55,798 matches
-
toate efectele lor pozitive și negative, pentru ca aceștia să discearnă și să se pronunțe în cunoștință de cauză. Este necesar ca însuși proiectul legii în materie să se constituie, dacă este cazul, într-o sinteză coerentă a propunerilor rezultate din dezbateri, mai înainte ca acesta să fie înaintat Parlamentului spre adoptare. 4. O îmbunătățire de proporții a organizării administrative a teritoriului țării trebuie realizată concomitent la ambele niveluri la comune și orașe, pe de o parte și respectiv la județe, pe
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
fascicola 15, p. 101-109. 16 Ratificată de România în 1973, prin Decretul nr. 284 (Buletinul Oficial al RSR nr. 81 din 6 iunie 1973). 17 Republicată în M. Of. nr. 740 din 10 octombrie 2002. 18 A se vedea concluziile dezbaterii, pe site-ul OIM: www.ilo.org/cgi-lex (Documentul 132005 RON081). 19 Ratificată de România în 1957, prin Decretul nr. 213 (Buletinul Oficial al M.A.N. nr. 4 din 18 ianuarie 1958). 20 Republicată în M. Of. nr. 184
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
și, respectiv, a Convenției nr. 95/1949 privind protecția salariatului (ratificată de România 1973). A se vedea, BIT, Application des normes internationales du travail, 2007, vol. I, Rapport III (Partea 1A), p. 161 și 495. 23 Grav este și în dezbateri s-a subliniat acest fapt că România este obligată să raporteze, a doua oară, în cadrul acestei Comisii a Conferinței OIM, într-un interval atât de scurt, fapt fără precedent pentru o țară europeană. 24 De altfel, în ansamblu, s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
29 ianuarie 2008). 17 "I-am spus Președintelui Traian Băsescu că, dacă România este membră numai de un an, aceasta nu înseamnă că are mai puține drepturi la cuvânt decât celelalte state. Vreau ca România să-și ocupe locul în cadrul dezbaterii europene. Avem nevoie de o Românie care reprezintă un glas puternic la nivel european și care să facă parte din această Uniune". 18Jens-Peter Bonde, deputat danez în Parlamentul European (PE), aprecia, referindu-se la România, că "ceea ce ați obținut de la
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
COM (2007) 627 final, p. 8-9 32 Document COM (2007) 627 final, p. 5 33 A se vedea și Al. Țiclea Flexisecuritatea un concept actual, în R.R.D.C., nr. 6/2006, p. 4-23 34 De altfel, în Comunicarea Comisiei asupra finalizării dezbaterii, se arată că în viziunea sindicatelor, Cartea verde ar avea o preferință pentru forme contractuale mai diverse și pentru slăbirea legislației muncii, Document COM (2007) 627, final, p. 4 35 Comisia, sub presiunea angajatorilor, încercând să facă un gest de
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
și pentru slăbirea legislației muncii, Document COM (2007) 627, final, p. 4 35 Comisia, sub presiunea angajatorilor, încercând să facă un gest de bunăvoință, a elaborat un document difuz (s-a vorbit chiar de "o agendă ascunsă"), iar în toiul dezbaterilor în învălmășeala produsă (opiniile fiind extrem de diferite, dacă nu chiar contradictorii și, pe alocuri, ireconciliabile), aceasta (Comisia) s-a aflat "la mijloc", reușind să iasă în cele din urmă din încurcătură prin Comunicarea asupra flexisecurității, dar, în opinia unor analiști
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
38 Anterior, acestea fuseseră dezbătute în Consiliul ECOFIN ȘI EPSCO. 39 Document COM (2007) 627 final, p. 11 40 Document COM (2007) 359 final, p. 14 41 Pentru anecdotica lor, dar și pentru că sintetizează, într-un fel o realitate, în dezbaterile asupra acestor documente s-au utilizat formule de genul: "reformarea pieței muncii trebuie realizată, dar să nu fie una oarbă, cum propune Comisia"; "modernizarea dreptului muncii să nu însemne a arunca copilul o dată cu cădița" (contractul individual de muncă clasic); publicarea
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
s-au utilizat formule de genul: "reformarea pieței muncii trebuie realizată, dar să nu fie una oarbă, cum propune Comisia"; "modernizarea dreptului muncii să nu însemne a arunca copilul o dată cu cădița" (contractul individual de muncă clasic); publicarea Comunicării asupra finalizării dezbaterii a însemnat fie efortul Comisiei de a "sări din propria umbră", fie a fost calificată prin sintagma "un elefant a născut un șoricel". 42 Fapt relevat de substanțialul aviz al Parlamentului European (Document PE (2007) 0339) și al Comitetului Economic
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
HANSEN Etică evreiasc] MENACHEM KELLNER Etică creștin] RONALD PRESTON Etică islamic] AZIM NANJI Partea a treia: Etică filosofic] occidental]: O scurt] istorie Actuala poziție dominant] a civilizației occidentale înseamn] c] tradiția filosofic] etic] occidental] exercit] o influent] puternic] asupra tuturor dezbaterilor contemporane legate de etic]. Cele trei articole care urmeaz] acoper] istoria eticii filosofice vestice începînd cu Grecia Antic] și pan] în prezent. Etică în Grecia Antic] CHRISTPHER ROWE Etică Evului Mediu și a Renașterii JOHN HALDANE Filosofia moral] modern] J.B.
