55,798 matches
-
raport juridic de muncă, etc. 4.4. S-a identificat, drept o prioritate la nivel european, elaborarea unei directive relative la munca temporară (munca prin agenții de muncă temporară) și reexaminarea directivei asupra timpului de muncă. 4.5. În baza dezbaterii, în cadrul Consiliului European din decembrie 2007 de la Lisabona, au fost adoptate Principiile comune ale flexisecurității.38 În continuare, Comisia va urmări, realizarea unei analize comune cu partenerii sociali privind provocările majore cu care se confruntă piețele forțelor de muncă din
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
integrată pentru punerea în aplicare a principiilor bazate pe flexisecuritate și va încuraja negocierea, de către partenerii sociali, a problematicii formării profesionale. 4.6. În cursul anului 2008, Comisia va lua măsurile necesare pentru urmărirea problemelor ridicate de Comunicarea asupra finalizării dezbaterilor Cărții verzi în contextul lărgit al "flexisecurității". În ciuda diferenței de opinii și naturii acțiunii la nivel EU, consultarea a identificat necesitatea de a avea o cooperare mai bună, mai multă claritate, sau chiar informații și analize mai multe și de
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
de a se bucura efectiv de drepturile ce le revin.39 În finalul Comunicării asupra principiilor comune ale flexisecurității se arată că, Reuniunea socială tripartită la nivel înalt din 2008 (ce precede Consiliul European de primăvară) se va concentra asupra dezbaterii privind flexisecuritatea.40 *** În opinia noastră, dezbaterea asupra modernizării dreptului muncii a fost utilă tuturor celor implicați, de la Parlamentul European până la nivelul statelor membre, a partenerilor sociali naționali. O parte din soluțiile propuse de Comisie, s-a văzut, în cele
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
ce le revin.39 În finalul Comunicării asupra principiilor comune ale flexisecurității se arată că, Reuniunea socială tripartită la nivel înalt din 2008 (ce precede Consiliul European de primăvară) se va concentra asupra dezbaterii privind flexisecuritatea.40 *** În opinia noastră, dezbaterea asupra modernizării dreptului muncii a fost utilă tuturor celor implicați, de la Parlamentul European până la nivelul statelor membre, a partenerilor sociali naționali. O parte din soluțiile propuse de Comisie, s-a văzut, în cele relevate anterior, au fost invalidate de participanții
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
modernizării dreptului muncii a fost utilă tuturor celor implicați, de la Parlamentul European până la nivelul statelor membre, a partenerilor sociali naționali. O parte din soluțiile propuse de Comisie, s-a văzut, în cele relevate anterior, au fost invalidate de participanții la dezbatere, altele au rămas, în continuare, ca repere pentru reflecții viitoare. În orice caz, din perspectiva rezultatelor altor dezbateri în baza unei Cărți verzi, actuala dezbatere reprezintă un interesant schimb de păreri din care s-au degajat unele concluzii, care pot
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
sociali naționali. O parte din soluțiile propuse de Comisie, s-a văzut, în cele relevate anterior, au fost invalidate de participanții la dezbatere, altele au rămas, în continuare, ca repere pentru reflecții viitoare. În orice caz, din perspectiva rezultatelor altor dezbateri în baza unei Cărți verzi, actuala dezbatere reprezintă un interesant schimb de păreri din care s-au degajat unele concluzii, care pot constitui jaloane suplimentare în activitatea normativă a statelor membre, cât și a Uniunii Europene, chiar dacă aceasta (dezbaterea) nu
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
de Comisie, s-a văzut, în cele relevate anterior, au fost invalidate de participanții la dezbatere, altele au rămas, în continuare, ca repere pentru reflecții viitoare. În orice caz, din perspectiva rezultatelor altor dezbateri în baza unei Cărți verzi, actuala dezbatere reprezintă un interesant schimb de păreri din care s-au degajat unele concluzii, care pot constitui jaloane suplimentare în activitatea normativă a statelor membre, cât și a Uniunii Europene, chiar dacă aceasta (dezbaterea) nu s-a finalizat, așa cum s-a procedat
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
altor dezbateri în baza unei Cărți verzi, actuala dezbatere reprezintă un interesant schimb de păreri din care s-au degajat unele concluzii, care pot constitui jaloane suplimentare în activitatea normativă a statelor membre, cât și a Uniunii Europene, chiar dacă aceasta (dezbaterea) nu s-a finalizat, așa cum s-a procedat în alte situații, prin adoptarea unei Cărți albe, document moral-politic, dar cu un impact cert asupra evoluțiilor viitoare, inclusiv normative ale Uniunii Europene. Nici soluția avansată de Comisie ce pare a susține
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
