56,318 matches
-
tot, izbava morții chem,/ cel drept cerșește, lașul își arogă,/ nevolnic, a magnificenței toga/ și gîndul pur se stinge sub blestem./ Cinstirea-i împărțită grosolan, e pîngărita casta feciorie,/ perfectiunea-i frînta de urgie/ si-ngenuncheat, orice sublim elan./ A artei gură trîndavu-o astupa,/ nerodul, iscusintei-i poruncește/ și adevărul singur se smerește/ robit mișelului ce stă să-l rupă.” Să fie oare lumea descrisă în sonetul 66, cu adevarat, o lume pe dos? Nu cumva îți pare, mai curînd, iubite cetitor
Sonet () [Corola-website/Science/297633_a_298962]
-
pe care le face cunoscute publicului vienez. La 4 august 1782 se căsătorește cu Constanze Weber. La 1785 este vizitat de tatăl său, Leopold, care - până atunci foarte reticent - constată cu satisfacție reușita lui Wolfgang. Este încântat să audă din gura lui Joseph Haydn: "Fiul Dumneavoastră este cel mai mare compozitor pe care l-am cunoscut". La sfârșitul unui concert în Burgtheater, după interpretarea concertului nr. 20 pentru pian, împăratul Iosif - prezent în sală - se ridică în picioare agitându-și pălăria
Wolfgang Amadeus Mozart () [Corola-website/Science/297669_a_298998]
-
acetei poezii încântă critica. Vladimir Streinu („cloșca cu puii de aur: cum l-a numit Șerban Cioculescu) distinge în această apariție „Semnele noi de lirism”, în contextul în care marii lirici interbelici ajungeau la apogeu. Urmează, apoi, volumul „Pe-o gură de rai” (1943), Ciclul Vineri (1971) - în vol. „Versuri” și „Un dor fără spațiu” (1976). În 1938 sunt editate prozele din „Trântorul”. Asemenea lui Alexandru Philippide, a scris relativ puțină poezie. Spațiul său poetic este, însă, inconfundabil. Botta a lucrat
Emil Botta () [Corola-website/Science/297693_a_299022]
-
trăit în secolul I după Hristos) menționează în opera sa “Îndreptar geografic“ că “"Insulele situate în vecinătatea Moesiei Inferioare, în acea parte a Pontului pe care am pomenit-o, sunt Boristena"“ (numele antic al Niprului și al golfului acestuia, între gurile Dunării și Crimea) “"și insula lui Achile sau Leuce" ("albă")“. Stâncoasă, insula Șerpilor este formată din gresii dure silicoase, din conglomerate și cuarțite. Pe insulă solul este sărac, crescând o vegetație de stepă și o floră xerofilă (suportând seceta) și
Insula Șerpilor () [Corola-website/Science/297700_a_299029]
-
nu a avut în trecut importanță din punct de vedere economic, dar apele sale teritoriale au căpătat una deosebită după 1980, odată cu descoperirea sub sedimentele submerse dimprejur, a unor zăcăminte de petrol și gaz natural. În antichitate, este menționată „la gurile Dunării” o insulă numită de către greci Λευκός ("Leucos": „insula Albă”), denumire care apare pentru întâia oară în secolul VI înainte de Hristos. După mitologia greacă, zeița Thetis s-a rugat de Poseidon (zeul mărilor) să scoată din adâncul mării o insulă
Insula Șerpilor () [Corola-website/Science/297700_a_299029]
-
insulă sunt expuse la Muzeul arheologic din Odesa. Toate sunt din antichitatea clasică, și nu există nici-o rămășiță „ciclopeană” mai veche, cum s-a scris uneori fără dovezi. Printre inscripțiile antice de pe insulă, un decret olbiopolitan (din cetatea Olbia de la gurile Niprului) datând din secolul al IV-lea înainte de Hristos, le cere Olbienilor să-i alunge pe pirații care „se adăposteau pe insula sacră”, ori poetul roman Ovidiu (exilat la Tomis), geograful grec Ptolomeu, istoricul grec Strabon și învățatul grec Megalos