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s] înlocuiasc] abord]ri etice alternative? Drepturile BRENDA ALMOND Unii susțin c] morală se poate baza pe drepturi, în timp ce alții cred c] drepturile sunt derivate dintr-un principiu sau principii morale mai profunde. Oricare ar fi poziția adoptat] în aceast] dezbatere, este acceptat] pe scar] larg] ideea c] un r]spuns parțial la întrebarea despre cum trebuie s] tr]im este oferit regulă respect]rii drepturilor altora. Partea a cincea: Etic] aplicat] Aplicarea unei perspective etice în probleme specifice și în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
norm]rii comportamentului și a num]rului considerabil de scrieri care trateaz] aplicarea acestor teorii în practic], exist] inc] nesiguranță legat] de ceea ce facem - și avem dreptul s] facem - atunci când formul]m judec]ți etice sau ne angaj]m în dezbateri pe teme etice. Încerc]m oare s] stabilim care sunt faptele, așa cum ar face-o un om de științ]? Sau pur și simplu d]m glas sentimentelor noastre sau ale societ]ții ca întreg? În ce sens, dac] exist] unul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și dezvoltarea psihologic] LAURENCE THOMAS Ne dezvolt]m oare moral, așa cum ne dezvolt]m și psihologic? Aceast] întrebare poate p]rea c] nu are leg]tur] cu natura eticii. Dar r]spunsul pe care il d]m este relevant pentru dezbaterile principale asupra naturii eticii. Dac] ființele umane parcurg în general etape de dezvoltare morale care corespund dezvolt]rii lor psihologice și, dac] s-ar ar]ta c] aceste etape sunt aceleași pentru toți, s-ar dovedi astfel în mod conving
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
doar de conflicte, ci și de o voinț] și de o capacitate de a c]uta soluții comune pentru aceste conflicte. În materie de limbaj, se pare c] nu ar fi posibil decât în rândul ființelor natural sociale. (Pentru o dezbatere mai detaliat] despre elementele comune ale culturii umane, vezi capitolul 2, „Etică în societ]țile de mici dimensiuni”). x. Concluzii Aceast] interpretare a originii eticii are menirea de a evita, pe de o parte, abstracțiile nerealiste, limitative ale teoreticienilor egoismului
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
antic, inclusiv povești despre eroii cei mai virtuoși, coduri de legi care defineau conduită acceptabil] și cea inacceptabil], precum și instrucțiuni, toate informându-ne despre natura eticii în prima sa form], suficient de explicit] pentru a deveni subiect de reflecție și dezbatere. Dup] cum vom vedea, etică ce se va dezvolta mai târziu în Occident își are originile în aceste abord]ri antice ale problemelor legate de crearea unor reguli într-o societate stabil]. Pentru discuții despre scrierile etice timpurii din India
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
avea o valoare instrumental] în împlinirea altuia; deseori se consider] c] dharma are o astfel de valoare în leg]tur] cu eliberarea. Deci se poate admite existența unei scale ascendente, dar stabilirea statutului relativ al fiec]reia poate conduce la dezbateri înfl]c]rate, așa cum s-a întâmplat și în filosofia indian]. Concepția de mai sus devine semnificativ] deoarece ofer] contextul și criteriile pentru a determina regulile, conduită și principiile generale cu privire la instituțiile de clas] și etapele ciclului vieții. Astfel, un
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
familie, femeia este asociat] ideii de stabilitate, grij], r]bdare și compasiune. Cu toate c] și femeia are posibilitatea de a atinge starea de sfințenie (arahat), conceptul de „Buddha” este limitat la reprezentanții sexului masculin, fapt care a constituit subiectul dezbaterilor în tradițiile de mai tarziu. Respingând discrimin]rile rasiale și pe cele impuse de sistemul castelor, Buddha a afirmat c] originea natural] constituie un criteriu artificial de diferențiere a indivizilor și c] singurele distincții care merit] a fi luate în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
îndeplinește niciodat] pe deplin obligația de a-L imită pe Dumnezeu. Rolul central al concepției potrivit c]reia omul este creat dup] chipul lui Dumnezeu (care st] la baza poruncii de a-L imită pe Dumnezeu) este accentuat în binecunoscută dezbatere a doi rabini ai Mișnei: Akiba și Ben Azzai. Discuția lor se deruleaz] în jurul întreb]rii: „Care este cea mai important] maxim] a Torei?”. R]spunsul lui Rabi Akiba este: „S] iubești pe aproapele ț]u că pe tine însuți
