57,520 matches
-
au agățătoare, altele pot avea și alt fel de „accesorii”. Astfel de seturi de jucării exersează vederea copilului în spațiu dar și perpsicacitatea acestuia. Jocurile de puzzle sunt seturi de piese, de obicei de formă neregulată, asemănătoare cu cea din figura alăturată. Fiecare piesă conține o „bucățică” dintro imagine. Scopul jocului este ca copilul să reconstituie imaginea originală îmbinând piesele de puzzle. Un alt tip de puzzle este tăblița cu 15 numere (așa-numitul 15-puzzle). La începutul jocului, pe o plăcuță
Jucărie () [Corola-website/Science/308179_a_309508]
-
Printre marii pictori ai acestei perioade îi putem aminti pe Kitagawa Utamaro (1753-1806), Katsushika Hokusai (1760-1849) și Ando Hiroshige (1797-1858). Literatura erei Edo este reprezentată de către Ueda Akinari (1734-1809), Jippensha Ikku (1765-1831) și Ryutei Tenehito (1783-1843). Dar cea mai importantă figură a acestei ere este considerat a fi Matsuo Basho (1644-1694) cel care a dat haiku-lui forma perfectă a tuturor timpurilor. Arta și literatura Japoniei s-au dezvoltat în strânsă legătură cu evenimentele politice și au influențat într-o anumită măsură
Cultura japoneză () [Corola-website/Science/308202_a_309531]
-
de succes a nuvelei. Printre ultimele sale creații se numără „"Cartas de amor de un sexagenario voluptuoso"” (1983), „"377A, Madera de héroe"” (1987), precum și „"Señora de rojo sobre fondo gris"” („"Doamnă în roșu pe fond gri"”) (1991), în care evocă figura soției sale. Mai recent a publicat „"El hereje"” (1998), un roman istoric bazat pe persecutarea luteranilor din Valladolid de către Inchiziția spaniolă în secolul XVI. Opera reprezintă o pledoarie în favoarea libertății religioase, iar autorul dedică opera „"orașului meu"”, Valladolid. Pentru această
Miguel Delibes () [Corola-website/Science/308226_a_309555]
-
numărul manuscriselor rămase» opera lui Guillaume de Lorris, Romanul Trandafirului sau Roman de la Rose, având ca temă dragostea cavalerească. Prezentat ca un vis, este o alegorie despre un om, care este introdus de Oiseuse într-o grădină, unde întâlnește niște figuri ca Deduit, Richesse și Largesse.La influența Zeului Dragostei acest om se îndrăgostește de un trandafir și de aici viața lui are doar un singur scop, să rupă un boboc de pe acest trandafir. În realizarea acestui țel este ajutat sau
Trubadur () [Corola-website/Science/307555_a_308884]
-
și Largesse.La influența Zeului Dragostei acest om se îndrăgostește de un trandafir și de aici viața lui are doar un singur scop, să rupă un boboc de pe acest trandafir. În realizarea acestui țel este ajutat sau împiedicat de diferite figuri alegorice, de exemplu Politețea, Pericolul, Mintea, Mila, Rușinea, Teama. În final intervine Natura și eroul poate rupe trandafirul dorit. La sfârșitul secolului al XII-lea, asemenea idei au fost exprimate de Andreas Capellanus la eleganta curte a Mariei, contesă de
Trubadur () [Corola-website/Science/307555_a_308884]
-
iarnă cu covoare scumpe de Usack și Agem, iar vară cu rogojini fine de Indii; macaturile și perdelele de mătăsărie groasă de Damasc și Alep. Scaunele și canapelele, toate de lemn de mahon și abanos, incrustate cu sidefuri și cu figuri de bronz poleit, erau îmbrăcate cu piele de Cordova. În toate odăile, policandre atârnate de tavanuri cu ghirlandele între uși și ferestre, toate de cristal de Veneția.” După moartea lui Românit (1834), clădirea a fost închiriată domnitorului Alexandru D. Ghica
Palatul Romanit () [Corola-website/Science/307630_a_308959]
-
