55,798 matches
-
profundă ar trebui să fie transformarea? Cum ar putea ea să fie înlocuită de o identitate europeană? Acestea sunt numai câteva probleme complexe care frământă astăzi conștiințele europenilor 30. Summit-ul de la Laeken, din anul 2001, constituie începutul unei largi dezbateri la nivelul continentului privind viitorul Europei și transformările instituționale necesare. În acest sens, Consiliul European întrunit la 14-15 decembrie 2001 la Laeken 31 a decis constituirea unei Convenții privind Viitorul Europei, formată din reprezentanți ai instituțiilor europene, ai statelor membre
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
mai eficiente, întărind rolul parlamentelor naționale ca instituții de reglementare viabile 9. Noua abordare a rolului parlamentelor naționale în Tratatul constituțional. O schimbare de fond apare în Declarația privind viitorul Uniunii, anexată Tratatului de la Nisa din 2001, care a declanșat dezbaterea în cadrul U.E. privind rolul parlamentelor naționale în sistemul politic european 10, și în Declarația privind viitorul Uniunii Europene adoptată de Consiliul European la Laeken, la 15 decembrie 200111, în care s-a indicat, ca un obiectiv de urmărit, stabilirea unui
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
vigoare, în principal ca urmare a votului negativ la referendum-urile din Franța și Olanda, dar obiectivele sale privind implicarea parlamentelor naționale în procesul decizional în cadrul U.E. s-au dovedit a avea o largă susținere politică în rândul statelor membre. Dezbaterile privind viitorul Europei în contextul "perioadei de reflecție" lansată de Consiliul European după aceste referendum-uri au pus un accent special pe principiul subsidiarității, văzut ca instrument de delimitare a competențelor dintre Uniune și statele membre. Opiniile au convers către
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
de lucru al Comisiei este principalul instrument care stabilește prioritățile și indică inițiativele legislative și ne-legislative pe care Comisia și le propune în anul următor. De asemenea, COSAC a adoptat o declarație prin care chema parlamentele naționale să organizeze dezbateri asupra Programului legislativ și de lucru al Comisiei Europene. Obiectivul unei asemenea dezbateri era de a încuraja parlamentele naționale să înscrie pe agenda lor probleme care privesc U.E., apropiind astfel Europa de cetățeni și societatea civilă 17. La sfârșitul anului
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
legislative și ne-legislative pe care Comisia și le propune în anul următor. De asemenea, COSAC a adoptat o declarație prin care chema parlamentele naționale să organizeze dezbateri asupra Programului legislativ și de lucru al Comisiei Europene. Obiectivul unei asemenea dezbateri era de a încuraja parlamentele naționale să înscrie pe agenda lor probleme care privesc U.E., apropiind astfel Europa de cetățeni și societatea civilă 17. La sfârșitul anului 2005, a avut loc o "rundă pilot" de dezbateri asupra Programului legislativ și
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Europene. Obiectivul unei asemenea dezbateri era de a încuraja parlamentele naționale să înscrie pe agenda lor probleme care privesc U.E., apropiind astfel Europa de cetățeni și societatea civilă 17. La sfârșitul anului 2005, a avut loc o "rundă pilot" de dezbateri asupra Programului legislativ și de lucru al Comisiei în parlamentele naționale, coordonată de președintele Parlamentului Danemarcei, în calitate de președinte în exercițiu al Conferinței președinților parlamentelor naționale din statele U.E. Au participat 29 de parlamente naționale, inclusiv Camera Deputaților a Parlamentului României
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
coordonată de președintele Parlamentului Danemarcei, în calitate de președinte în exercițiu al Conferinței președinților parlamentelor naționale din statele U.E. Au participat 29 de parlamente naționale, inclusiv Camera Deputaților a Parlamentului României. La 14 decembrie 2005, pentru prima dată a avut loc o dezbatere în Parlamentul României asupra Programului legislativ și de lucru al Comisiei Europene pe anul 200618, în cadrul unei ședințe lărgite a Biroului Permanent al Camerei Deputaților. Dezbaterea a urmărit să facă o evaluare a Programului, din punctul de vedere al intereselor
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
a Parlamentului României. La 14 decembrie 2005, pentru prima dată a avut loc o dezbatere în Parlamentul României asupra Programului legislativ și de lucru al Comisiei Europene pe anul 200618, în cadrul unei ședințe lărgite a Biroului Permanent al Camerei Deputaților. Dezbaterea a urmărit să facă o evaluare a Programului, din punctul de vedere al intereselor României, prin prisma principiului subsidiarității 19. Ea s-a înscris în preocuparea generală din statele membre ale U.E. ca parlamentele naționale să aibă un rol mai
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
