56,095 matches
-
alte variante ale psihopatiei, așa cum fac LIKKET și BLACKBURN, atunci se pot întâlni și trăsături de nevroticism. În orice caz, se constată un continuu cu aspectele normale ale personalității, așa cum sunt comentate acestea în FFM. Din perspectiva celor 3 superfactori comentați de EYSENCK (1989Ă, trăsăturile psihopatului, care se corelează cu criminalitatea, sunt de asemenea descrise prin dimensiunile prezente în sistem și care se distribuie ca un continuu între normal și anormal. Acestea se pot corela în primul rând cu psihoticismul, unul
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
în urma prelucrării datelor cercetării ajunge la concluzia că, domeniul tulburărilor de personalitate se distribuie în 4 clustere: dominate de dificultăți ale reglării emoționale, inhibiție, comportament dissocial și tendința la compulsivitate. Comportamentul dissocial se caracterizează prin: căutarea stimulilor, narcisism, suspiciune. Autorul comentează asemănarea cu polul negativ al agreabilității din FFM și cu psihoticismul lui EYSENCK. Perspectiva dimensională este necesară în comentarea psihopatiei. Ea este complementară cu alte aspecte care se organizează ierarhic și anume: Caracterizarea generală a domeniului psihopatiei Tipurile de tulburări
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
polul negativ al agreabilității din FFM și cu psihoticismul lui EYSENCK. Perspectiva dimensională este necesară în comentarea psihopatiei. Ea este complementară cu alte aspecte care se organizează ierarhic și anume: Caracterizarea generală a domeniului psihopatiei Tipurile de tulburări de personalitate comentate în sistemele categoriale Subtipurile de psihopatie descrise de diverși autori Variabilele dimensionale Toate aceste perspective se articulează cu înțelegerea biologică, psihiatrică, relațională, psiho-socială și antropologică a persoanei umane. 5. Aspecte etiopatogenice în dezbaterile actuale privitoare la psihopatie Aspecte neurobiologice. Unul
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
atașamentului. În perspectiva istorică, psihanalitică, după lucrarea lui ALEXANDER („The Roots of Crime”, 1935Ă se remarcă lucrările lui FROM (1973Ă, privitoare la caracterul sadistic-exploatativ ce are o „pasiune pentru control”. SHAPIRO (1965Ă descrie apoi: „stilul impulsiv”, iar KERNBERG (1970, 1989Ă comentează „narcisismul malign”. Narcisismul și paranoidia ajung să fie considerate de psihanaliști ca și caracteristici de bază a psihopatului, în cadrul unui spectru și a unui continuum. MELAY (1998Ă încearcă să coreleze studiile recente ce indică deficiențe neurofiziologice și cognitive la psihopat
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
neîncrezătoare și ținere la distanță a celuilalt. Nici această situație, caracteristică pentru TP paranoică, pentru cea evitantă și parțial pentru cea borderline, nu e favorabilă desfășurării plenare a comportamentului etic. Duplicitatea malignă. Este o caracteristică intrinsecă a existenței persoanei umane, comentată amplu de existențialismul sec. XX. Se poate porni de la minciună. Când minte omul spune altora lucruri neadevărate, despre care știe că sunt astfel, pentru a atinge un scop, eventual pentru un avantaj. El este în mod deliberat nesincer. Minciuna e
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
De asemenea, responsabilitatea poate fi nu doar a executantului ci și a inițiatorului, a celui ce concepe, plănuiește un act și deleagă sau obligă pe alții să-l execute. Acesta ar fi responsabilul moral. Responsabilitatea poate deriva - așa cum s-a comentat în câteva din paragrafele precedente - din statutul și rolul social, din executarea unei funcții care - în cadrul prescripțiilor sale normative - pot avea consecințe bune sau nocive moral. Desigur, persoana poate interpreta normativitatea funcției sale, poate găsi soluții de compromis sau inovatoare
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
unor cuvinte ca cele mai sus menționate. Sunt „încarnate” astfel și aceste noțiuni, ele ființează în oamenii vii, în persoane ce au existență și există în permanență, printre noi și prin noi. Felul în care percepem, înțelegem, decupăm, citim și comentăm cazurile persoanelor cu probleme, cu tulburări de personalitate, cu „psihopatie”, ne caracterizează în mare măsură pe noi, epoca și cultura noastră. Conceptul de persoană umană nu a existat dintodeauna. Conceptul și realitatea persoanei umane sunt și ele o „creație” istorică
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Povestea codrului, O călărire-n zori, Scrisoarea IV, Speranța, Melancolie, Ce te legeni, codrule, Si daca ramuri, Luceafărul (fragment), Strigoii, Mortua est!, Revedere, Sară pe deal, Diana, Călin, Crăiasa din povești. Revista mai publică un interviu cu C. Mille și comentează memorialul unei călătorii în Japonia, scris de un gălățean care semnează Boris D. Georgevici, „comerciant”. M.Pp.
INAINTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287537_a_288866]
-
destul de bună versiune a Logodnicilor lui A. Manzoni. Singura bucată literară originală care poate fi semnalată este o modestă însemnare de călătorie a lui Augustin Peșacov, sub titlul O dulce amintire. Același inserează numeroase documente istorice, pe care le și comentează. O cronică dramatică semnată cu pseudonimul Crotusev se ocupă de spectacolul cu piesa Fântâna Blanduziei de V. Alecsandri, jucat de trupa lui Th. Theodorini. Rubrica bibliografică discută revistele apărute în alte localități („Amicul familiei”, „Columna lui Traian”, „Contemporanul” ș.a.). În
CARPAŢII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286126_a_287455]
-
ca fizionomie literară, iar ultima parte a volumului, File dintr-un jurnal teatral (1974-1975), include articole și eseuri pe probleme de imediată actualitate, vizând repertoriul unei stagiuni, probleme specifice scenografiei sau regiei artistice, relația modă-modernism. Evoluția criticii dramatice românești este comentată prin raportare la câțiva profesioniști ai genului, între care Victor Eftimiu, I.M. Sadoveanu, Camil Petrescu, Dem. Theodorescu, Ion Dimitrescu, Mircea Ștefănescu, Al. Kirițescu. Pagini de atente și sensibile referiri la arta actorului asigură lucrării, pe lângă o informație notabilă, calități specifice
CARANDINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286099_a_287428]
-
în el un asiduu cercetător, care a cules creații folclorice, a organizat expoziții etnografice și intenționa să consacre zonei o monografie: Sate târnăvene din ținutul Rupea-Cohalm. C. a editat un număr apreciabil de mici colecții, de o mare diversitate tematică. Comentând una dintre ele, poetul Dan Botta afirma că versurile cuprinse aici „sunt numai lirism. Poezie de iubire plină de înduioșare, de sensul viu al naturii”, poezie culeasă de la femei, „poeme de pasiune vie, de iubire și gelozie”, strigături „cari relevă
CERNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286174_a_287503]
-
Profesor titular va deveni în anul 1930, când primește Catedra de literatură română veche. Meritele științifice ale profesorului C., nume tot mai familiar cercurilor științifice din străinătate (participa la reuniuni științifice internaționale, publica în reviste prestigioase, iar recenziile care îi comentau contribuțiile purtau semnături ilustre: Carlo Tagliavini, Mario Ruffini, Giulio Bertoni, Henri Grégoire, Mihail Laskaris ș.a.), vor fi recunoscute și onorate: în 1929 este ales membru al Academiei Americane de Studii Medievale Harvard, precum și membru corespondent al Academiei Române, la propunerea lui
CARTOJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286132_a_287461]
-
spre deosebire de alți optzeciști, el include în modelul noii poeticități elementul plastic, secvența picturală: „O carte ca un amurg deschid / filă cu filă / așa cum mi-aș desface sufletul în extaz”. La fel ca majoritatea poeților echinoxiști, C. face și critică literară, comentând în special cărți de poezie. Poetica temporalității. Eseu asupra poeziei românești (2000), la origine teză de doctorat, este o „explorare tematistă” care vizează descrierea relației timp-poezie. Criticul are în vedere în ampla secțiune aplicată a cărții, Forme ale temporalității în
CHIOARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286199_a_287528]
-
