56,095 matches
-
mort. Acesta intră lent în putrefacție și îl determină, în timp, pe câine să nu mai poftească vreodată la „fructul oprit”. Țăranii olteni folosesc o tehnică similară de dezvăț pentru a dezobișnui porcii să mănânce păsări de curte. Guthrie a comentat cu gravitate banala tehnică, vorbind despre „efortul câinelui de a scăpa de obsesie”5. Chiar și numai această exprimare sugerează că el acorda o mare importanță mecanismului psihic care generează habitudinile negative, în rândul cărora puteau fi incluse obsesiile, fobiile
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
pare să conțină o bază pentru fenomenele experienței clinice, care aparțin unei terapii de succes. S-a observat că clientul dezvoltă un „locus al evaluării” interior; acest lucru este compatibil cu conceptul de merit al încrederii în organism. Rogers a comentat asupra satisfacției clientului din procesul de existență și devenire, satisfacție provenită și din activarea la cote maxime. Clienții tolerează o categorie mult mai largă și mai variată de sentimente, inclusiv acelea integrate util personalităților lor organizate mult mai flexibil. Pe
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
ce aș fi încercat să fac”. 4. A patra fază presupune strângerea mesajelor - acestea vor fi lecturate de către moderator și narator, în afara grupului. Momentul lipsei celor doi din grup este util și pentru ceilalți participanți care inițiază schimburi între ei, comentând achizițiile dezvoltate la nivel personal în urma activității. 5. Ultima fază este schimbul final. GAP se reunește de mai multe ori, la un timp stabilit de comun acord, pentru ca toți participanții să treacă prin rolul de narator; componența grupului de aprofundare
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
rol pro, iar celeilalte jumătăți contra, fiecare grup alegându-și cele mai bune trei argumente; (4) instructorul cere grupului pro să-și prezinte argumentele de top selectate, identificând și modalitățile de a le susține. Grupului contra i se cere să comenteze argumentele aduse de către grupul pro. Apoi, procedura se inversează: grupul contra își prezintă argumentele, iar grupul pro se implică în dezbaterea acestora. Procesul va fi repetat, grupurile pro și contra alternându-și argumentele; (5) instructorul cere grupurilor să-și abandoneze
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
scurt, dar mai ales pe termen lung sunt produse de migrație sub aspect demografic. Specialiștii în domeniu apreciază că starea demografică actuală ce caracterizează România este definită printr-un declin demografic, atât sub aspectul numărului populației, cât și al structurii. Comentând situația într-un articol publicat în anul 2001 (28-29), L. Urse considera că responsabile pentru aceasta sunt în mare măsura procese demografice ca natalitatea, fertilitatea, nupțialitatea, divorțialitatea, migrația, care, la rândul lor, au fost supuse multor transformări în ultimul timp
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
mare impact al fenomenelor infracționale. O parte dintre acestea sunt comise de persoane ce nu aparțin rezidențial de locurile în care sunt reclamate anumite infracțiuni (sunt cunoscute multe cazuri de infracțiuni comise pe teritoriile altor state). V. Preda (1998, 10) comentează observațiile sociologului I. Jaszinski (1969) potrivit cărora infracționalitatea, și mai ales cea juvenilă, se intensifică în cazul în care mobilitatea teritorială a populației devine activă, proces declanșat și susținut în mare măsură de dezvoltarea economică rapidă și urbanizare. Sociologul apreciază
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
din spaniolă de Gabriela Necheș, și Îngheață cenușa) și un alt text inedit, aparținând lui Nicolae Titulescu, sub îngrijirea lui Adrian Hamzea. În numărul din 1986, M. N. Rusu își intitulează însemnările Viața secretă a lui Mateiu I. Caragiale și comentează corespondența dintre Septimiu Albini și G. Bogdan-Duică. Dintre traducători, sunt de reținut Grigore Tănăsescu (cu două poeme de Goethe), Angela Ioan, care tălmăcește două schițe din Achile Campanile, și Anatol Ghermanschi. Alți colaboratori: Petre Popovici, Nicolae Onuc, Miruna Runcan, Luana
ALMANAHUL „CORESI”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285275_a_286604]
-
sunt amintirile lui B. Brănișteanu despre Nicolae Titulescu (Titulescu orator), cele ale lui I. Massoff despre Calea Victoriei (Calea Victoriei acum nouăzeci de ani), evocarea prieteniei dintre Romain Rolland și Panait Istrati, semnată Alexandru Talex. Publicistică face Tudor Teodorescu-Braniște, în vreme ce Liviu Floda comentează teatrul lui Mihail Sebastian. Al. T. Stamatiad traduce din Edgar Allan Poe. Alți colaboratori: Eugen Relgis, Petre V. Haneș. I.I.