muncii, caz în care Comisia a făcut o Comunicare către Consiliu, Parlamentul European, Comitetul Economic și Social și Comitetul Regiunilor intitulată "Către principii comune ale flexisecurității"6. Ulterior, la câteva luni după adoptarea Comunicării asupra flexisecurității, pentru a marca încheierea dezbaterii asupra modernizării dreptului muncii, Comisia a făcut o Comunicare către Consiliu, Parlamentul European, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată " Rezultatul consultării publice cu privire la Cartea Verde a Comisiei Modernizarea dreptului muncii pentru a răspunde provocărilor secolului XXI" 7
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
în cazul celor ce exercită o profesiune independentă cum sunt avocații, notarii, etc. 2.2. Model contractual standard modelul bazat pe contractul individual de muncă, pe durată nedeterminată, cu timp de lucru integral. Este semnificativ de semnalat că, în cursul dezbaterii privind Cartea verde, reuniunea informală a miniștrilor pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale din țările membre ale Uniunii Europene din ianuarie 2007 a subliniat, în mod indiscutabil, că, piatra de temelie a relațiilor de muncă în Uniunea Europeană a
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
durată nedeterminată, cu normă întreagă, chiar dacă pot fi utilizate, în același timp, și alte variante de contracte mai flexibile care să vină în întâmpinarea unor nevoi ale lucrătorilor sau unor situații specifice ale angajatorilor.10 În Comunicarea Comisiei privind finalizarea dezbaterilor generate de Cartea verde din octombrie 2007, se consemnează opiniile diferite ale respondenților, semnificativ fiind faptul că atât Parlamentul European, Comitetul Economic și Social European, cât și statele membre au evidențiat că stabilitatea și securitatea în muncă a lucrătorilor este
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
transpus în legislația națională în raport cu exigențele directivei respective, urmărindu-se însă ca, în fiecare stat membru al Uniunii Europene, să se asigure o aceeași protecție socială lucrătorului la care se referă directiva respectivă. De altfel, în Comunicarea Comisiei asupra rezultatelor dezbaterii privind Cartea verde se arată că majoritatea statelor, împreună cu numeroase organizații ale partenerilor sociali "au fost în favoarea poziției conform căreia definirea lucrătorilor în cadrul majorității directivelor privitoare la dreptul muncii trebuie să rămână la latitudinea statelor membre.18 În esență, opțiunea
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
în schimbul unei remunerații săptămânale sau cel puțin douăzeci de ore timp de trei luni consecutive (Olanda); un control de calitate și constant al aplicării legislației muncii inclusiv prin încheierea unor acorduri în acest sens cu partenerii sociali (Irlanda și Spania). Dezbaterile asupra Cărții verzi au relevat că legislația muncii este eficientă, corectă și puternică doar dacă este pusă în aplicare în toate statele membre, se aplică în mod egal tuturor actorilor (partenerilor sociali) și este controlată în mod sistematic, constant și
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
muncă, ocupând o "zonă gri" între dreptul muncii și dreptul comercial. Chiar dacă, strict juridic, formal, ei prestează o muncă independentă, sunt totuși economic dependenți de un comerciant sau client/angajator pentru obținerea veniturilor lor.23 În Comunicarea Comisiei asupra finalizării dezbaterilor pe marginea Cărții verzi se notează că majoritatea statelor membre și a partenerilor sociali s-au opus introducerii unei a treia categorii intermediare, lucrător dependent din punct de vedere economic, pe lângă categoriile de lucrători salariați și independenți.24 În consecință
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
majoritatea statelor membre și a partenerilor sociali s-au opus introducerii unei a treia categorii intermediare, lucrător dependent din punct de vedere economic, pe lângă categoriile de lucrători salariați și independenți.24 În consecință, sintagma va fi utilizată, în continuare, în dezbaterile teoretice, cu o acoperire legală în unele țări comunitare. 2.9. Lucrător independent, situat, de regulă, la frontiera dintre dreptul muncii și dreptul comercial, este o noțiune definită difuz în aceste documente comunitare. În Cartea verde, se apreciază că "distincția
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
subcontractează lucrările sau desfășoară activitatea în cadrul unor proiecte (în baza unor contracte comerciale și, destul de rar, civile). Munca independentă în această viziune, este diferită de munca independentă pe cont propriu, fără utilizarea lucrătorilor salariați 28. În Comunicarea Comisiei asupra finalizării dezbaterilor asupra Cărții verzi se ia notă de opinia Parlamentului European și a statelor membre potrivit cărora definirea lucrătorilor și a persoanelor care desfășoară o activitate independentă din perspectiva legislației comunitare este de o complexitate deosebită. S-a solicitat, de altfel
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
considerată și relația ce se stabilește între unitatea inițială și unitatea subcontractantă, responsabilitatea celor doi contractori fiind comună și solidară, în cazul neîndeplinirii obligațiilor de către subcontractant, inclusiv în ce privește obligațiile ce decurg din contractele de muncă. În Comunicarea Comisiei asupra finalizării dezbaterilor asupra Cărții verzi sunt relevate opiniile diferite formulate, dar până la urmă convergente ale Parlamentului European și a anumitor state membre pentru stabilirea răspunderii (subsidiare sau nu) a contractorului inițial. Nu este însă avansată nici o poziție comună a Uniunii Europene.31
