54,793 matches
-
un club de profitori, râmători și răufăcători, hoți. Urgia comunistă a lăsat răni adânci și greu vindecabile. Au trecut decenii și vor mai trece și altele până vom cauteriza rănile trupești și sufletești și vom trăi în spiritul creștinesc creator: dragostea de om, dragostea de neam și soldați ai Crucii lui Hristos. Să nădăjduim. Credința și nădejdea e primatul luptei noastre legionare. Revenind la subiect „suntem teroriști, cultivăm teroarea și practicăm teroarea”. Am răspuns cu acest citat din cartea Pentru Legionari
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
profitori, râmători și răufăcători, hoți. Urgia comunistă a lăsat răni adânci și greu vindecabile. Au trecut decenii și vor mai trece și altele până vom cauteriza rănile trupești și sufletești și vom trăi în spiritul creștinesc creator: dragostea de om, dragostea de neam și soldați ai Crucii lui Hristos. Să nădăjduim. Credința și nădejdea e primatul luptei noastre legionare. Revenind la subiect „suntem teroriști, cultivăm teroarea și practicăm teroarea”. Am răspuns cu acest citat din cartea Pentru Legionari și nu mai
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
și statale tac, când este vorba de legionari? Ei nu sunt cetățeni români guvernați de aceleași legi și au aceleași drepturi? Cerem instituțiilor naționale și statale care se complac într-o dezolantă tăcere, mai mult simț de răspundere, mai multă dragoste de neam, mai multă loialitate în confruntare cu adversarul, mai mult discernământ când e vorba de libertatea omului și dreptul la viață în toate manifestările sale. Țara și așezarea noastră creștină e zguduită, arginții lui Iuda lucrează, șarpele amăgitor ne
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
nu ne vom apăra nici viața vărsând sânge”. Și-au zăvorât inimile și purtându-și cu demnitate existența. Înlănțuiți, scuipați, hăituiți ca fiarele, batjocoriți, omorâți mișelește ei nu s-au dezis niciodată de crezul lor, de credința în Dumnezeu, de dragostea de Neam. Și-au asumat crucea credinței, crucea Neamului, crucea libertății, crucea Adevărului, crucea jertfei. Răstignirile le-au fost fie ascunse, în temnițe, în mine, la canal... fie la vedere, când au fost uciși mișelește în văzul tuturor. Aceștia sunt
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
acestui erou, de pe meleagurile băcăuane, își strigă încă zbuciumul, în speranța că mărturia generației din care a făcut parte, nu va fi uitată. Au luptat împotriva regimului care a mutilat atâtea suflete. Au luptat cu toată tinerețea lor, cu toată dragostea față de semeni și de neam, până la jertfa supremă. Asemenea Mântuitorului Iisus Hristos, nu au greșit nimic, au dat jertfa din iubire, pentru care sunt veșnic osândiți de adevărații dușmani ai neamului nostru și al lui Hristos. În sufletul autorului se
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
al II-lea, apoi „bastarzii” legionari ș.a.) Totul este evocat din perspectiva a doi ziariști independenți, însă documentul viu, personajele și scenele istorice domină lumea romanului. SCRIERI: Aventurile „originalității”, București, 1968; Cum învățăm să trăim, București, 1977; Vorbește-mi de dragoste, București, 1978; Toamna pătimirii noastre, București, 1980; Duminică, după infern, București, 1983; Ediție specială, București, 1990; ed. (Noaptea bastarzilor), București, 1999; Convorbiri cu Corneliu Coposu, București, 1992; Cuvântul care zidește, București, 1993; Față în față cu Petre Roman, București, 1996
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285411_a_286740]
-