ALMANAHUL ZIARULUI „JURNALUL DE DIMINEAŢA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285305_a_286634]
-
se ocupă de „Cronica modei”, Tudor Arghezi își intitulează un eseu Sportul unanim, Al. Davila glosează despre Visul unui popor, în vreme ce Adrian Maniu oferă poemul dramatic Înmormântarea feciorului de domn. Reportajul e, și aici, specialitatea lui F. Brunea-Fox. Scarlat Callimachi comentează în 1934 câteva manuscrise ale lui Apollinaire „rătăcite” prin Moldova și tot acum sunt extrase două fragmente din Adela, recent apărutul roman al lui Ibrăileanu. De anul cinematografic 1937 se ocupă Ștefan Roll. În ultimul an de apariție, 1947, pe lângă
ALMANAHUL ZIARELOR „ADEVARUL” SI „DIMINEAŢA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285301_a_286630]
-
Budai-Deleanu se intitulează o serie de considerații ale profesorului D. Popovici. Despre prezența pieselor lui I. L. Caragiale în Uniunea Sovietică scrie Tiberiu Utan, iar D. Drumaru se ocupă de Teoria literară și părerile despre limbă ale lui Caragiale. Ion Vlad comentează un roman al lui Zaharia Stancu, Dulăii, George Munteanu discută proiectul unei noi ortografii a limbii române, abordând și relația publicistică - critică literară ș.a.m.d. Cele mai multe traduceri se fac din limba rusă și din maghiară. Cu prilejul vizitei în
ALMANAHUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285286_a_286615]
-
un model al rigorii. Cărți de pioasă evocare sunt Plaiuri oltenești, Trecutul viu, amintind de ținuturi și oameni de care ascendența și întâmplările vieții o leagă pe autoare intim. Prevenitoare, iscodind discret, A. e un interlocutor atent, dispus, apoi, să comenteze de toate: arhitectură, stare socială, gospodărie și port, snoave sau pilde morale. E, alteori, cronicar de fapte diverse. Nu lipsesc nici portretele de familie, cu un ce didactic, cărturăresc, vag desuet (Maica Maximila - stareța de la Ostrov, „sora tatii”, Din tinerețea
ALIMANESTIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285258_a_286587]
-
literare dau Achim Vancea și Dan Elian, la volume de Alexandru Dohi (Cartea definițiilor), Ioan Es. Pop (Ieudul fără ieșire), Lidia Blidariu (Poeme prin delegație), Alexandru Cristian Milos (Stele amintite), Ioan Lascu (Marea întârziere) și de Mihai Eminescu (editat și comentat de Petru Creția). În traducerea lui Nicolae Iuga, incepand cu numarul 3/1995, se publică în serial textul integral al lucrării Le Maramureș de Al. Filipașcu (Sibiu, 1944), scrisă în limba franceză în vederea Conferinței de Pace de la Paris. Alți colaboratori
ALMAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285307_a_286636]
-
sale scrieri, Divanul... și Sacrosanctae scientiae indepingibilis imago. Înscriind "compilațiile" de tinerețe ale lui Cantemir în epistema renascentistă numită de Foucault eruditio, Corneliu Bîlbă are dreptate, de vreme ce se referă exclusiv la primele două texte alcătuite de autor. "În epistema respectivă, comentează el, autoritatea eruditului constă în faptul că face să vorbească tradiția, iar subiectivitatea lui se retrage lăsând loc pentru rostirea adevărului"8. Odată cu Istoria ieroglifică însă ceva se schimbă în atitudinea lui Cantemir față de sursele pe care le folosește. "Autorul
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
și în realitățile politice ale vremii ar fi lipsită de astfel de intenții? Prin urmare, dacă e să aleg între viziunea Manuelei Tănăsescu și cea a lui Mircea Anghelescu, o aleg pe a doua. Chiar dacă simt nevoia să o nuanțez. Comentând ipotezele istoricului literar, Adriana Babeți formulează câteva rețineri și propune un alt răspuns. Pe de o parte, are dreptate să constate: "A încerca să persuadezi o facțiune a boierimii moldave printr-un gest literar într-o perioadă în care funcția
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
căutate chiar în natura discursului literar. Primele părți ale Istoriei ieroglifice sunt foarte dramatizate: personajele sunt lăsate să vorbească, să se manifeste prin intermediul discursurilor. Autorul (care nu avea cum să conștientizeze separarea sa de narator 29) nu intervenea decât formal, comentând tendențios câte o replică sau interpretând conform propriului interes cutare afirmație. În această primă parte a cărții, structura este una retorică, preponderent persuasivă. Discursurile, cele mai multe dintre ele prolixe, nu fac decât să amâne acțiunea. "Acțiunile personajelor sunt exclusiv verbale, căci
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
ar fi avut vreo copie și că ea ar fi ajuns sub ochii cuiva; în orice caz, ea nu a avut o posterioritate imediată. În ce măsură este pertinent să o fixăm, într-un tablou sinoptic, în dreptul anului 1705 și să o comentăm ca pe un produs al culturii, al literaturii române? De asemenea, în ce măsură este corect și benefic să o excludem cu totul din inventar și să o discutăm ca pe o ciudățenie ivită meteoric într-o altă epocă decât cea care
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
