A absolvit studiile masterale la modulul „Teorii și practici ale interpretării” în 2002, iar în anul 2006 a obținut doctoratul în
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
Emil VACARIU (n. 1967) este licențiat al Facultății de Teologie, promoția 1993, și al Facultății de Filosofie, specializarea Filosofie, promoția 2000, din cadrul Universității „Al. I. Cuza”, Iași. A absolvit studiile masterale la modulul „Teorii și practici ale interpretării” în 2002, iar în anul 2006 a obținut doctoratul în filosofie. A publicat studii și articole în
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
de dramatismul interior al manifestărilor culturale europene. În spațiul indian, religia și filosofia au rămas contopite în unitatea unei viziuni (darśana) care servește unei experiențe (sădhana). Aici, intelectul nu a precumpănit niciodată în așa măsură încât să se ridice deasupra facultăților sufletului și încât să se desprindă de ele, provocând astfel acea sciziune periculoasă între el însuși și psihic, care e boala de care suferă Occidentul. Gânditorii indieni nu au acel orgoliu al originalității specific filosofilor europeni. Chiar și atunci când sunt
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
de dezvoltare. Unii vor înțelege Adevărul. Deci Buddha s-a decis să-l facă cunoscut. El a hotărât să nu intre în Nirvăna, să nu se bucure de unul singur de fericirea eliberării, ci să proclame Evanghelia Luminii, potrivit căreia facultatea iluminării (bodhicitta) este inerentă fiecărei ființe vii. Trezirea acestei conștiințe a fost lucrarea lui Buddha. El a înțeles că sensul vieții sale este de a-i elibera pe oameni de suferință și va trăi întru acest ideal. Prin atitudinea sa
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
Ungurului, Fânețe, Almaș și Mestacăn - Someș) și Rhinolophus e euryale,Rhinolophus ferrumequinum, Myotis myotis, Myotis capaccinii, Myotis emarginatus și Miniopterus schreibersi din Carpații Meridionali - sectorul vestic (peșterile Gura Ungurului, Gaura cu Muscă și Gura Ponicovei). După 1950, un colectiv din cadrul Facultății de Biologie - București, format din M. Dumitrescu, T. Orghidan și J. Tanasachi, a demarat un program de cercetări chiropterologice, care au continuat după 1956, în cadrul I Institutului de Geologie "Emil Racoviță". Cercetările erau de natură sistematic sistematică, cartografiere de colonii
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
Ofițeri de Rezervă din Ineu, fiind trimis pe frontul din Transilvania de Nord și Ungaria. Lăsat la vatră la sfârșitul războiului, se înscrie în Frontul Plugarilor. Tot acum își susține bacalaureatul la Liceul „Eudoxiu Hurmuzachi” din Rădăuți. Se înmatriculează la Facultatea de Drept a Universității din Iași, unde frecventează cinci semestre, în paralel fiind secretar al Comitetului Județean al Partidului Comunist Român Rădăuți. În 1947 e cursant la Școala Superioară de Partid „Ștefan Gheorghiu” din București, ajungând instructor la Secția de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290295_a_291624]
-
etc. Intermitent, cât era în funcție, predase materialismul dialectic și istoric, apoi estetica generală la instituții bucureștene de învățământ artistic universitar. Din 1961 este profesor de limba română la o școală generală din Băneasa, concomitent urmând, la cursuri fără frecvență, Facultatea de Filologie a Universității din București, absolvită în 1965. Numit în 1966 lector suplinitor la Catedra de literatură română a Facultății de Filologie din Craiova, își susține doctoratul în 1972 cu o monografie despre Grigore H. Grandea. Este promovat conferențiar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290295_a_291624]
-
Din 1961 este profesor de limba română la o școală generală din Băneasa, concomitent urmând, la cursuri fără frecvență, Facultatea de Filologie a Universității din București, absolvită în 1965. Numit în 1966 lector suplinitor la Catedra de literatură română a Facultății de Filologie din Craiova, își susține doctoratul în 1972 cu o monografie despre Grigore H. Grandea. Este promovat conferențiar, iar în 1977 profesor, șef al Catedrei de literatură română și universală, unde funcționează până în 1984, când este obligat să se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290295_a_291624]
-
Colecția ACADEMICA 179 Seria {tiin]ele Comunic\rii Silvia Popescu este conferențiar universitar doctor la Universitatea "Titu Maiorescu", București (Facultatea de Științe Economice și Facultatea de Științe Sociale și Politice). Participantă la cursuri de formare în Anglia, Olanda, Germania, Suedia, Italia, Grecia, a scris zeci de articole în diverse domenii (filosofie, comunicare, managementul carierei didactice, psihologie, sociologie, etică), publicate în
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
Colecția ACADEMICA 179 Seria {tiin]ele Comunic\rii Silvia Popescu este conferențiar universitar doctor la Universitatea "Titu Maiorescu", București (Facultatea de Științe Economice și Facultatea de Științe Sociale și Politice). Participantă la cursuri de formare în Anglia, Olanda, Germania, Suedia, Italia, Grecia, a scris zeci de articole în diverse domenii (filosofie, comunicare, managementul carierei didactice, psihologie, sociologie, etică), publicate în reviste de specialitate de prestigiu
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
