65,481 matches
-
când rămânea un medic sau un chimist. O perioadă m-am înscris și eu în sistemul acesta de gardă pentru după amiază. De asemenea și o farmacistă era de gardă după amiaza, iar noaptea - dacă era nevoie, era chemată de acasă una din farmaciste care locuia aproape de spital. Dozam obligatoriu Sodiu și Potasiu - dispuneam de un aparat modern Flamfotometru - din import. La acel aparat în 2-3 ore aveai rezultatele dorite. Era un laborator care asigura cerințele vremii aceleia. Dar Agrippa Ionescu
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
de absența unui necesar simț al firescului și al dozării rezonabile a proporțiile. Arta "de a sări calul" o stăpânesc mulți "specialiști" ai tranziției românești. Acestora le lipsește normalitatea actului educativ. Sunt perdanții de lux ai celor 7 ani de acasă. Am exemplificat fenomenul cu scenariul demonizării FMI-ului. Împrumutul acordat României este interpretat din perspectiva scenariului internațional conspiraționist, cel căruia România ar urma să-i cadă pradă sigură. Fondul Monetar Internațional ar fi un veritabil "asasin economic" ce urmărește noua
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
salarizării unice pe motiv că...profesorul nu lucrează 8 ore pe zi! Iată un elocvent exemplu al politicianului român care nu este suficient de sensibil la specificul muncii de profesor. Profesorul nu-i chelner, mecanic sau tinichigiu. El nu vine acasă după 8 ore de muncă și vegetează în fața micului ecran. Nici nu merge cu băieții la "una mică". Adevăratul profesor își pregătește orele de a doua zi, citește, traduce, publică, corectează lucrări, concepe proiecte etc. Aceasta tot muncă se numește
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
privirea mea întrebătoare, profesorul Onescu a răspuns promt: Nu avem nevoie de garduri mari. Pe stadionul nostru nu există violență". Finala Cupei României de anul acesta dintre CFR Cluj și FC Timișoara l-a contrazis. Violența a fost la ea acasă pe cochetul stadionul din Târgul Jiu. Evident, nu din vina gorjenilor. "Suporterii" bănățeni au devastat cu succes frumosul stadion. Am citit multe explicații cu privire la modul în care s-a justificat teribila violență. În primul rând a fost acuzată prestația arbitrului
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
să intervin pe lângă autoritățile rusești, spre a obține pentru ei oarecare alinare și a găsi un leac pentru această stare de lucruri, dar, convinși prin răspunsurile mele că sub nici un raport nu puteam să satisfac dorințele lor, s-au întors acasă, cu deznădejdea în inimă...” „... Generalul Diebici, maior general al armatei, se află de două zile în București. Boierii Divanului Țării Românești, mergând in corpore să-1 felicite pentru fericita lui sosire în oraș, el a revărsat asupra lor injuriile și cele
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
ce se va da afacerilor financiare ale acestei țări. Mai ales, prin ele, exercita-va aici Rusia acțiunea ei de toate zilele, se și constată că noul ministru de Finanțe, creatura d-lui Minciaky, vine adesea să lucreze la acesta acasă... În alt raport, după ce se revine asupra hotărârilor financiare luate de Adunare și respinse de Cabinetul din Petersburg, citim: ... Se aude în curând că domnul a făcut boieri noi și că acești boieriți sunt niște profesori ai liceului... Consulul general
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
ea adăpostește femei pe care le prezenta ca fiind „tovarășe comuniste”, pentru că în final să o părăsească, înainte de a-i aduce pe lume fiul, Dimitri, viitor profesor de muzică. Pleacă în 1935 în Uniunea Sovietică, un an mai târziu revenind acasă din ordinul Cominternului, pentru a face „curățenie” în partid. La propunerea lui Gheorghi Dimitrov, în 1937 a fost numit secretar general al Partidului Comunist Iugoslav. Mai tarziu, liderul bulgar avea să i se destănuie lui Milovan Djilas, unul dintre apropiații
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
grație ascensiunii sale speciale. Ajunsese la putere într-un mod considerat eroic, fiind lipsit la sfârșitul războiului de contracandidați viabili, alegerile oferindu-i legitimarea de care avea nevoie. Incontestabil, liderul de la Belgrad era la rândul sau un ambițios, nu numai acasă, ci și peste hotare. El își dispută cu Italia, Triestul, cu Austria, sudul Carintiei și cu Grecia o parte din Macedonia. Sub influiența iugoslavă se află aproape în totalitate Albania, unde partizanii lui Tito organizaseră mișcarea de rezistență. Avea în
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