poate în mai mare măsură decât de descrierile scriptice, oricât de amănunțite și de pertinente ar fi ele. Problema este că nu există la noi o lucrare de anvergură, o sinteză solidă care să catalogheze, să inventarieze și apoi să comenteze un bestiar al artelor plastice medievale și din zorii modernității. Există însă unele tentative care nu intenționează să epuizeze subiectul. Dintre acestea, cea mai bună este lucrarea lui Victor Simion, Imagini, legende, simboluri. Reprezentări zoomorfe în arta medievală românească 23
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
de Tommaso Gozzadini 50, ea a cunoscut o circulație foarte mare atât în Occident, cât și în Europa Răsăriteană și o influență pe măsură. Având un scop definit moralizator, ea reprezintă o antologie de virtuți și vicii, pe care le comentează și le compară cu câte un animal. În acest mod, animalul devine imagine a păcatului sau a bunei conduite. Sigur, influența Fiziologului este evidentă și aici, deși cele două lucrări, în diferite variante, au lucrat în paralel, completându-se fericit
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Problemele cu adevărat grave, mari, ireductibile la clișee, inaccesibile prin mijloace empirice, nu pot fi asimilate, nu pot deveni obiect al cunoașterii decât prin intermediul unei "lumini imateriale", ceea ce presupune legătura directă cu divinitatea, deci revelația. "Știința sfântă a lui Cantemir, comentează Dan Bădăru, este tot una cu "știința infuză" a tuturor misticilor medievali"32. Oricum, devine limpede faptul că pentru tânărul Cantemir religia (în versiunea sa ortodoxă, deși nici influențele protestante nu lipsesc) reprezintă un reper obligatoriu și că el este
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
firesc, Michel Pastoureau rezumă întreaga dezbatere scolastică pe marginea acestui subiect dificil, privind statutul animalului într-o lume în care, e clar, Dumnezeu i-a rezervat un rol specific: Această frază i-a marcat puternic pe toți teologii care au comentat-o. Unii s-au întrebat despre sensul acestor cuvinte: s-au întrebat dacă Hristos vine într-adevăr pentru toate creaturile și dacă toate animalele sunt într-adevăr "copii ai lui Dumnezeu". Faptul că Iisus s-a născut într-un staul
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
între om și animal. Mai ales că, cel puțin înainte de căderea în păcat, nu exista nici un temei pentru vreo posibilă concurență. În orice caz, animalul este apropiat omului, ca martor al acelei epoci paradisiace iremediabil pierdute. Cunoscutul fragment a fost comentat de numeroși teologi, care au văzut cu toții o dovadă a mărinimiei lui Dumnezeu față de om, pe care, într-un fel, l-a făcut copărtaș la creație.Cum el este cel care le scoate din anonimat pe animale, acordându-le identitate
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
care le scoate din anonimat pe animale, acordându-le identitate onomastică, acest gest capătă greutate: "Impunerea numelor echivalează cu botezul Creației și dacă natura este o carte, atunci animalele, încarnare literală a primelor cuvinte emise de Adam, sunt cuvintele acesteia", comentează Marianne Besseyre 35, care nu uită să atragă atenția asupra faptului că trebuie făcută permanent o distincție între animalul real și animalul-semn, între sensul propriu și cel figurat: primul nu are mare greutate, cel din urmă este cel care participă
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
strategie "ideologică": "Principala întrebare care trebuie rezolvată este dacă există unicornul... Putem crede că David (în Psalmul 92) ar mai fi comparat regatul său și salvarea lumii cu un lucru care nu există sau e nesigur și fantastic?"65 După cum comentează autoarea, "a te îndoi de existența animalului ar fi implicat și o lipsă de încredere în puterea și gloria lui Dumnezeu"66. Dar asupra acestor lucruri voi reveni în capitolul dedicat inorogului. Prin urmare, pentru medievali, faptul că un animal
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
a sistematiza o materie atât de diversificată și de dificil de ordonat cum este literatura hagiografică și întreaga cultură a Evului Mediu timpuriu. De aceea, cred că se înțelege de ce voi refuza să improvizez un sistem, preferând să-l rezum, comentându-l totodată, pe cel ticluit de Voisenet. Las la o parte prima parte a monumentalei sale sinteze, privitoare la raporturile fizice, concrete, dintre animalul în carne și oase și omul care încearcă să și-l supună, să-l vâneze sau
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
o realitate, dacă ne gândim că, secole la rând, pentru creștini, unicornul devine un animal de a cărui existență nu se poate nimeni îndoi, doar pentru că el este pomenit de șapte ori în Biblie. "A-i pune la îndoială existența, comentează inspirat Francesca Y. Caroutch, a constituit mult timp un act de ateism impardonabil"10. Iar acest tabu a supraviețuit până târziu, când o perspectivă pozitivistă începuse să fisureze serios credința în existența inorogului un fapt ce devenise evident, dar greu
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]