56,095 matches
-
dimensiunii „cooperativității” și, la fel, cea a reprezentării celorlalți în sine, deși se recunoaște rolul formativ al familiei. Tema conștiinței morale este, de asemenea, periferică deși trăirile spirituale, mai ales în sensul experiențelor mistice, nu sunt doar acceptate, ci larg comentate în perspectiva unei psihologii transpersonale. Tyrer nu comentează persoana normală decât aluziv. Totuși, acordă atenție inserției acesteia în universul interpersonal-social cu referință la familie, microgrupuri, profesie, locuință, norme sociale, toate aceste zone fiind indicatori posibili ai tulburărilor de personalitate. Livesley
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
celorlalți în sine, deși se recunoaște rolul formativ al familiei. Tema conștiinței morale este, de asemenea, periferică deși trăirile spirituale, mai ales în sensul experiențelor mistice, nu sunt doar acceptate, ci larg comentate în perspectiva unei psihologii transpersonale. Tyrer nu comentează persoana normală decât aluziv. Totuși, acordă atenție inserției acesteia în universul interpersonal-social cu referință la familie, microgrupuri, profesie, locuință, norme sociale, toate aceste zone fiind indicatori posibili ai tulburărilor de personalitate. Livesley insistă mai mult asupra sinelui, Eului, relațiilor interpersonale
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
propun un comentariu analitic al structurii caracteriale a tulburărilor de personalitate mult mai detaliat decât sistemele categoriale prototipice. Totuși, este în continuare loc pentru perspective analitice mai nuanțate care să îndepărteze ambiguitatea, aspectul vag și neprecis al multor evaluări. Vom comenta câteva aspecte. Când se vorbește de afectivitate nu se face totdeauna distincție între emoții, dispoziție afectivă, atitudine afectivă, față de altul și față de sine, și sentiment. Dragostea, ura, ignorarea sunt diferite de euforie, anxietate, iritare, apatie, precum și față de bucurie, spaimă, furie
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Poate fi însă în joc și o relație interpersonală, care presupune o cunoaștere reciprocă mai deosebită și contacte habituale. În cazul legăturii interpersonale e vorba de ceva constant, care dăinuie dincolo de circumstanțe, putând implica zona intimă a subiectului. Când se comentează perturbarea relațiilor interpersonale la cei cu tulburări de personalitate se cere precizat la care aspect al acestora se face referință și în ce corelație cu afectivitatea și/sau impulsivitatea. Etichetarea unei persoane ca prezentând o tulburare de personalitate și plasarea
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
care corelația dintre clusterul C de tulburările de personalitate și tulburările de pe Axa I anxioase, depresive (ușoareă și somatoforme e limitată și specifică. 4. Relația între Axa I, Axa II și alte axe ale DSM-IV în perspectiva evolutivă Înainte de a comenta posibilele tulburări de pe Axa I asupra Axei II se cere luate în considerare influențele ce le pot avea suferințele organice cerebrale asupra manifestărilor caracteriale. Este cunoscut de mult timp că traumatismele craniene sau alte leziuni cerebrale - infecțioase, toxice, hipoxice, post-intervenții
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
o modificare ale personalității care, până la acea dată, putea fi considerată în limitele normalității, modificare distinctă de deficiențele cognitive. La fel se prezentau lucrurile în cazul epilepsiei, mai ales în perioada în care nu existau tratamente destul de eficace. A fost comentată o caracteriopatie epileptică manifestată prin lentoare, adezivitate la concret, derulare a cursului gândirii din aproape în aproape. Pornind de la aceste cazuri s-a discutat despre un tip caracterial „epileptoid” sau „ixoid”. O problemă clasică a fost și rămâne interpretarea acestui
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
este de asemenea comentat. Încă din anii `70 HUBER a descris un defect de personalitate - schizoid - după episoade schizofrene, distinct de defectul ce constă în persistența simptomelor specifice sau de cel energetic. Și în cazul episoadelor depresive repetate s-a comentat de asemenea un defect de personalitate, dar acestea e mai dificil de diferențiat de cronicizarea depresiei iar recunoașterea oficială a unei TP depresive e încă neatestată. Nu există în prezent studii care să clarifice dacă unele forme de TP paranoidă
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
tulburările de personalitate, caracteristicile de stil, trăsăturile de personalitate patologice, evaluate dimensional, fiind singurele de plasat pe o Axă II. Dacă însă Axa II este înțeleasă ca reprezentând dimensiunea diacron-structurală a personalității, cu tot ceea ce aceasta implică - așa cum s-a comentat în capitolul anterior - atunci rațiunea diferențierii se poate păstra, ceea ce presupune o înțelegere, explicită sau implicită, pentru tot ceea ce înseamnă teren personalistic în antropologie, incluzând valențele sale sanogenetice. 5. Perspectiva integrativă a relațiilor dintre axe și personalitatea normală Relațiile dintre
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