ni se pare o soluție de lungă durată. Desigur, acest concept și Principiile asupra lui, adoptate de Consiliul European de la Lisabona din decembrie 2007, vor influența evoluția dreptului muncii, dar, în perspectivă, din punctul nostru de vedere, este cert că dezbaterea nu s-a încheiat. Este doar un început.41 Sub un alt unghi de abordare a rezultatelor, preocupările în materie ale Uniunii Europene concordă, sub anumite aspecte, cu cele ale Organizației Internaționale a Muncii care, după îndelungi dezbateri, a reușit
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
cert că dezbaterea nu s-a încheiat. Este doar un început.41 Sub un alt unghi de abordare a rezultatelor, preocupările în materie ale Uniunii Europene concordă, sub anumite aspecte, cu cele ale Organizației Internaționale a Muncii care, după îndelungi dezbateri, a reușit să adopte Recomandarea nr. 198/2006 cu privire la raporturile de muncă. Chiar dacă nu a putut fi adoptată o convenție O.I.M., cum era și normal, chiar dacă Recomandarea nr. 198/2006 conține încă anumite ambiguități, rezultate din dezbaterile aprinse și
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
după îndelungi dezbateri, a reușit să adopte Recomandarea nr. 198/2006 cu privire la raporturile de muncă. Chiar dacă nu a putut fi adoptată o convenție O.I.M., cum era și normal, chiar dacă Recomandarea nr. 198/2006 conține încă anumite ambiguități, rezultate din dezbaterile aprinse și contradictorii din structurile O.I.M., aceasta aduce unele clarificări indiscutabile, pe care dezbaterea generată de Cartea verde nu a reușit să le atingă. De altfel, în Comunicarea Comisiei asupra Cărții verzi se subliniază: "Parlamentul European a solicitat o
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Chiar dacă nu a putut fi adoptată o convenție O.I.M., cum era și normal, chiar dacă Recomandarea nr. 198/2006 conține încă anumite ambiguități, rezultate din dezbaterile aprinse și contradictorii din structurile O.I.M., aceasta aduce unele clarificări indiscutabile, pe care dezbaterea generată de Cartea verde nu a reușit să le atingă. De altfel, în Comunicarea Comisiei asupra Cărții verzi se subliniază: "Parlamentul European a solicitat o inițiativă către convergența definițiilor naționale a statutului lucrătorilor în vederea asigurării unei puneri în aplicare mai
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
sintetizate și analizate, din perspectivă românească, diferite idei enunțate și propuneri formulate în alte țări cu privire la un eventual sistem de securitate și de cooperare pe continent. De asemenea, pregătisem un volum de studii pe aceeași temă, reprezentînd o contribuție la dezbaterea tot mai intensă ce se desfășura în legătură cu dezirabilitatea, posibilitatea, șansele creării și obiectivele unui astfel de sistem în Europa. Drept urmare, începusem să fiu considerat un cunoscător al problemelor privind securitatea europeană. În aceste condiții, la începutul lunii noiembrie 1972, eram
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
număr de delegații spre a le prezenta în avans documentul nostru și a pleda pentru prevederile sale. Acordam cu toții o mare importanță primelor reacții al partenerilor noștri la documentul românesc. Ne așteptam ca aceste reacții să prefigureze, într-un fel, dezbaterile din întâlnirile plenare. Bănuiam că nu va fi ușor să obținem consensul pentru întregul proiect propus de România, ori pentru principalele prevederi ale acestuia; unii membrii ai delegației, vechi lucrători în Ministerul de Externe, spuneau că Mandatul cu care delegația
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
care prevedea că lucrările vor fi conduse de un președinte desemnat de țara gazdă, asistat de un vicepreședinte, tot diplomat finlandez. Fiind pus la dispoziția ambasadelor din inițiativa lui André, neînregistrat la Consultări, nici acest document nu intra automat în dezbaterea reuniunii; dar el fusese difuzat și, deci, nu putea fi ignorat. În aceste condiții, contam pe un efect al eforturilor noastre, cumulate cu demersurile pe care Ministerul de Externe român le făcea în același sens în capitatele statelor participante la
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
de externe finlandez. Protestul, redactatat pe un ton ferm și în termeni tăioși, cerea guvernului finlandez să se conformeze normelor și practicii diplomatice internaționale, menite să asigure dreptul suveran al fiecărui stat de a participa pe picior de egalitate la dezbaterea problemelor care făceau obiectul unei reuniuni de importanța celei deschise la Helsinki. El cădea ca un trăsnet din cer senin în atmosfera călduță a politețurilor diplomatice instalată la Helsinki. Gestul era purtător al unei serioase semnificații politice: pentru România, ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
de desfășurare ale celor trei faze ale Conferinței, testul privind în acest caz, atât regula consensului, cât și pe cea a rotației. România propusese pentru prima fază Helsinki, urmând ca celelalte două faze să fie găzduite de alte capitale europene. Dezbateri îndelungate, aprinse și pasionate duceau în final la un compromis: faza 1 la Helsinki; cea de a 2-a la Geneva; cea de a 3-a din nou la Helsinki. Astfel, pe de o parte, se dădea satisfacție gazdelor reuniunii