Insula Șerpilor () [Corola-website/Science/297700_a_299029]
-
Paradunavon“, mai apoi a genovezilor, iar ulterior a lui Dobrotici și a lui Mircea cel Bătrân. În Cronica de la Nürnberg se afirmă că „românii locuiau în insula Peuce vestită de cei vechi”. Prin termenul de Peuce se înțelegeau atunci și gurile Dunării. În timpul domniei lui Mircea cel Bătrân (1386-1418), puterea domnitorului muntean s-a întins de-a lungul ambelor maluri ale Dunării, până la gurile de vărsare și coastele Mării Negre, inclusiv asupra insulei Șerpilor. Ulterior, insula ajunge, împreună cu gurile Dunării, în stpânirea
Insula Șerpilor () [Corola-website/Science/297700_a_299029]
-
românii locuiau în insula Peuce vestită de cei vechi”. Prin termenul de Peuce se înțelegeau atunci și gurile Dunării. În timpul domniei lui Mircea cel Bătrân (1386-1418), puterea domnitorului muntean s-a întins de-a lungul ambelor maluri ale Dunării, până la gurile de vărsare și coastele Mării Negre, inclusiv asupra insulei Șerpilor. Ulterior, insula ajunge, împreună cu gurile Dunării, în stpânirea voievodatului Moldovei, fiind un adăpost pentru corăbiile lui Ștefan cel Mare în caz de furtuni, în drumul lor spre Constantinopol. În anul 1484
Insula Șerpilor () [Corola-website/Science/297700_a_299029]
-
înțelegeau atunci și gurile Dunării. În timpul domniei lui Mircea cel Bătrân (1386-1418), puterea domnitorului muntean s-a întins de-a lungul ambelor maluri ale Dunării, până la gurile de vărsare și coastele Mării Negre, inclusiv asupra insulei Șerpilor. Ulterior, insula ajunge, împreună cu gurile Dunării, în stpânirea voievodatului Moldovei, fiind un adăpost pentru corăbiile lui Ștefan cel Mare în caz de furtuni, în drumul lor spre Constantinopol. În anul 1484 insula Șerpilor intră sub stăpânirea otomană. În urma Războiului Crimeii, Rusia cedează către Principatul Moldovei
Insula Șerpilor () [Corola-website/Science/297700_a_299029]
-
direct în stăpânire Delta și insula Șerpilor. În final Turcia recuperează delta Dunării și insula Șerpilor, dar fără ca Moldova să recapete Cetatea Albă. Protocolul de la Paris semnat la 6 ianuarie 1857 stabilește că insula Șerpilor va aparține statului posesor al gurilor Dunării (în acel moment Imperiul Otoman) care se obliga să întrețină pe insulă un far pentru navigația navelor ce treceau pe Dunăre spre portul rusesc Odesa. Tratatul adițional de la Paris din 19 iunie 1857 confirmă aceste hotătâri. Tratatul de la Berlin
Insula Șerpilor () [Corola-website/Science/297700_a_299029]
-
Viaceslav Molotov, semnează „Protocolul referitor la precizarea parcursului liniei frontierei de stat între România și URSS”, care, deși se referea la Tratatul de pace din 1947, stabilește, împotriva prevederilor acestui Tratat, că „Insula Șerpilor, situată în Marea Neagră, la răsărit de gurile Dunării, intră în componența URSS”. În cursul delimitării pe teren a frontierei, comisia sovieto-română sub comandament sovietic, s-a abătut de la talvegul brațului Chilia în mai multe rânduri, fixând frontiera nu pe acesta, ci pe brațe laterale pe partea dreaptă
Insula Șerpilor () [Corola-website/Science/297700_a_299029]