riscul îmbolnăvirilor sporind permanent.1 Mobilizarea forțată este o altă practică a regimului de la Belgrad, sute de mii de oameni fiind obligați să lucreze în mine, pe șantiere de construcții, șosele etc. Trimiși obligatoriu la astfel de munci, cetățenii „fug acasă sau în alte regiuni, se ascund prin păduri”. În căutarea lor „mișuna în întreaga țară bandele înarmate ale lui Rankovici”. La această complicată stare de lucruri, muncitorii răspund prin acte de sabotaj: „dau produse de calitate proastă, coboară productivitatea muncii
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
dispariției în 1953 a lui I. V. Stalin. Tito a obținut, prin tratative cu Gh. Gheorghiu-Dej, eliberarea sârbilor, dar aceasta nu se putea face decât prin eliberarea tuturor, drept care procesul a fost mai lent decât se poate imagina. Cei întorși acasă aveau să-și recupereze casele, de obicei într-o stare jalnică, dar nu și pământurile sau celelalte bunuri lăsate la plecare. Locul lor în Bărăgan nu a rămas liber, fiind ocupat de „politicii” eliberați din închisori, care efectuau aici stagiul
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
I.B. Tito ar fi fost recrutat încă din 1927 de poliția secretă iugoslavă (Ohrankaă, pentru că prin 1934 să părăsească țara că emigrant politic. Precizam lipsa totală a vreunei referiri cu privire la prezența să pe teritoriul Uniunii Sovietice. În ajunul războiului, întors acasă și-ar fi creat o adevarată rețea de informatori, pentru ca ulterior, din postura de conducător al mișcării de partizani, să primească misiunea de „a extermina toate elementele cu adevarat revoluționare care au ridicat masele populare la lupta împotriva cotropitorilor”. Activitatea
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
de la București era legată de nerespectarea suveranității țării noastre în condițiile aplicării planului Valev. „Cu așa ceva - susținea Chivu Stoica - cred că niciun român nu va putea fi de acord, întrucat românii preferă să-și dezvolte forțele de productie la ei acasă, să-și dezvolte cultura lor independența și să-și ridice țara lor la un nivel de trai înalt”. La rândul său, din partea iugoslavă, Blajo Ivanovici a spus: „Asemenea lucruri intradevar lovesc. Iugoslavia a trecut acest drum. Noi privim asemenea lucruri
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
-i aducă oarecare confort, plăcere și control: postere, ibricul de cafea, instrumentele de bărbierit, radio sau alte obiecte personale. Din cauza limitării acestui spațiu personal, indivizii tind să-l extindă în zonele imediat învecinate cu lucruri care îl duc cu gîndul "acasă", situație care creează deseori conflicte între colocatarii acelui spațiu. Luarea în posesie a spațiilor personale ale altor indivizi îi dezavantajază pe cei mai slabi și mai lipsiți de autoritate, care sînt nevoiți să își găsească astfel de spații în WC
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
supuse numai propriilor instincte ancestrale foame, teamă, pîndă, ură. Își estompau funcțiile dobîndite de-a lungul anilor, rămînînd numai porți de înregistrare a imaginilor. Rareori, cînd se depăna cîte o poveste căci povești rămăseseră toate de-acum despre cei rămași acasă, despre trupuri îmbietoare de femei sau despre științele lor ascunse, despre case și agoniseala de-o viață, ochii își recăpătau, pentru o clipă, strălucirea, redeveneau vii, participînd la trăirile interioare ale ascultătorilor. Povestea se termina și diamantele efemere redeveneau opace
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
casă biată mamă/ stă retrasă lăcrimînd/ șterge ochii cu-o năframă/ de durere suspinînd/ să-l mai vadă pe băiat/ o scrisoare iarăși scoate/ recitind-o, plînge-ncet/ și vorbind cu voce joasă/ dragul mamei, dragul meu/ te aștept să vii acasă/ de-o vrea bunul Dumnezeu". Imaginea "bietei mame" care încearcă să-și elibereze băiatul cu ultimele puteri, cerînd milă și îndurare de la comandant și de la Dumnezeu apare în altă doină: "Doamne, dar în poartă cine-mi sta?/ Măi nene, șade
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
eu stau seara și privesc/ și cu ochii plini de lacrimi/ tot la tine mă gîndesc... Aseară m-am culcat/ pe tine te-am visat/ stăteai pe pieptul meu/ mă sărutai mereu". Gîndurile arestatului se îndreaptă și spre copiii lăsați acasă, cărora le transmite dragostea lui: "Și puștiului te rog să-i zici/ că tata îl iubește/ și că de cînd este aici/ la el se tot gîndește". Alteori suspină pentru soarta lor: "De fiul meu nu știu nimic/ o fi
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
pat. Dispare astfel orice autonomie, orice inițiativă, orice responsabilitate. "Regulile formale și informale care organizează diferitele aspecte ale vieții sale cotidiene sînt organizate pentru infantilizarea sa, pentru regresia sa psihologică. El nu poate să-și repare singur televizorul adus de acasă (și asta dacă i se permite un televizor, căci un frigider nu are voie să dețină), ci trebuie să se supună formalităților administrative care impun un ritual al reparațiilor. Infantilizarea ține și de slaba informare de care dispune. El descifrează