dat în onoarea împăratului Iulius Caesar Augustus), cu varianta Zaragoza, folosită și azi. În perioada vizigoților Zaragoza era cel mai important oraș din Tarraconensis., și avea o importanță strategică mare pentru controlarea Septimaniei și părții de nord-est a Hispaniei. O figură de importanță fundamentală în acestă perioadă a fost Sfântul Braulio. În anul 714, Zaragoza a fost cucerită de mauri, care au ocupat-o timp de 400 de ani. Pe atunci, așezarea era numită Saraqusta sau Medina Albaida („orașul alb”). În
Zaragoza () [Corola-website/Science/307671_a_309000]
-
însuși, pentru ca, ieșind din incinta teatrului, să se generalizeze asupra omului. Procesul similar s-a petrecut și cu trecerea de la vechiul cuvânt rusesc licina la cuvântul licinosti, personalitate. Unii filologi derivă termenul de persoană din denumirea phersu, înscrisă sub o figură mascată din mormintele etrusce. Se crede că numele ar aparține unui zeu subteran, înrudit, dacă nu chiar identic, cu Persephona sau Persus. Teatrul roman a preluat masca teatrală de la etrusci. Astfel, primul sens al cuvântului persoană a fost acela de
Persoană () [Corola-website/Science/307673_a_309002]
-
India. Există o neînțelegere între autoritățile Theravada vinaya în ceea ce privește validitatea unor asemenea hirotonisiri. În ultimii ani, liderul filialei Dambulla ale Siyam Nikaya din Sri Lanka, a efectuat ceremonii de hirotonisire pentru sute de călugărițe. Acest fapt a fost criticat de unele figuri proeminente ale Siyam Nikaya și Amarapura Nikaya, iar consiliul Budismului Birmanez a declarat că în ziua de azi hirotonisirea călugărițelor nu poate fi validă, deși unii călugări birmanezi susțin contrariul. Pe timpul domniei lui Așoka, un misionar a fost trimis la
Theravada () [Corola-website/Science/307692_a_309021]
-
bote” și are o formă dreptunghiulară. Încăperea bote-ului, largă de obicei, are o parte centrală despărțită de două alte încăperi laterale prin două rânduri de coloane. Totul este ornamentat cu sculpturi și gravuri, iar plafonul, făcut din lemn, poartă figuri care imită stelele. La fel de îmbelșugat ornamentate sunt și coloanele masive, cu gravuri și picturi reprezentând de obicei scene din Ramayana. În mijlocul încăperii se găsesc câteva statui reprezentându-l pe Buddha în mai multe poziții, denumite “grupul lui Buddha”. În fața acestui
Temple în Thailanda () [Corola-website/Science/307695_a_309024]
-
(n. 1744, Silvașul de Jos, comitatul Hunedoara - d. 3 decembrie 1809, Blaj) a fost vicar unit al Năsăudului, una din figurile de seamă ale intelectualității române transilvănene din secolul al XVIII-lea, coautor al petiției Supplex Libellus Valachorum. A fost descendentul unei familii nobiliare românești din Țara Hațegului. Studiile începute la Blaj le-a continuat, până în 1774, la Seminarium Sancti Adalberti
Ioan Para () [Corola-website/Science/307709_a_309038]
-
căsătoriei a avut loc la biserica ortodoxă română din Paris. Călătorește în Spania în anii 1857 și 1858 și, din nou, 1862, studiind arhive locale și sistemul de educație spaniol, iar în acest timp este introdus de către soția sa unor figuri culturale și politice, precum: poeții Ramón de Campoamor y Campoosorio și Gaspar Núñez de Arce, viitorii lideri politici ai Primei Republici Spaniole, Emilio Castelar y Ripoll și Francisco Pi y Margall, și dramaturgul Manuel Tamayo y Baus. În deceniul următor
V. A. Urechia () [Corola-website/Science/307726_a_309055]
-
În This Moment vor fi prezenți. Pe 31 ianuarie, 2011, trupa a anunțat că vor concerta la Rockstar Energy Drink Mayhem Festival, cu Godsmack și Megadeth, în vara lui 2011. Mascota trupei, "The Guy", a fost la început doar o figură cu o cagula desenată pe cap, pe spatele coperții albumui The Sickness. Desenatorul original al "Tipului" (The Guy, tradus din engleză, înseamnă "Tipul") a folosit un program digital de distorsionare. După ce imaginea a fost distorsionată de 3 ori, The Guy