-
multe rânduri, fixând frontiera nu pe acesta, ci pe brațe laterale pe partea dreaptă, incluzând în teritoriul sovietic nu numai ostroavele Coasta Dracului (Tătarul mic), Dalerul mare și Dalerul mic, ci și insula Maican și mai ales Ostrovul Limba de la gurile brațului Chilia, prelungind astfel linia frontierei de la golful Musura la sud de insula Șerpilor. În procesul-verbal de descriere a traseului s-a menționat trecerea acesteia la fosta U.R.S.S. În schimb, ostroavele Tatomirului (Tătarul mare sau Tatanir) și Cernofcăi, și
Insula Șerpilor () [Corola-website/Science/297700_a_299029]
-
un clip scurt care le are ca personaje pe cele mai importante navigatoare web (în ordinea aparenței: "Internet Explorer", "Netscape Navigator", "Safari" și Mozilla Firefox), mai precis siglele lor, peste care s-au suprapus în mod artificial ochi și o gură (mai puțin la Firefox). În acest clip, cele trei navigatoare competitoare ale lui Firefox fac gălăgie; numai Firefox stă liniștit și nemișcat. Mai precis: Internet Explorer se distrează privind o scânteie ce orbitează în jurul lui făcând "uiiii..." (de unde și numele
Mozilla Firefox () [Corola-website/Science/297695_a_299024]
-
Mai precis: Internet Explorer se distrează privind o scânteie ce orbitează în jurul lui făcând "uiiii..." (de unde și numele clipului), Netscape este prezentat ca o doamnă care vorbește și iar vorbește fără oprire, făcând "ne, ne, ne" iar Safari își plimbă gura pe față în timp ce își suflă acul busolei. Spre final, Firefox, care a stat liniștit în tot timpul în care ceilalți au făcut gălăgie, își întoarce capul și le strigă celorlalți „"Shut up!"” ("Închideți gura!"). Se face dintro dată liniște, dar
Mozilla Firefox () [Corola-website/Science/297695_a_299024]
-
ne, ne" iar Safari își plimbă gura pe față în timp ce își suflă acul busolei. Spre final, Firefox, care a stat liniștit în tot timpul în care ceilalți au făcut gălăgie, își întoarce capul și le strigă celorlalți „"Shut up!"” ("Închideți gura!"). Se face dintro dată liniște, dar Internet Explorer, care este prezentat ca cel mai nătâng dintre toți începe din nou să facă "uiii" când zărește scânteia orbitând în jurul lui. Clipul se termină cu arderea lui Internet Explorer urmat de adresa
Mozilla Firefox () [Corola-website/Science/297695_a_299024]
-
de coloniștii germani se numără: Malcoci, Ciucorova, Atmagea, dar s-au stabilit și localități deja existente precum Tulcea, Techirghiol, Karamurat. Deși Dobrogea a fost intens colonizată cu români după 1878, în fapt, existau câteva sate românești în munții Măcinului, în jurul gurilor Dunării și pe malul drept al Dunării (Vlahii, Floriile, Aliman, Dunăreni consemnate de Ion Ionescu de la Brad în lucrarea sa "Excursion agricole dans la plaine de la Dobroudja"). Băștinașii etnici români dobrogeni purtau tradițional numele de "dicieni", despre care Vasile Pârvan
Dobrogea () [Corola-website/Science/296624_a_297953]
-
lucrarea sa "Excursion agricole dans la plaine de la Dobroudja"). Băștinașii etnici români dobrogeni purtau tradițional numele de "dicieni", despre care Vasile Pârvan și George Vâlsan presupuneau că se trage de la cetatea Vicina menționată în sursele medievale. Cartografia veche arată în jurul gurilor Dunării numiri românești, ca de exemplu limanurile Albastru (azi Sinoie), Fidilimanu (azi Zmeica), Iancina (azi Razim sau Razelm) sau satele Bârleni, Filipești (azi Dunavățul de sus și de jos), Șontea (azi Mila 23), Tatomirești (azi Tatanir), Pojorâta (ulterior Pojareț, dispărut
Dobrogea () [Corola-website/Science/296624_a_297953]
-
o artă. Slujbele religioase se țineau în sanctuare ce aveau formă patrulateră sau circulară. Ritualul funerar consta în arderea morților, iar cenușa era pusă în urne și îngropată în pământ. Dacii iubeau muzica. Izvoarele antice spun că ei cântau din gură, dar și din chitare. Dion Chrysostomos îi socotea pe geți la fel de înțelepți ca și grecii. Dacii obținuseră deja un grad înalt de civilizație până să ia pentru prima dată contact cu romanii. Ei credeau în nemurirea sufletului și considerau moartea
Dacia () [Corola-website/Science/296620_a_297949]
-
în luptele lor împotriva Tătarilor între 1328 și 1342, au luat în stăpânire stepa cuprinsă între Carpații Vrancei - Dunăre - Marea Neagră și o linie mergând de la confluența Trotușului cu Siretul la capul Codăești (la sud de Cetatea Albă, nu departe de gura Nistrului). Ulterior, acest teritoriu a fost cedat în secolul al XIV-lea de Alexandru Basarab voevodatului Moldova, în cadrul căruia i-a rămas numele de Basarabia. În 1484, Turcii cuceresc malurile Dunării și Mării Negre cu cetățile-porturi Chilia și Cetatea Albă, iar
Basarabia () [Corola-website/Science/296621_a_297950]
-
localități mai sunt menționate și alte localități de pe teritoriul actual al județului, fiind incluse la acel moment în județul Slam Râmnic, dintre care menționăm: Batogu, Băligoși sau Slobodziea Cireșului, Cereș (Cireșu), Cheiboșești,(Chioibășești), Chichineț, Cotu Lung, Dedulești, Dudescu, Gradești (Gradiștea), Gura Călmățuiului, Gura Gârluța, Ianca, Jirleu, Lacu Rezii, Măcsineni, Maralui (Maraloiu), Moara Osman Ceauș, Perișoara (Perișoru), Puțentei sau Ciocela (Ciocile), Rublea (Rubla), Sălcii, Stanca, Șuțu, Ulmu, Vadu Vizirului, Vlad, Zavoaiea (Slujitorii Albotești), etc.(, pp 262-264) De asemenea câteva localități, cum ar
Județul Brăila () [Corola-website/Science/296652_a_297981]
-
sunt menționate și alte localități de pe teritoriul actual al județului, fiind incluse la acel moment în județul Slam Râmnic, dintre care menționăm: Batogu, Băligoși sau Slobodziea Cireșului, Cereș (Cireșu), Cheiboșești,(Chioibășești), Chichineț, Cotu Lung, Dedulești, Dudescu, Gradești (Gradiștea), Gura Călmățuiului, Gura Gârluța, Ianca, Jirleu, Lacu Rezii, Măcsineni, Maralui (Maraloiu), Moara Osman Ceauș, Perișoara (Perișoru), Puțentei sau Ciocela (Ciocile), Rublea (Rubla), Sălcii, Stanca, Șuțu, Ulmu, Vadu Vizirului, Vlad, Zavoaiea (Slujitorii Albotești), etc.(, pp 262-264) De asemenea câteva localități, cum ar fi Făurei
Județul Brăila () [Corola-website/Science/296652_a_297981]
-
zonele de populație ne-rusă din imperiul țarist rus. În acest cadru au fost construite căile ferate și zonele urbane noi din Chișinău și Bălți, care au devenit (demografic) orașe preponderent rusești în mijlocul autohtonilor români-moldoveni. Pentru a îndepărta Rusia de la gurile Dunării, marile puteri europene, prin Tratatul de la Paris din 1856, care încheie războiul Crimeii, i-au restituit Principatului Moldovei trei județe din sudul Basarabiei: Cahul, