55,310 matches
-
apare o credință În suflet, spirite, demoni, duhuri rele și bune sau categorii similare. Tylor fixează rădăcina acestor concepte În credința omului În existența sufletului. Această credință, care se Întâlnește În orice cultură, rezultă din experiența subiectivă, dar universală, a viselor și viziunilor. În vise și viziuni, omul vede figuri fantomatice, dublete, care se desprind de corpul lui și se mișcă independent de condiția materială. ș...ț Imensa utilitate a acestui concept derivă din capacitatea sa de a da seama despre
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
suflet, spirite, demoni, duhuri rele și bune sau categorii similare. Tylor fixează rădăcina acestor concepte În credința omului În existența sufletului. Această credință, care se Întâlnește În orice cultură, rezultă din experiența subiectivă, dar universală, a viselor și viziunilor. În vise și viziuni, omul vede figuri fantomatice, dublete, care se desprind de corpul lui și se mișcă independent de condiția materială. ș...ț Imensa utilitate a acestui concept derivă din capacitatea sa de a da seama despre o altă serie de
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Formele de exercitare a divinației sunt deosebit de variate. De aici derivă și complexitatea modelelor tipologice. Astfel, după Annemarie Malefijt (1968, pp. 216-225) există trei mari categorii de divinație: divinația fără experiment uman, divinația care implică experiențe umane și divinația prin vise sau transă. În prima categorie intră: auguratul (citirea unor omen), geomanția (interpretarea urmelor din pământ, noroi), piromanția (interpretarea jocului flăcărilor), litomanția (interpretarea formelor stâncilor sau ale diferitelor aranjări de pietre), hidromanția (intepretarea formelor din apă), astrologia (citirea stelelor), somatomanția (interpretarea
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
palmă), fizionomia (interpretarea corpului și a zodiacului). Cea de-a doua formă de divinație cuprinde: ordaliile (forme de divinație care indică vinovăția sau nevinovăția), haruspiciul (interpretarea măruntaielor), hepatoscopia (inspectarea ficatului), scapulimanția (intepretarea oaselor). În ultima categorie sunt incluse: oniromanția (interpretarea viselor) și crematismul (revelațiile În transă). În aceiași familie a tipologiilor detaliate, care urmează pas cu pas toate ipostazele tehnicilor de divinație În diferitele epoci și culturi, se Încadrează și modelul propus de John Collins (apud A. Lehmann, J. Myers, 1985
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
În transă). În aceiași familie a tipologiilor detaliate, care urmează pas cu pas toate ipostazele tehnicilor de divinație În diferitele epoci și culturi, se Încadrează și modelul propus de John Collins (apud A. Lehmann, J. Myers, 1985, p. 197): a) visele reprezintă forma cea mai răspândită de divinație; b) presentimentele - indivizii anticipează unele evenimente sau cer unor specialiști ai divinației să le interpreteze aceste stări; c) acțiunile corpului - sughițul, strănutul, zbaterea ochiului sunt considerate elemente care anunță anumite evenimente sau acțiuni
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
pe trei mari familii: a) divinația intuitivă (presentimente, viziuni ale persoanelor charismatice); b) divinația prin posesiune (forțele superioare transmit mesaje prin manifestări ale naturii - mișcările sau poziția flăcărilor, apei, pietrelor, stelelor, păsărilor etc. - sau prin acte ale unor oameni „aleși” - vise, transă, ședințe de spiritism, oracole etc.); c) divinația prin Înțelepciune (decodarea pe baza unei „științe” a manifestărilor impersonale: astrologia, numerologia, cititul În palmă sau În alte forme ale naturii). Riturile divinatorii pot să se rezume la practici individuale sau În
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
baza unei „științe” a manifestărilor impersonale: astrologia, numerologia, cititul În palmă sau În alte forme ale naturii). Riturile divinatorii pot să se rezume la practici individuale sau În grup restrâns. Ele pot fi performate de oameni obișnuiți (interpretarea presentimentelor, a viselor, a semnelor din cafea sau a liniilor din palmă) sau pot căpăta dimensiuni sociale ample, fiind performate de persoane care aparțin unor grupuri sau chiar organizații specializate. Astfel, sistemul oracolelor conduce la apariția unor congregații de specialiști În profeție (Phytia
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
susțin că cele mai frecvente cauze „magice” care conduc la anularea stării normale sunt: a) pierderea sufletului: definit fie ca o anumită parte a persoanei care supraviețuiește morții, fie ca un spirit care protejează acea persoană, sufletul poate „fugi” În vis sau În timpul activităților cotidiene, mânat de un fel de intenții călătoare. Sau poate fi răpit de alte puteri, duhuri, vrăjitori, animale magice etc. Recuperarea sufletului implică o călătorie periculoasă, marcată de obstacole și lupte, călătorie care se realizează Într-o