Subsistemul parental este foarte puternic, părinții încercând să manipuleze granițele dintre subsisteme pentru a obține subordonarea copilului. în scopul obținerii unei mari coeziuni familiale, părinții sunt tentați să practice supraprotecția, utilizează un control excesiv și tind să sufoce copiii cu dragostea lor. Părintele protector este aparent un părinte model: el este extrem de atent la nevoile copilului și se dedică cu toată ființa meseriei de părinte. Prioritatea lui este să-i ofere acestuia securitate, deoarece conștientizează că un copil este o ființă
ARTA DE A FI PĂRINTE by Alina- Elena Ciocoiu () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93069]
-
bilingue). Leș quelques poèmes de Blaga, traduits par Aurel George Boeșteanu, se retrouvent dans le recueil Lucian Blaga, Poeme alese/Poèmes choisis, volume collectif, préface par Eugen Simion, Éditions Grâi și Suflet, Bucarest, 1998, que nous citons ci-dessus. → Florilegiu de dragoste. Poeme/Florilège d'amour. Poèmes, anthologie bilingue roumaine-française, traduit par Aurel-George Boeșteanu, Éditions Minerva, Bucarest, 1981 (leș poèmes de Blaga, en version française, șont repris dans le recueil Lucian Blaga, Poeme alese/Poèmes choisis, volume collectif, préface par Eugen Simion
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
le résultat des travaux du séminaire " Mihai Eminescu " de l'Université de Provence. Leș traductions d'Aurel George Boeșteanu șont prélevées de trois anthologies bilingues : Poètes roumains contemporains, recueil réalisé par Aurel George Boeșteanu, Éditions Eminescu, Bucarest, 1975 ; Florilegiu de dragoste. Poeme/Florilège d'amour. Poèmes, édition bilingue roumaine-française, Éditions Minerva, Bucarest, 1981 et Anthologie de la poésie roumaine, avant-propos par George Macovescu, Éditions Nagel, Paris, 1981. 3. 8. În marea trecere/ Le Grand Passage, traduit par Ștefana et Ioan Pop-Curșeu Le
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
munte (Parmi leș lacs de montagne), p. 603. BIBLIOGRAPHIE 1. Corpus Anthologie de la poésie roumaine, sous la direction d'Alain Bosquet, Éditions du Seuil, Paris, 1968. Anthologie de la poésie roumaine, avant-propos par George Macovescu, Éditions Nagel, Paris, 1981. Florilegiu de dragoste. Poeme/Florilège d'amour. Poèmes, anthologie bilingue roumaine-française, traduit par Aurel-George Boeșteanu, Éditions Minerva, Bucarest, 1981. La Nouvelle Revue Française, no 273, septembre 1975, Paris ; contient 8 poèmes de Lucian Blaga traduits par Virgil Ierunca. Lucian Blaga " Le Grand Passage
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
de Murano, V. Cârlova, București, 2000. PONCET, Jean, Katioushka, Éditions du Marais, Paris, 1974. PONCET, Jean, Îl faut lutter, Maison Rhodanienne de Poésie, 1991. PONCET, Jean, Chemin de lune, Encres Vives, 1997. PONCET, Jean, Champs d'amour brûlés/Lanuri de dragoste arse, Helicon, Timișoara, 1997. PONCET, Jean, Des Lieux et des hommes, Éditions des Moires, Paris, 1998. POP, Ion, Descoperirea ochiului (La découverte de l'œil), traduction de Ștefana et Ioan Pop-Curșeu, Éditions MEET, Saint-Nazaire, 2005. POPA, P., Nimbe amer, Helicon
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
le 2 février 2011. 1206 V. Jean Poncet, Katioushka, Éditions du Marais, Paris, 1974 ; Jean Poncet, Îl faut lutter, Maison Rhodanienne de Poésie, 1991 ; Jean Poncet, Chemin de lune, Encres Vives, 1997 ; Jean Poncet, Champs d'amour brûlés/Lanuri de dragoste arse, Helicon, Timișoara, 1997 ; Jean Poncet, Des Lieux et des hommes, Éditions des Moires, Paris, 1998. 1207 V. Jean Poncet (dir.), Lucian Blaga ou le chant..., op. cît. 1208 V. Lucian Blaga, Poezii/Poésies, traduit par Jean Poncet, op. cît
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