pătrunzătorului spirit critic și a talentului eseistic ale autorului este dată de excepționalul volum Bacovia. Sfârșitul continuu (1977), lucrare fundamentală pentru exegeza critică dedicată marelui poet. Simțind în G. Bacovia un spirit profund înrudit cu propriile sale agonii interioare, C. comentează opera înaintașului cu fervoarea și interesul cu care își observă propria existență: „Bacovia era suferind. [...] Începuse a trăi în moarte. Într-un sfârșit continuu. Într-o inchiziție care nu-și execută victimele, însă le transformă în ulcere veșnice, în chin
CARAION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286096_a_287425]
-
aserțiune, potrivit căreia simplitatea e un „semn regesc”, și își complică teribil frazarea, iluzionându-se că astfel atinge profundități de filosofie nemțească. Suita de Note germane (din „Adevărul literar și artistic”), în care sunt portretizați diferiți autori și li se comentează opera (din care și traduce fragmente), relevă un cunoscător avizat al acestei literaturi. Impresii, dominate de un extaz lucid, despre sculpturi celebre din muzeele italiene sunt caligrafiate în Pietre la cari mă-nchinai (1937). Însemnări despre capodoperele unor maeștri (sculptori
CHELARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286187_a_287516]
-
a scriitorului și de formare a gustului public. Propunând o înțelegere a literaturii axată pe un așa-zis „bun-simț comun”, acceptă cu rezerve curentele și manifestările moderniste, iar pe cele de avangardă le respinge vehement, negăsindu-le justificare estetică. A comentat inteligent și aplicat scriitori și opere din literatura română și universală, lansându-se rareori în studii de anvergură (cum sunt cele despre Lucian Blaga sau Stendhal). SCRIERI: Carte de dragoste, Brașov, 1935; Alexandru Călinescu, poet al tristeții, Călărași, 1937; Logodna
CHIRNOAGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286212_a_287541]
-
comuniste, asupra fenomenului artistic, ca și principiilor „realismului socialist”, C. are totuși unele merite în valorificarea unor nume din peisajul literar basarabean interbelic. Bine documentate sunt studiile care prefațează volume din scrierile lui Alexandru Robot, Teodor Nencev, George Meniuc sau comentează unele poezii, nuvele și eseuri ale lui Em. Bucov, Gr. Adam, Iosif Balțan, David Vetrov, Bogdan Istru, N. Costenco, A. Lipcan, Andrei Lupan și ale altor scriitori basarabeni din anii ’20-’30 (Ani de luptă, 1969). De obicei, opera scriitorilor
CIBOTARU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286223_a_287552]
-
Cronică filmelor”, „Curierul cinefililor”, „Culisele ecranului” ș.a. Aici colaborează și unii scriitori, precum Al. Bilciurescu, Cezar Petrescu, Corneliu Moldovanu, Lucrezzia Karnabatt, Sărina Cassvan-Pas, N. Davidescu, Ioan Timus. La rubrică „Intelectualul și cinematograful” răspund Liviu Rebreanu, Jean Bart, D. Gusti. Se comentează producțiile cinematografice românești Venea o moară pe Siret și Haiducii și se consemnează bătălia pentru filmul sonor. Pagini întregi sunt consacrate programului săptămânal de filme, prezentării sălilor de cinema, tehnicii din domeniu etc. Se fac și prezentări de cărți (de
CINEMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286233_a_287562]
-
o formă constructivă, creatoare. Aplicarea acestor principii i-a ferit, de regulă, exegezele de presiunile politicului și ale ideologicului, ca și de conformism. C. preferă să opereze în actul critic cu categorii existențiale și estetice globale, meditând în jurul problemelor ontologice, comentând nuanțat frumosul artistic, disociind autenticul de contrafacere, experimentul rodnic de exercițiul factice. Configurarea portretului interior al scriitorului ca individualitate creatoare, ca artist al cuvântului, cu mutațiile etice și estetice hotărâtoare, reprezintă partea de rezistență a criticii lui C., care se
CIMPOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286228_a_287557]
-
după titlu, la cărți celebre ale unor mari convertiți, precum Giovanni Papini (Un om sfârșit); subtitlul însă evocă o altă lucrare celebră, Fragmente din corespondența cu prietenii de N.V. Gogol, autor pe care C. l-a prețuit și l-a comentat într-un studiu. Un capitol din cartea lui Gogol se intitula Meditații la dumnezeiasca liturghie. Destinul lui Iov l-a obsedat pe C. de tânăr (încă din 1967 elaborase primele pagini pe această temă). Ce este omul, ce valoare are
CIOBANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286236_a_287565]
-
ordine realistă. Îndeosebi Logofeteasa, stăpână a tuturor eresurilor, devine o omniprezență ce supraveghează principalele evenimente ale comunității: naștere, moarte, nuntă etc. Chemată să asiste la o naștere dificilă, ea salvează copilul, dar nu poate salva mama, prilej pentru autor să comenteze: „Pentru îndrăzneala de cuget a mamei lui Iancu Dudescu, pieirea din facere nu trebuie plânsă de vreme ce copilul trăiește (și astfel să arătăm cum se amesteca ea cu mintea în tainele vieții și ale morții)”. Logofeteasa gândește în spiritul vechilor filosofi
CIOBANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286236_a_287565]
-
un spirit țanțoș și nesupus, un mâncău și un petrecăreț, împletind ironia cu disimulația. Nastratinismul și inadaptarea îi sunt comune cu ale lui Dănilă Prepeleac și Ivan Turbincă. Poate nicăieri nu mimează criticul mai bine limbajul unui scriitor, nu-l comentează mai în duhul vorbirii lui, ca în Viața lui Ion Creangă, unde recompunerea atmosferei spirituale a biografiei este și de ordin stilistic. În ediția din 1964, C. a adăugat un capitol de analiză a operei, cartea intitulându-se acum Ion
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
mai puțin către Lucian Blaga. C. nu gustă Craii de Curtea-Veche al lui Mateiu I. Caragiale, respinge în bloc literatura „experiențelor” a „noii generații”, e profund nedrept față de Duiliu Zamfirescu și E. Lovinescu, față de critici ca Perpessicius și Vladimir Streinu, comentați doar ca poeți, mult prea rezervat față de N. Iorga. Funcționează aici un subiectivism peste care greu se poate trece. Viziunea romanescă a lui C., ideea de a face din Istorie... o „sinteză epică”, o adevărată „comedie umană”, luând ca pretext
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
intui și identifica, de fiecare dată, mișcarea interioară a poemului, perspectiva imaginarului, dinamica eului liric, diferența specifică a universurilor sensibile luate în considerare. Tot o culegere de cronici literare este volumul Top ten (recenzii rapide) (2000), organizat însă diferit. Criticul comentează cărți de poezie apărute într-un interval de timp limitat (1995-1999), iar în suita cronicilor, unele nume de poeți, analizați cu alte prilejuri, revin în atenția sa. Cartea concentrează o sumă de observații aplicate unui moment al poeziei românești și
CISTELECAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286280_a_287609]
-
textele originale ale cercetătorilor, adesea pervertite de exegeți prea puțin meticuloși; asumarea acestei aspre norme de fidelitate ne-a obligat să respectăm „litera și spiritul” autorilor comentați și să ignorăm diverși hermeneuți care „citează, fără a citi”, clasifică, etichetează și comentează (adesea fără nici o legătură) cercetări și teorii care au cu totul altă semnificație decât cred ei „din auzite”, la „mâna a doua”. În schimb, metodele de învățare expuse în a doua parte a lucrării au solicitat imaginație pedagogică și intuiție
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]