cetățenie. În ciuda acuității și persistenței sale pînă chiar în zilele noastre, acest conflict multiform, începînd cu 1890 va îmbrăca masca unui spectacol al renașterii politice și economice a țării. Se stabilește un compromis prin care catolicii și federalii beneficiază de facultatea de a-și cultiva particularismul în cadrul unui vast partid confesional, Zentrum, și al unei rețele de asociați proprii. E adevărat că internaționalismul pacifist al Partidului social-democrat se opune naționalismului de imperiu sub aspectul său militarist. Însă, în fața radicalizării marxiste a
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
fiul lui Netty (n. Thierer) și al lui Herman Saltman, expert contabil. Învață în București la Liceul „Principele Carol” (1937-1940), Liceul Teoretic Evreiesc (1940-1944) și la Liceul „Matei Basarab”, unde ia bacalaureatul în 1945. Se înscrie în același an la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității bucureștene, iar un an mai târziu și la Drept, dar nu își va finaliza studiile. În schimb, va fi absolvent al unor cursuri de doi ani la Universitatea serală de marxism-leninism. Intră în gazetărie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288173_a_289502]
-
pot fi educați cu privire la rolul naturii si necesitatea dezvoltării durabile. Scurt istoric al Parcului național Munții Rodnei - Rezervație a Biosferei În Munții Rodnei primele demersuri de constituire a unei arii protejate datează din 1920. Astfel, Profesorul Alexandru Borza, prin Decanatul Facultății de Științe Botanice din Cluj, solicita Consiliului Dirigent primirea sub ocrotire a unei suprafețe în Munții Rodnei, iar în 1923 recomanda Direcției Generale pentru Reforma Agrară printr-o adresă a Grădinii Botanice din Cluj, crearea unui Parc Național care urma
ROLUL COMUNIT??ILOR LOCALE ?N DEZVOLTAREA TURISMULUI DIN PARCUL NA?IONAL MUN?II RODNEI - REZERVA?IE A BIOSFEREI by John Samad SMARANDA () [Corola-publishinghouse/Science/83108_a_84433]
-
cuvinte/gesturi, o serie de propoziții/fraze și o traducere a lor în semne. Ceea ce s-a predat a fost, în esență, o traducere a limbajului verbal în semne, ceea ce se petrece și astăzi în predarea limbajului gestual în diferite facultăți de științe socio-umane din România. Treptat, după cum s-au obținut mai multe cunoștințe despre limbajul gestual, despre structura lui, predarea limbajului gestual a devenit similară cu predarea unei limbi străine.Acest lucru se petrece în majoritatea țărilor scandinave și în
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
crearea secției ,,Comunicare și slujire în limbaj gestual”. Cursurile predate au dus la formarea de preoți pentru comunitățile ortodoxe de surzi și asistenți sociali. Acum se fac eforturi de predare a acestui limbaj în cadrul Institutului de Lingvistică al Academiei Române sau Facultății de limbi străine a Universității din București. Se simte nevoia unei mai bune colaborări, în acest sens, cu Asociația Națională a Surzilor din Romania. Totuși, surzii sunt temători în privința unor aspecte cum ar fi: lupta împotriva auzitorilor care au încercat
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
în manuscris - cu titluri excentrice (Marele tratat, Cartea despre femeia esențială și lumile anexe, Vegetații lunare etc.) și „conținut” asemenea; între ele, Istoria organică, primă formă a viitoarei Bibliografii generale (1970). Din 1948 e, timp de doi ani, student al Facultății de Filologie a Universității din București. Abandonează facultatea, absolvind-o abia în 1964, cu lucrarea Lirica lui G. Călinescu. Gazetar la „Scânteia” (1950-1969), scrie puțin pentru ziar (reportaj, articole, cronică muzicală). În timpul liber își definitivează primele cărți, cu totul străine
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289687_a_291016]
-
despre femeia esențială și lumile anexe, Vegetații lunare etc.) și „conținut” asemenea; între ele, Istoria organică, primă formă a viitoarei Bibliografii generale (1970). Din 1948 e, timp de doi ani, student al Facultății de Filologie a Universității din București. Abandonează facultatea, absolvind-o abia în 1964, cu lucrarea Lirica lui G. Călinescu. Gazetar la „Scânteia” (1950-1969), scrie puțin pentru ziar (reportaj, articole, cronică muzicală). În timpul liber își definitivează primele cărți, cu totul străine de „comandamentele” oficiale ale epocii în materie de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289687_a_291016]
-
se aplică (școlarizarea nu se aplică sau este puțin necesară) 1 Mai puțin (școlarizarea nu se aplică sau este puțin necesară) 2 Diploma de școală medie/liceu 3 O anumită pregătire postliceală: instituții de Învățământ (institute de 1-3 ani) 4 Facultate (4 ani sau mai mult pentru licență, diploma de stat) 5 Doctorat (echivalent doctoratului) 3. Prestarea de muncă 3.1. Folosirea instrumentelor și a echipamentului 3.1.1. Unelte sau instrumente manuale În această categorie se includ acele instrumente care
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
Cole, Managementul personalului, Editura CODECS, București, 2000, p. 202 Anexa 13 Formular de cerere de angajare tip „deschis“ Postul solicitat: Numele: Prenumele: Adresa: Nr. de telefon: Data nașterii: Locul nașterii: Starea civilă: Copii: Studii generale și de specialitate: Liceu Colegiu Facultate Altele Cariera profesională: Poziția curentă și salariul: Scurtă descriere a posturilor anterioare: (Începând cu cel mai recent) Principalele domenii de interes/Pasiuni personale: Ce anume vă atrage la acest post? Care este contribuția pe care considerați că o puteți aduce
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]