Disturbed () [Corola-website/Science/307741_a_309070]
-
este un retor latin de la începutul secolului I î.Chr. Nu există informații asupra vieții lui sau exemplare ale lucrărilor sale. Opera sa este cunoscută din lucrările lui Quintilian și el un retor latin, care în "Institutio Oratoria" citează figuri retorice de stil pe care le-a preluat dintr-un “Tratat de figuri de stil” al lui Cornificius. Există însă o lucrare de retorică, nesemnată, apărută în perioada războiului civil Roman, probabil în intervalul dintre moartea lui Gaius Marius și
Cornificius () [Corola-website/Science/307731_a_309060]
-
informații asupra vieții lui sau exemplare ale lucrărilor sale. Opera sa este cunoscută din lucrările lui Quintilian și el un retor latin, care în "Institutio Oratoria" citează figuri retorice de stil pe care le-a preluat dintr-un “Tratat de figuri de stil” al lui Cornificius. Există însă o lucrare de retorică, nesemnată, apărută în perioada războiului civil Roman, probabil în intervalul dintre moartea lui Gaius Marius și dictatura lui Lucius Cornelius Sulla, între anii 86 și 82 î.Chr. Lucrarea
Cornificius () [Corola-website/Science/307731_a_309060]
-
de bizantini. Acesta a mutat capitala de la Rey la Isfahan. Califul Abbasid i-au conferit titlul de "Sultan al Estului și Vestului" în 1087. Asasinii ("Hashshashin") lui Hassan-i Sabah au început să devină o forță în timpul epocii sale, asasinând multe figuri de frunte din administrația sa. După moartea lui Malik Șah I în 1092, imperiul s-a împărțit între fratele și cei patru fii ai săi, între care au existat conflicte. În Anatolia, Malik Șah a fost succedat de Kilij Arslan
Marele Imperiu Selgiuc () [Corola-website/Science/307746_a_309075]
-
a preluat însă alte funcții oficiale. El a fost membru al comitetului care trebuia să decidă care erau subiectele din istoria Marii Britanii care să fie reprezentate în noul palat de la Westminster. Necesitatea de a baza picturile pe portrete reale ale figurilor importante ale istoriei Marii Britanii a dus la înființarea Galeriei Naționale a Portretelor din Regatul Unit (National Portrait Gallery (United Kingdom)), care a fost înființată la 2 decembrie 1856. Macaulay a fost unul din fondatori și este onorat prin unul din
Thomas Babington Macaulay () [Corola-website/Science/307734_a_309063]
-
fost extrem de bine primit. În primii 10 ani se vânduseră 18.000 de exemplare iar până în 1875 tirajele succesive depășea 100.0000 exemplare. Poemele, scrise ca și primele sale încercări de versificare în maniera lui Walter Scott și preamăreau eroismul figurilor clasice ale istoriei romane. Cel mai cunoscut dintre aceste poeme este cel despre Horatius Cocles. Dar oricât de înălțătoare ar fi sentimentele eroului roman, când afirmă că, din moment ce toți suntem muritori, este de preferat să murim apărându-ne mormintele și
Thomas Babington Macaulay () [Corola-website/Science/307734_a_309063]
-
a acestuia din urmă în 1991, prietenie pecetluită parcă prin colaborarea la "The Encyclopedia of Religion" a lui Mircea Eliade, în care cei doi semnează împreună șapte articole. Cunoscută este deasemenea și prietenia sa cu Cioran și cu alte mari figuri ale exilului românesc. Se știe mai puțin însă că studentul său cel mai drag, care - cât a fost în țară - i-a fost mâna dreaptă, atât la catedra de clasice cât și la Asociația de Studii Orientale, cu care a