fi citite versuri populare sau aparținând unor autori ca Aron Cotruș (În țara morții), George Gregorian, Ioan Al. Bran-Lemeny, I.U. Soricu (semnatar și al unui fragment din drama Doamna munților), Ovidiu Hulea, o proză inedită a lui Emil Gârleanu (Dragoste de patrie) și traduceri din Petőfi și Alphonse Daudet. I.M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289325_a_290654]
-
Tudor Vianu nu reușea să-și ascundă sub ironie judecata necruțătoare. În schimb, Se-ntorc cocorii (1926) este o carte închegată, alcătuită mai ales din pasteluri, de influență coșbuciană, distanțându-se totuși de aceasta prin câteva tușe apăsate referitoare la dragostea pătimașă. Litanie și dorință aprinsă, pe acordurile unei cântări armonioase, în limbaj extrem de simplu, versul denotă autenticitatea trăirii, ca în melodiile lăutărești. Autorul se dovedește însă un virtuoz al tehnicii de versificație în Pro gloria Bacchi (1927), unde se împletesc
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287591_a_288920]
-
Kiki Skagen Munshi, pref. Thomas C. Carlson, cu gravuri de Holley Chirot, Washington DC, 1992; Între noi, timpul, București, 1998; Între noi, timpul, ed. bilingvă, tr. și postfață Sumiya Haruiya, pref. Shuichi Kato, Tokyo, 2003. Repere bibliografice: Laurențiu Ulici, Despre dragoste, pe gânduri..., RL, 1975, 27; Emil Manu, Semnificația unui debut, O, 1975, 32; Andrei Corbea, Debut editorial: „Între noi, timpul”, TBR, 1976, 87; Roxana Sorescu, „Între noi, timpul”, RL, 1976, 26; Florin Mihăilescu, Debut matur, VR, 1976, 8; Nicolae Mecu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288955_a_290284]
-
Traian Mateescu ș.a., eseurile de C. Noica și Vlaicu Bârna, iar critica literară de Octav Șuluțiu. În aceiași ani plănuiește și o antologie a poeților tineri, care nu e finalizată. Debutează editorial în 1934, cu o carte de proze scurte, Dragostea noastră cea de toate zilele, distinsă cu Premiul Societății Scriitorilor Români. Colaborează cu articole de atitudine civică, dar și cu proză, eseuri, cronici și caricaturi la „Cronica”, „Ulise”, „Facla”, „România literară”, „Bobi”, „Cronicarul”, „Viața literară”, „Luceafărul literar”, „Linia nouă”, „Reporter
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289105_a_290434]
-
revista „XY”, citește proză și schițează caricaturile celor prezenți. De altfel, scriitorul își va însoți opera literară cu desenele proprii, caricaturistul, care își alege modelele îndeosebi din lumea literar-artistică și sportivă, numărându-se între cei mai apreciați profesioniști ai genului. Dragostea noastră cea de toate zilele anunța un prozator cu ochi de caracterolog și de umorist, recrutându-și materia din lumea mahalalei bucureștene, a vieții de provincie și a mănăstirii. Dacă se adaugă și lumea cazonă, școlărească și sportivă, sunt aici
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289105_a_290434]
-
nu plângă, dotat cu înțelepciunea celui ce privește viața, semenii și pe sine însuși ca spectacol. Povestirile avându-l ca protagonist pe Neagu Beagu îl înfățișează și în postura - nu mai puțin autentică și atractivă - de scriitor pentru copii. SCRIERI: Dragostea noastră cea de toate zilele, București, 1934; Nimic despre Japonia, Călărași, 1935; Sunt soldat și călăreț, București, 1937; Neagu, București, 1937; Turnul Babel, București, 1940; ed. București, 1999; 4 pe trimestrul 2, București, 1941; Fetele au crescut, București, 1943; Soldatul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289105_a_290434]
-
credință în Dumnezeu. Cel revenit „de dincolo”, adică din Uniunea Sovietică, asemenea tinerilor adormiți din Efes în tradiția ortodoxă, este actorul angajat de copii ca să îi lumineze bătrânei ceasul aniversar. Rod al unei manipulări medico-militare ultrasecrete sau răspunsul divinității la dragoste și credință? Abilitatea constă în glisarea pe corzile tuturor interpretărilor posibile, într-un spațiu scenic admirabil controlat. Între aceste două piese se plasează spectacolul în stil antic Constantin cel Mare, reprezentat în aer liber în ruinele din fața Catedralei Arhiepiscopale din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290044_a_291373]