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
a durut cel mai tare. A Început a doua oară să mă doftoricească. A doua oară a făcut ceea ce făcuse și prima dată. Când un vindecător prin sugere (suking doctor) Începe să vindece, Întâi le spune oamenilor care asistă ce vis a avut În timp ce postea. Old Man Hay le-a povestit visul. Atunci tatăl meu a Început să bată la toba pentru dansul de luptă. Old Man Hay a scuturat o sunătoare În timp ce mă doftoricea. A pus un vas mic lângă
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
mă doftoricească. A doua oară a făcut ceea ce făcuse și prima dată. Când un vindecător prin sugere (suking doctor) Începe să vindece, Întâi le spune oamenilor care asistă ce vis a avut În timp ce postea. Old Man Hay le-a povestit visul. Atunci tatăl meu a Început să bată la toba pentru dansul de luptă. Old Man Hay a scuturat o sunătoare În timp ce mă doftoricea. A pus un vas mic lângă el, cu puțină apă. Cele două oase erau puse lângă vas
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
parte a trupului (M. Eliade, 1997, p. 220). O trăsătură specifică a șamanismului o reprezintă riscul și suferința. Viața șamanului este una marcată, În primul rând, de o criză, ruptură existențială care a „anunțat” statutul său ieșit din comun (un vis, o cădere În transă, labilitate nervoasă bruscă). De Îndată ce vocația sa este acceptată public, el trebuie să se supună unei inițieri Îndelungate și dificile, bazată pe diverse probe: Oricare ar fi metoda de alegere, un șaman nu este recunoscut ca atare
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
grupat În organizații regionale sau naționale ale șamanilor, folosesc resursele mass-media pentru a-și promova imaginea și beneficiază, În continuare, de numeroși clienți. Unii dintre ei provin din familii de șamani, alții și-au descoperit vocația În urma experiențelor mistice specifice: vise, Îmbolnăviri, transe etc. O parte dintre șamani au studii superioare, precum Valentina Baldakinova, care era cercetător biolog Înainte de convertire. Alții combină metodele tradiționale Învățate de la șamanii mai bătrâni cu alte metode inspirate fie din medicina modernă, fie din diverse alte
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Celelalte categorii de specialiști ai religiei scot În evidență caracterul individualizat al activității, posedarea unei științe sacre secrete, ideea vocației mistice, i.e. „alegerea” persoanei În cauză printr-o decizie obscură a spiritelor (făcută vizibilă celorlalți membrii ai colectivității prin crize, vise, transă, malformații etc.). Practicarea magiei este legată de parcurgerea inițiatică a unui traseu ocult de revelații. Participarea la aceste mistere oferă descoperirea realității de dincolo de cunoașterea umană și, odată cu aceasta, un ansamblu de tehnici de controlare a fenomenelor naturale și
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
și I. Child (1993, pp. 66-95) consideră ofrandele și sacrificiile ca o parte dintr-un sistem mai complex de rituri ale dublei comunicări cu divinitatea: rugăciunile, ofrandele și sacrificiile ar transmite mesaje de la om către figurile sacre, iar divinația, oracolele, visele, transa, viziunile și șamanismul ar reprezenta sisteme rituale de primire a mesajelor emise de puterile supranaturale. Aceste ansambluri rituale au fost interpretate, pe urmele modelui intuit de Tylor În Primitive Culture (1871) și elaborat teoretic de Mauss În Eseu despre
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
templele, bisericile sau moscheile obișnuite, centrele spre care tind pelerinajele dețin un surplus de putere, concretizată cel mai adesea prin miracole. De obicei, este vorba despre un miracol inițial, prin care o anumită divinitate s-a arătat direct, Într-un vis sau prin intermediul unui obiect (icoană, statuie, lucru din natură) sau și-a manifestat puterea printr-un act neașteptat (vindecarea, salvarea dintr-o situație fără ieșire, oprirea unor fenomene meteorologice imuabile). Această minune este urmată apoi de o succesiune de alte
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
al XVII-lea și al XVIII-lea, T. Castle (1986, pp. 87-88) susține că acestea ...fac ierarhiile explicite, prin anularea lor dramatică. Ele aduc un tip de iluminare comică, oferind cunoștințe despre lumea reală, facilitând accesul la nivelul luminosului, al visului și al tabuului. Ele conferă societății o imagine negativă despre sine: colapsul structurii sociale, pentru o perioadă limitată de timp, Întărește conștiința (despre rostul - n. M.C.) structurii violate. La polul celălalt se află cercetătorii care văd În carnaval un sistem
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
critici dacă este cazul; - importantă este comunicarea Între manager și angajat; - dialogul purtat consecvent și periodic. Am Întrebat mereu angajații ce idei și ce proiecte și-au propus pentru Îndeplinire, cu ce i-aș putea ajuta ca să- și Îndeplinească visul; - dacă există o rezistență la nou, ea trebuie Înlăturată prin motivare și comunicare cu angajații; - managerul performant urmărește obiectivele propuse de colectiv și dacă este cazul poate interveni cu idei, păreri, decizii; - managerul consideră că instruirea este un proces care
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
tiparele originare ale ființei, spre „obârșii”, la „mume”. Lauda somnului, cel mai înalt punct al liricii blagiene, împinge universul într-o noapte ancestrală, grea de latențe zămislitoare. Aici trăiește prefigurarea fantastică a întregii spețe, fiindcă totul se situează pe tărâmul visului care permite sângelui să se „tragă înapoi, în părinți” (Somn). B. practică în aceste versuri un „traumhafter Vitalismus”, stăpânit de misterioase predestinări atavice, o lirică onirică foarte originală, modernă, expresionistă ca factură, dar comunicând prin viziune și atmosferă cu o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
Pentru primul tip sunt descoperite inepuizabile surse precum: repetiția, inversiunea, interferența seriilor având ca principală variantă qui-pro-quo-ul. Celebrul filosof francez găsește oportună precizarea distincției între absurditatea propriu-zisă și cea din care derivă comicul, echivalează ,,absurditatea comică"45 cu cea a visurilor și își susține teoria prin numeroase exemple. Cel al lui Don Quijote i se pare a întruchipa tipul general al absurdității bazate pe iluzie, generând, prin contrastul între logica bunului simț și cea a personajului, un comic de o factură aparte
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
final să producă o fisură în coerența acesteia, prin introducerea unui indice demistificator ce favorizează plonjarea controlată din zona gravității în cea a derizoriului: Icoană străvezie, în cadrul sumbru-al vieții, Cu părul ei sur-galben, cu ochi închis-albaștri, Sclipi deodată clară, vis roz al tinereții, Cum în obscure-azururi apar, pribegi, blonzi astri. O văz fugând prin codrul cel verde-ntre jugastri Era Erato albă iluminând poeții. De-a ei priviri focoase ar fi roșit sihastrii Păliți, chlorotici, vineți de greul bătrâneții. Purta
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
finalmente un comic savuros, când subțiat în forme cu alură fin-parodică și când precipitat în puseuri de umor "nebun"195. Acea premisă "aiuritoare" pierderea identității (Zoz), a memoriei (Memoria), instalarea sentimentului de spaimă fără motiv (Spaima), o apariție hamletiană în vis (Zgăbeață) etc. se rezolvă însă cel mai adesea prin alunecarea într-un comic grotesc ivit din înțelegerea retrospectivă ca episod revelator care anticipă invariabil moartea personajului "intrat la o idee". Fără pretenția arogantă a epuizării temei legate de reprezentările grotescului
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
un biet om asudând "pe calea sfințeniei" prin legi mânăstirești și firești, unele mai neîndurătoare ca altele. După cum, apropiiindu-te de poetul favorit, n-ai să vezi un individ purtând o liră în brațe și hrănindu-se cu stele și cu vise, ci un muritor ca oricare, ducând grija chiriei și a stomacului și a orei pe care i-a fixat-o dentistul.213 Printre umoriștii cu o îndelungată carieră, consacrată în perioada interbelică și continuată după așa-zisa Eliberare, trebuie menționat
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
prin conturarea în limitele verosimilului a unei mai dense și mai complete imagini a vieții sondate cu umor, cu amărăciune, dar și cu optimism. Estomparea influenței caragialiene se produce la Tudor Mușatescu și prin abordarea comediei lirice, sentimentale, în piesa Visul unei nopti de iarnă. Mihail Sebastian, cel care care va excela în acest gen, este, de altfel, îndeobște acreditat ca dramaturg original, și pe considerentul lipsei de tradiție caragialiană în acest domeniu teatral. Atât în Jocul de-a vacanța, cât
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
celor care nu-i sesizează valoarea: Oi ajunge eu odată ceva în Țara Românească, o să aibă ei atunci de-a face cu mine!"46. În același timp, însă, existența în planul diurn cotidian apare drept o permanentă contrazicere a acestor visuri, spulberându-i implacabil și derizoriu iluzie după iluzie. Numeroase pasaje redau cu maximă obiectivitate, dar printr-o dispunere expresivă a secvențelor narative, atmosfera stilistică marcată de o foarte subtilă ironie la adresa suficienței acestui personaj: O fată care mă iubea pe
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
în clipa asta de început de judecată și de osândă cântă biruitor, pentru toți nevoiașii și toți prigoniții însetați și flămânzi de soare, de adevăr, de dreptate și libertate [...] Nu trece o lume cu voi, Vizanti! Se sfârșește numai un vis rău. Visul rău al țării. Țara asta, pe care o simt în carnea și în sângele meu de țăran și de domn cum își adună gândurile și puterile, pentru început de viață și de destin românesc. (Sunet de clopot undeva
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]