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
-i cunoștea pe cei din orașul meu și a fost pila mea. Tipul m-a apărat pînă s-a liberat. Dar pentru că mă apăra trebuia să-i spăl ciorapii, să-i dau din mîncarea mea și din pachetele primite de acasă". B.E., de 19 ani, arestat pentru furt: "La carantină are loc botezul. Acolo primești de toate: bătăi, palme, șmotru, bastîr, capace, mistrii, spagheman, spurcarea în gură sau în fund. Cine se opune lor capătă respect. Dar pentru asta îți trebuie
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
18 ani, condamnat la 4 ani pentru viol în grup: " Lucrurile nu au stat așa cum scrie în dosar. Eram 3 tovarăși la bar și ea se tot uita la noi. Am invitat-o la masa noastră și apoi la mine acasă să bem ceva și să ascultăm muzică... Ea s-a dat la mine prima oară, apoi a vrut și cu ceilalți. Părinții ei au obligat-o să spună că a fost violată" (această interpretare se poate întîlni la foarte multe
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
cu familia. Vizitele rudelor au o importanță capitală în diferențierea arestaților. În clasa "nepoților" intră cei ce nu sînt căutați de familie aproape deloc (cei orfani, cei foarte săraci, cei cu foarte mulți frați etc.). Nefiind vizitați, neprimind pachete de acasă, ei nu au ce oferi celorlalți pentru a se ridica în ierarhia grupului. Și nu numai atît: ei au nevoie de anumite lucruri pe care administrația nu le oferă. Dintre acestea, cele mai importante sînt țigările. Ele sînt valuta forte
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
tot mai mulți profesori, cînd valorile socio-morale școlare sînt afirmate tot mai firav și mai formal e de înțeles de ce tot mai mulți adolescenți au umplut în acești ani de tranziție beciurile poliției, celulele pușcăriilor și casele corecționale. Fuga de-acasă l-a antrenat și ea pe minor în învățarea comportamentelor deviante, fiind generată de dorința de evadare dintr-un mediu familial neprimitor, lipsit de căldură sufletească sau înțelegere, insuportabil, din care minorul preferă să scape prin "dezertare" decît prin "luptă
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
personale. Accesul la cambuză îl au doar șeful de cameră, ajutorul și cambuzierul, un fel de trezorier, de gestionar al averilor tuturor colacatarilor. Pe rafturile cambuzei sînt numeroase farfurii, castroane, bidoane și borcane pline cu mîncăruri gătite, aduse calde de acasă, dar alterate din cauza condițiilor de păstrare. Lîngă ele sînt "ghiulelele", legume, fructe, brînzeturi, mezeluri, conserve. Pe rafturile de sus sînt așezate de-a valma pături, sacoșe și amintiri (albume foto, reviste), iar pe ultimul raft de jos e sacul cu
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
punct de vedere arhitectural, închisoarea poate fi considerată o formă ocultată a locuinței, a edificiului public, a spațiului religios (biserica)."190 Lipsa intimității și forța cu care sînt impuse regulile de conviețuire anulează funcția locuinței (cea de spațiu familial, de "acasă"). Răsturnarea principiului găzduirii, prin îngrămădirea la un loc a unor indivizi diferiți și nu pe principiul asocierilor benevole, anulează funcția de edificiu public care, în opinia lui Norberg-Schulz191, trebuie să întrupeze o Weltanschauung comunitară, cu dezideratele sale, nu un spațiu
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de rafie, situate sub ultimul pat. Lupta pentru un loc ferit de prăduială, într-un colț umbros se dă între veteranii și forțoșii celulelor. Dar și între celelalte categorii de sclavi se duce o luptă pentru menținerea bunurilor primite de acasă și așa înjumătățite cu brutalitate de o serie de gardieni rapaci -, luptă care capătă nuanțe tragice, cum a fost cazul tinerilor de la Craiova care și-au dat foc în semn de protest pentru sustragerea unor adidași din pachetele aduse de
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
unor responsabilități în recompunerea armoniei sociale. Astfel de persoane trebuie să aibă solide cunoștințe psihologice și sociologice și să aibă libertatea de mișcare în arii teritoriale cît mai largi, împreună cu deținuții aflați în responsabilitatea lor: la familiile lor, la victimă acasă și la rudele acesteia, în mediile lor de viață (serviciu, vecini, biserică etc.). Pe baza unui contract restaurativ, atît deținutul cît și cadrul angajat își asumă obligații și responsabilități, dar și drepturi și beneficii, cu costuri clar stipulate și cu
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]