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
țări neutre în începerea procesului CSCE; pe de altă parte, acest proces își începea periplul european, atât de important pentru afirmarea specificității construcției securității și cooperării în Europa, ca tip de negociere, structuri de organizare și modalități de acțiune comună. Dezbaterea problemelor de fond ale edificării unui sistem de securitate și cooperare în Europa începea încă la Dipoli, după adoptarea regulilor de procedură; de aceea, prezentând problemele din perspectiva României, eu o înserez aici, marcând în felul acesta un moment esențial
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
ca problematica privind domeniile culturale și umanitare să reprezente un punct distinct al ordinii de zi și manifestau mari rezerve în legătură cu ideea constituirii unui organism permanent care să se ocupe de chestiunile privind securitatea pe continent. Pentru România, cardinală era dezbaterea problematicii privind renunțarea la forță și la amenințarea cu folosirea ei în relațiile intereuropene; de aceea, înscrierea ei pe un prim plan în agenda viitoarei Conferințe constituia o țintă esențială a delegației. Se conturau astfel, încă de la început, obiectivele prioritare
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
dacă ea merita sau nu să aibă loc. Întrucât, cum era de așteptat ca statele reprezentate la Dipoli să facă eforturi spre a își vedea înscrise pe ordinea de zi propriile opțiuni, concepția statelor occidentale despre agendă deschidea perspectiva unor dezbateri și negocieri susținute. Delegația română aprecia în mod pozitiv viziunea statelor occidentale despre ordinea de zi a viitoarei conferințe, deoarece realiza că aceasta oferea oportunitatea de a pleda pentru propriile propuneri și de a câștiga, prin negocieri, cât mai mulți
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
se "produceau" pe ringul de dans. Amândoi înalți, plini de grație, buni dansatori, era o plăcere să îi privești. Ioan Diaconu, cu dreptul internațional studiat la Geneva, era atunci încă un diplomat tânăr. Avea să arate un autentic talent în dezbaterile și negocierile îndelungi și intense, adesea animate de patos și spirit polemic, din care rezulta "Decalogul" de la Helsinki, parte a Actului Final al CSCE. Toți trei: Neagu, Stănescu și Diaconu, au făcut în anii ce urmau cariere de succes, dobândind
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Transilvania, cu trimitere directă la distrugerea satelor cu minoritate ungară. Aria chestiunilor era vastă, dar am abordat-o cu dispoziția pozitivă de a oferi detalii cât mai concludente, nu atât pentru a idealiza situația, cât mai ales pentru a repune dezbaterea pe terenul ferm al faptelor. Nu era ușor, dar am considerat că singura bază ideală erau sinceritatea și abordarea frontală, fără ocolișuri, de care nu m-am ferit de-a lungul întregii cariere diplomatice. Știam de la englezi că "minciuna are
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
la locul ei. Au fost unele biserici demolate, prezentând unele exemple concrete. Am dat și alte detalii, arătând că în România nu stau lucrurile chiar așa cum le arată propaganda. În concluziile sale, Președintele Peter Sager a declarat că în cursul dezbaterii s-au pus probleme "dure", la care invitatul român a răspuns în mod amplu. Președintele a subliniat că acesta este începutul unui dialog pe care "noi vom încerca să îl continuăm, în interesul nostru mutual, al poporului român și al
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
scurtă perioadă, în urma dispozițiilor primite din țară, am făcut o vizită la Strasbourg, la sediul Consiliului Europei. Potrivit mandatului, am solicitat întrevederi cu reprezentanți ai Secretariatului, precum și cu deputați în Adunarea Parlamentară a Consiliului. Tema discuțiilor era legată de perspectiva dezbaterii în Adunare a unui raport despre România, întocmit în termeni nu prea măgulitori. Potrivit analizei de la București, raportul făcea abstracție de situația reală din România, nu cuprindea nici constatările reprezentanților Comisiei, care vizitaseră anterior țara, inclusiv ale deputatului R. Noerens
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
România, pentru a cunoaște ultimele dezvoltări. Deputatul R. Beix, socialist francez, s-a referit la cazul ziaristului francez, căruia i s-au confiscat unele materiale în România. De asemenea, spunea că sistematizarea este percepută negativ în media franceze. La amplificarea dezbaterilor, a contribuit și masa rotundă organizată, recent, la 15 octombrie, la Paris, de Comisia Culturală a Consiliului, unde s-a discutat despre patrimoniul artistic și cultural, inclusiv din România. Au fost difuzate unele materiale care incriminau autoritățile române. Deputatul J.
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]