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Kant”). Diverși gânditori consider] c] orice abordare posibil] a relației dintre etic] și halaha reprezint] poziția autoritar] a tradiției iudaice. Mai concret, exist] rabini care se consider] experți în legea și etică iudaic] și care, în fața comisiilor ins]rcinate cu dezbaterea problemei avortului, adopt] opinii diametral opuse legate de atitudinea iudaic] cu privire la avort (vezi eseurile din Kellner, 1978, si referințele bibliografice ale lui S. Daniel Breslauer). Desigur, dat] fiind situația, evreii și iudaismul nu fac not] discordant], fiind asemenea ceilorlalți. R
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
amândoi. Dac] așa stau lucrurile în nucleul familial, este la fel de necesar și mult mai dificil s] adopt]m o atitudine corect] în cadrul colectivit]ții din care facem parte. Acest lucru este valabil chiar și pentru problemele legate de r]zboi. Dezbaterea scurt] a lui Toma din Aquino cu privire la elementele care stau la baza unei doctrine privind „r]zboiul cel drept” se încadreaz] viziunii sale asupra iubirii. (Summa Theologiae, 2a, 2ae, q40, articolele 1-3.) Relația dintre justiție și iubire este complex], generând
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
martor în acest sens este Sfanțul Apostol Pavel; ultimii ani din viața sa au dus la apariția creștinismului postapostolic și la scrierea ultimelor c]rți ale Noului Testament. iii. Sfanțul Apostol Pavel Sfanțul Apostol Pavel este o figur] controversat] datorit] dezbaterilor în care a fost implicat și disputelor care l-au avut drept subiect, mai ales în perioada reformei. Datorit] formației sale fariseice și a dezicerii de aceasta, el nu poae fi plasat în afara sferei ce definește comunitatea creștin] ca fiind
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
bine”, „r]u” etc.; 2) Problemă relației dintre liberul arbitru uman și voință divin]; 3) Capacitatea ființelor umane de a extrage, prin utilizarea rațiunii, cunoașterea adev]rurilor și a normelor etice obiective. F]r] a face o nedreptate procesului de dezbatere și discuțiilor dintre diferite grupuri musulmane, se poate susține apariția a dou] poziții clare; una, asociat] cu Mu’tazila și cealalt], tradiționalist] (asociat], în general, cu tradiția Sunni din Islam). Mu’tazila afirmă c], având în vedere faptul c] Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nici un conflict între cele dou]. Credință lor în rațiune își avea r]d]cinile în cultura greac] din secolele al V-lea și al IV-lea î.Hr., atât în m]sura în care aceasta exprimă obiceiul argument]rii și al dezbaterii, inclus] într-o form] de societate politic] care presupunea o implicare individual] rezonabil], cât și în cea în care aceasta reprezenta o reacție împotriva formelor persuasive mai puțin raționale, pe care teoreticienii retorici ai vremii o ridicaser] deja la nivel
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sociabil]. Shaftesbury consider] c] simțul moral trebuie s] ne ghideze chiar și în recunoașterea poruncilor divine spre deosebire de cele care vin de la demoni. Morală a devenit astfel o extensie a sentimentelor umane. Secolul al XVIII-lea a fost martorul a numeroase dezbateri asupra rolului bun]voinței și al egoismului în psihologia uman]: poate explica vreunul dintre aceste concepte comportamentul moral? Convingerile morale sunt rezultatul sentimentului, așa cum sugera Shaftesbury sau al rațiunii, așa cum susțineau adepții dreptului natural? În ambele dezbateri majore era inclus
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
martorul a numeroase dezbateri asupra rolului bun]voinței și al egoismului în psihologia uman]: poate explica vreunul dintre aceste concepte comportamentul moral? Convingerile morale sunt rezultatul sentimentului, așa cum sugera Shaftesbury sau al rațiunii, așa cum susțineau adepții dreptului natural? În ambele dezbateri majore era inclus] problemă autonomiei ființei umane. Toate p]rțile implicate în dezbateri erau de acord cu faptul c] virtutea cere că oamenii s] lucreze în slujba binelui celorlalți. Unii suțineau c] acest lucru este indicat oamenilor prin sentimentele morale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
uman]: poate explica vreunul dintre aceste concepte comportamentul moral? Convingerile morale sunt rezultatul sentimentului, așa cum sugera Shaftesbury sau al rațiunii, așa cum susțineau adepții dreptului natural? În ambele dezbateri majore era inclus] problemă autonomiei ființei umane. Toate p]rțile implicate în dezbateri erau de acord cu faptul c] virtutea cere că oamenii s] lucreze în slujba binelui celorlalți. Unii suțineau c] acest lucru este indicat oamenilor prin sentimentele morale de aprobare și dezaprobare, alții c] se învăț] prin intuiție sau analiz] moral
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]