-
relevă înainte de toate religia". Cu cât o operă va fi mai inutilă, cu atât ea va avea șansa de a câștiga în frumusețe, aici Theophile Gautier constituind un reper inconturnabil: "Arta supremă, aceea unde jocul atinge un maximum, este ornamentația, dragostea pentru formă". Teoria pozitiviștilor rimează cu teoria artei pentru artă a lui Theophile Gautier. Bachelin consideră că arta dezinteresată de utilitate, de bine, de adevăr conduce la diletantism la unii și la cultul exclusiv al formei la alții. Formula idealistă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
acel deceniu al "stilului 1900""174. Aceste preocupări care se fac remarcate cu ocazia primei expoziții a pictorului, în decembrie 1900, expoziție la care figurau și două proiecte de panouri decorative ale căror titluri reclamă o sensibilitate simbolistă, Oră de dragoste și Seară de vară, nu au un caracter accidental, motivat de o modă, pictorul rămânând interesat de arta decorativă pe tot parcursul vieții sale. Decorația de mari dimensiuni executată pe pânză maruflată pentru sala Consiliului Tehnic Superior din clădirea ministerului
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
o Idilă de Luchian, iar în interiorul revistei o Păstoriță (idilă), Ion Duican (Al.Bogdan-Pitești) îl elogiază pe pictor pentru o astfel de compoziție care are toate caracteristicile genului: tinerii, copii de țăran aflați la vârsta inocenței, își țes povestea de dragoste înflorită și parfumată într-un cadru bucolic. Instinctul îi dirijează mutual către o unire paradisiacă sub semnul purității sufletești și a anotimpului alegorizat, Flora, Primăvara. Dragostea împărtășită nu face loc spasmului dionisiac al instinctelor dezlănțuite, iar prezența lor solitară în mijlocul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
caracteristicile genului: tinerii, copii de țăran aflați la vârsta inocenței, își țes povestea de dragoste înflorită și parfumată într-un cadru bucolic. Instinctul îi dirijează mutual către o unire paradisiacă sub semnul purității sufletești și a anotimpului alegorizat, Flora, Primăvara. Dragostea împărtășită nu face loc spasmului dionisiac al instinctelor dezlănțuite, iar prezența lor solitară în mijlocul câmpului cu flori sugerează beatitudinea inocentă a cuplului adamic de dinainte de păcat. Nu există aici loc pentru ispită, pentru brutalitatea instinctelor. În Idilă, izolarea deplină a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
intrus, de aceea locul ei predilect de desfășurare îl constituie lumea basmului, atemporală, ideală. Idila este menită să ilustreze de fapt un simbol al Primăverii, Flora, simbol care sintetizează întreaga compoziție. "În "Idila" ce dăm astăzi, apar toate calitățile de dragoste și de duioșie ale lui Lukian. Într'un câmp plin de flori, un copil și copilă de țărani stau unul lângă altul. Florile ce-i înconjoară parcă sunt inimile lor înflorite și parfumate. El privesce parcă în sine însuși, ea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sunt inimile lor înflorite și parfumate. El privesce parcă în sine însuși, ea se uită la cel drag. Și imediat vedem că acești copii se iubesc, dar fără spasmuri, fără agitație, fără surmente, calm și lin, sigur fiind fie-care de dragostea celui alt. Ei stau în câmpul înflorit, fericiți amândoi, de singura fericire de a fi aproape unul de altul, legați poate pentru viață și dându-și instinctiv seamă că amândoi și cu câmpul înflorit ce-i înconjoară, nu fac de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]