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
salariat, șomer, lucrător independent, într-o profesiune independentă, în perioada de formare profesională etc.); în esență, prin flexisecuritate se urmărește asigurarea unor măsuri de protecție, pe tot parcursul întregului traiect, întregii evoluții profesionale a persoanei în cauză.33 3. Conținutul dezbaterii Dezbaterea publică a înregistrat peste 450 de luări de poziții (răspunsuri) provenind de la toate părțile interesate, guverne, autorități regionale, parlamente naționale, parteneri sociali la nivelul Uniunii Europene sau național, organizații neguvernamentale, întreprinderi, universități, juriști etc. Asupra Cărții verzi s-au
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
șomer, lucrător independent, într-o profesiune independentă, în perioada de formare profesională etc.); în esență, prin flexisecuritate se urmărește asigurarea unor măsuri de protecție, pe tot parcursul întregului traiect, întregii evoluții profesionale a persoanei în cauză.33 3. Conținutul dezbaterii Dezbaterea publică a înregistrat peste 450 de luări de poziții (răspunsuri) provenind de la toate părțile interesate, guverne, autorități regionale, parlamente naționale, parteneri sociali la nivelul Uniunii Europene sau național, organizații neguvernamentale, întreprinderi, universități, juriști etc. Asupra Cărții verzi s-au pronunțat
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
această diversitate, în luările de poziții se pot identifica puncte de vedere specifice partenerilor sociali (sindicate, patronate) și guvernelor. Cu toate că au fost puse în discuție o multitudine de idei (întrebări) asupra cărora urmau să se pronunțe toți cei interesați, conținutul dezbaterii poate fi sintetizat în următoarele direcții. 3.1. Cu privire la sfera persoanelor care sunt ocrotite prin normele dreptului muncii sau ar trebui ocrotite, ideea de bază este aceea a incidenței acestor prescripții de protecție asupra tuturor celor ce au un raport
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
sub ambele sale componente. Am relevat mai înainte că, ulterior Cărții verzi, Comisia a făcut o Comunicare asupra principiilor comune ale flexisecurității și că în decembrie 2007, Consiliul European de la Lisabona a adoptat Principiile comune ale flexisecurității.35 3.5. Dezbaterea, datorită orientării inițiale a Comisiei, s-a purtat asupra dreptului individual al muncii și nu a privit sub nici un aspect dreptul colectiv al muncii. În Comunicarea Comisiei asupra finalizării dezbaterilor în baza Cărții verzi se notează că unele state membre
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Lisabona a adoptat Principiile comune ale flexisecurității.35 3.5. Dezbaterea, datorită orientării inițiale a Comisiei, s-a purtat asupra dreptului individual al muncii și nu a privit sub nici un aspect dreptul colectiv al muncii. În Comunicarea Comisiei asupra finalizării dezbaterilor în baza Cărții verzi se notează că unele state membre, sindicatele și majoritatea experților universitari au indicat că ar fi fost preferabil ca dezbaterea să fie centrată și pe contractele colective de muncă și nu numai pe relațiile individuale de
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
și nu a privit sub nici un aspect dreptul colectiv al muncii. În Comunicarea Comisiei asupra finalizării dezbaterilor în baza Cărții verzi se notează că unele state membre, sindicatele și majoritatea experților universitari au indicat că ar fi fost preferabil ca dezbaterea să fie centrată și pe contractele colective de muncă și nu numai pe relațiile individuale de muncă. Numai abordarea celor două componente ale dreptului muncii contracte individuale și contracte colective ar fi fost în măsură să reliefeze interacțiunea complexă dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
interacțiunea complexă dintre cadrul legislativ al fiecărui stat și cadrul comunitar.36 3.6. Deși Cartea verde asupra modernizării dreptului muncii, ca și Comunicarea Comisiei asupra flexisecurității muncii se referă și la unele aspecte ce țin de dreptul securității sociale, dezbaterea a fost centrată prioritar asupra problemelor ce privesc dreptul muncii, respectiv dreptul contractului individual de muncă. 4. Concluzii 4.1. Concluzia esențială, fundamentală este aceea că se impune, în continuare, aplicarea legislației muncii din statele membre ale Uniunii Europene. Fără
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
succesiv în timp, dialogul direct al Comisiei Europene cu fiecare stat membru pe problematica socială, și, totodată, dialogul intracomunitar statal, influențându-se astfel adoptarea unor măsuri și reglementări interne, armonizate pe plan comunitar. 4.3. S-a avansat în cursul dezbaterilor, în completarea conceptului privind flexisecuritatea, sub cele două componente: flexibilitate și securitate. Astfel, flexibilitatea a fost mai bine definită în sensul ca, în caz de concediere, să fie extins termenul de preaviz (evident, în favoarea salariatului) și s-a determinat mai
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]