și II este abordată astfel dintr-o perspectivă mai largă. Într-un studiu recent KRUEGER (2003Ă aduce în discuție o perspectivă și o metodologie de cercetare a problemei comorbidității între axele I și II care pleacă de la următoarea schemă: Sunt comentate următoarele probleme și teme: Corelația dintre Axa I și II, ambele diagnosticate prin criteriile din DSM-IV, privită prin perspectiva modelelor clasice a predispoziției (vulnerabilitățiiă, a complicației, a patoplastiei și a spectrului. Autorii înclină mai mult spre doctrina spectrului. Corelația dintre
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
care îi mențin dependența, schizoidul - medii fără solicitări interpersonale, histrionicul - ambianțe care îl stimulează și îl iau în considerare. Dacă manifestările disfuncționale de tulburări de personalitate se evidențiază în orice situație, predilecția pentru anumite situații sau medii sociale poate fi comentată mai ales ca o tendință spre compensare (DISHION, 1995Ă. „Rigiditatea” s-ar manifesta prin faptul că nu se schimbă suficient în împrejurări noi, într-o nouă nișă ecologică ce pretinde noi statute și roluri sociale. Se mai ridică și problema
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
săi care constă în identificarea și modificarea structurilor maladaptative precoce și a devianțelor comportamentale persistente aferente lor. Și în acest caz stabilirea unei complexe alianțe terapeutice este decisivă. Ea se bazează pe o confruntare empatică în care terapeutul acceptă și comentează abilitățile adaptative ale pacientului și pe o atitudine de factură parentală a terapeutului care se substituie parțial unui părinte absent atunci când este cazul. Pornind de la trei dintre modalitățile adaptative ale copilului care este copleșit de intensitatea evenimentului existențial, îl evită
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
tendinței unora dintre pacienții cu tulburări de personalitate de a demonstra, nu doar de a descrie dificultățile lor interpersonale și permit structurilor de tip histrionic, dependent sau borderline să se valorizeze prin adoptarea unui rol public. PIPER și OGRODNICZUK (2004Ă comentează dezavantajele grupului în cadrul căruia diversitatea opiniilor poate împiedica orice formă de comunicare. Grupul dezavantajează de asemenea pe cei cu un stil incisiv și independent sau poate deveni țap ispășitor pentru unii dintre membrii săi. RUTAN și STONE (2001Ă descriu dezavantajele
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
temporar atributele unora dintre roluri și redimensiona prioritățile atitudinale. Terapiile psihofarmacologice Orice strategie terapeutică trebuie să includă și o componentă psihofarmacologică. Faptul este motivat de însăși structura personalității care integrează obligatoriu dimensiuni temperamentale condiționate dominant biologic. SIEVER și DAVIS (1991Ă comentează contribuția neurotransmițătorilor din anumite regiuni ale sistemului nervos central la structurarea și modelarea ulterioară a trăsăturilor temperamentale. Acestea din urmă au ca substrat disfuncționalitatea persistentă a sistemului hipotalamo-hipofizo-suprarenal care reglează răspunsurile la stres (DEBELLIS și colab., 1999Ă dar și scăderile
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
și întreține relații interpersonale. Ultimele vizează și membrii familiei. În cazul acestui de-al 3-lea nivel terapeutic-reabilitativ există mereu posibilitatea ivirii unor situații conflictuale ca expresie a oscilațiilor nevoii de dependență și a atitudinilor captative. O poziție particulară - de comentat prin intermediul conceptului de mentalizare - introdus de FONAGY (1991Ă o ocupă stimularea recunoașterii trăirilor afective personale și ale celor din jur și raportarea lor la comportamentul cotidian. Tehnica este importantă mai ales în abordarea TP dependent și TP borderline. În ansamblu
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
s-au cumulat deja o serie de doctrine, interpretări, mai ales de psihopatologia developmentală, din aria psihanalizei și cogniției sociale și, la fel, o serie de date observaționale, studii genetice, de cercetări temperamentale și neurofiziologice. Conceptual actual de psihopatie este comentat în egală măsură din perspectiva unui tip ideal, a unui prototip, a unui cluster, a reuniunii mai multor subtipuri și din perspectiva dimensională. Punctul de plecare pentru circumscriere sunt TP antisocială - dissocială așa cum sunt descrise în DSM-IV-TR și ICD-10 precum și
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
sistemul categorial pluritetic a DSM-IV, construit prin votul unei echipe de experți ce tind să împace mai multe orientări. Psihopatia după CLECKLEY. În 1941 apare cartea lui H. CLECKLEY, „The mask of sanity” (CLECKLEY, 1964Ă. În ea este descris și comentat un anumit tip de persoană anormală din seria etichetată ulterior ca personalitate antisocial-sociopată. Decupajul tipologic făcut de CLECKLEY este unul particular și nu acoperă decât o parte din ceea ce s-a comentat până atunci și ulterior ca persoană psihopată. Profilul
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
sanity” (CLECKLEY, 1964Ă. În ea este descris și comentat un anumit tip de persoană anormală din seria etichetată ulterior ca personalitate antisocial-sociopată. Decupajul tipologic făcut de CLECKLEY este unul particular și nu acoperă decât o parte din ceea ce s-a comentat până atunci și ulterior ca persoană psihopată. Profilul simptomatologic este descris pregnant, utilizându-se prezentări de cazuri convingătoare. E prezentat un tip de om activ și deseori performant în societate dar care are importante deficiențe în relațiile interpersonale și în
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
interferența psihopatului cu o tulburare de personalitate „hipomaniacală”, multe din manifestări fiind congruente cu un tip ce ar avea astfel de trăsături. Din păcate, în prezent foarte puțini specialiști acceptă tipul maniacal de tulburare de personalitate, care totuși a fost comentat în psihiatria germană clasică. Este inițiat de SCHNEIDER sub forma psihopatului hipertim, apoi de către von ZERSSEN în tradiția cazurilor de „manie cronică” și prin opoziție cu Tipus Melancolicus a lui TELLEMBACH. E posibil ca particularitățile socio-culturale ale lumii actuale care
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
clusterele din DSM-IV. Subtipuri de psihopatie. În măsura în care se acceptă un domeniu de agregare - sau un cluster - a persoanei psihopate - distinctă de TP antisocială-dissocială sau de alte tipuri categoriale, apar în discuție și variante sau subtipuri ale acesteia. Ele au fost comentate mai ales din perspectiva populației penitenciare, a celor ce au comis infracțiuni grave, care au ajuns în locuri de detenție de maximă siguranță, dar și din partea unor psihopatologi interesați de infracționalitate în general sau orientați spre antropologie, preocupați de varietatea
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
În acest sens, psihopatia e circumscrisă mai mult din perspectiva dissocială a comportamentului agresiv și criminal, ca un superfactor. Autorul optează pentru o înțelegere dimensională a tulburărilor de personalitate, mai ales în perspectiva circumplexului interpersonal. De fapt, în criminologie este comentat insistent faptul că actele violente și crima țin în parte de împrejurări și de dinamica relațiilor interpersonale dintre agresor și victimă și nu doar de personalitatea agresorului. Această problemă e studiată de victimologie (PYROZYNSKI, 1989Ă. Psihopatul sadic și criminalul monstruos
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
sunt izolați social și apragmatici ca aceștia. Cazuistica, deși nu foarte frecventă, e intrigantă, deoarece modelul comportamental nu se regăsește în biologie. Pe de altă parte, manifestările par a fi condiționate mai mult genetic decât învățate. Această cazuistică reactualizează problematica comentată de LOMBROSO, desigur fără tema stigmatelor corporale. Din perspectiva comportamentului sadic și al criminalității în serie - problemă ce se corelează evident cu tulburările de personalitate și cu psihopatia, dar ca o categorie aparte - STONE a întocmit în 1993 o listă
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Circumscrierea strict medical-psihiatrică a tulburărilor de personalitate în direcția reactivării încercării lui KRAEPELIN nu e posibilă. Definirea lui SCHNEIDER este generică și vagă, imposibil de operaționalizat. Criteriul infracționalității este și el relativ, existând o mare categorie de crime - ca să nu comentăm infracțiuni mai puțin importante - care sunt condiționate circumstanțial sau nu sunt dependente de distorsiunea personalității. Criteriul imoralității sau lipsei dimensiunii morale deși e real și a fost mereu invocat - inclusiv prin termenul anetopatie - nu poate fi operațional în mijlocul vieții sociale
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
cu grade variate de generalitate. Colecțiile cazuistice nu și-au pierdut valabilitatea, și rămân la fel de utile ca și configurarea prototipică și abordările dimensionale. Oricum psihiatrii, mai ales cei ce se preocupă de tulburările de personalitate cultivă în ultimul timp prezentarea comentată de cazuri tip, descrierea detaliată de cazuri prototip ca un contrabalans față de simpla circumscriere a categoriei prototipice în manieră politetică, prin enumerarea unui număr de criterii. 4. Comportamentul dissocial și psihopatia în perspectivă dimensională TP antisocială, psihopatia CLECKLEY și în
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
mari factori (FFMĂ, WIDIGER (WIDIGER, LYNAM, 1989Ă analizează cum psihopatul identificat prin PCL-R HARE se caracterizează printr-o redusă agreabilitate - antagonism crescut - și o redusă conștiinciozitate. Autorii trec în revistă toți cei 20 de itemi ai scalei PCL-R și îi comentează din punctul de vedere a celor 30 de fațete a scalei NEO-PI-R (COSTA & McCRAEĂ, găsind că Factorul 1, cel ce se referă la modul de a se manifesta al persoanei - e exprimat cel mai bine prin antagonism, iar factorul 2
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
identificate ca prezente. Dacă se iau în considerare și alte variante ale psihopatiei, așa cum fac LIKKET și BLACKBURN, atunci se pot întâlni și trăsături de nevroticism. În orice caz, se constată un continuu cu aspectele normale ale personalității, așa cum sunt comentate acestea în FFM. Din perspectiva celor 3 superfactori comentați de EYSENCK (1989Ă, trăsăturile psihopatului, care se corelează cu criminalitatea, sunt de asemenea descrise prin dimensiunile prezente în sistem și care se distribuie ca un continuu între normal și anormal. Acestea
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]