Cicerone Poghirc () [Corola-website/Science/307767_a_309096]
-
neformați, și așa se explică de ce de el s-au atașat oameni precum Culianu, Slușanschi, Francisca Băltăceanu, Adrian Pârvulescu ș.a. ""Pentru tânărul student care, mânat de misterul civilizațiilor vechi, intra la facultatea de limbi clasice, Cicerone Poghirc era fără îndoială figura cea mai impresionantă. Era un bărbat distins, de statură medie, cu sprâncene groase și stufoase, cu ochi albaștri și privire pătrunzătoare, mereu concentrată și mereu atent la ceea ce ai de spus. Prezența sa emana energie și hotărâre, dar în același
Cicerone Poghirc () [Corola-website/Science/307767_a_309096]
-
pictat de mai multe ori de Robert Peake, pictor oficial la curtea lui Elisabeta I și apoi la curtea lui Iacob I După căderea lui Richard Cromwell și a Commonwealthului și urcarea pe tron a lui Carol al II-lea, figura lui Carol I a fost complet reabilitată. Noul suveran a decis să-și cinstească tatăl prin instituirea unei zile comemorative. A fost aleasă data decapitării lui Carol I 30 ianuarie. Ziua a fost inserită în "Book of Common Prayer" și
Carol I al Angliei () [Corola-website/Science/306452_a_307781]
-
rostește 80 de articole despre marele actor Aristide Demetriade. Activitatea la Radio a fost intensă. Între anii 1975-1989 a ținut rubrica săptămânală „File din instoria teatrului românesc” și, tot la Radio, i s-au jucat 15 scenarii radiofonice, în emisiunile „Figuri de seamă din istoria culturii românești” și „Portrete din Galeria Națională” (Costache Conachi, Iosif Vulcan, Mihail Kogălniceanu, Grigore Alexandrescu, Ion Câmpineanu, C. A. Rosetti, Gheorge Magheru, Costache Negri, Christian Tell). 35 de emisiuni din cadru „Teatrului radiofonic” au fost dedicate
Ionuț Niculescu () [Corola-website/Science/306502_a_307831]
-
un fundal cu caracter pur decorativ, realizat de ucenicii săi. Portretele lui Cranach măsoară în general 50 cm în înălțime, fapt care permite redarea chipului în mărime naturală. Tabloul "Iudita", pe temă biblică, pictat totuși după regulile portretistice, redă probabil figura uneia dintre doamnele de la curtea princiară, fiind foarte asemănător cu tabloul "Portret de tânără doamnă" (1526), aflat în muzeul "Ermitage" din Sankt Petersburg. Strămoșii biblici reprezintă un motiv la care Cranach revine foarte des în creația sa. Cel mai adesea
Lucas Cranach cel Bătrân () [Corola-website/Science/306577_a_307906]
-
a fost nepotul lui de frate, Alexandru baron de Hurmuzaki. În calitate de cetățean și demnitar al Imperiului Austro-Ungar, Eudoxiu a luptat mereu pentru drepturile românilor din tot imperiul, în special pentru cei din Bucovina, devenind așa împreună cu frații săi, una dintre figurile importante ale renașterii naționale românești. Pentru această atitudine compatrioții săi de ieri și astăzi au fost și sunt foarte recunoscători. Deja în 1860, drept recunoștință, oamenii din Câmpulung i-au ridicat o movilă de piatră, numind-o „Movila lui Hurmuzachi
Eudoxiu de Hurmuzachi () [Corola-website/Science/306608_a_307937]
-
însă, Basiliskos și-a înstrăinat susținătorii din rândurile bisericii, ca și pe locuitorii Constantinopolului, promovând monofizismul, în opoziție cu credința calcedoniană. Politica sa de a-și asigura puterea prin numirea de oameni loiali în roluri-cheie i-a atras antipatia unor figuri importante de la curte, inclusiv pe sora sa Verina. Astfel, când Zenon a încercat să redobândească imperiul, nu s-a confruntat cu nicio opoziție, a intrat triumfător în Constantinopol, și l-a capturat și ucis pe Basiliskos și pe familia sa
Basiliskos () [Corola-website/Science/306606_a_307935]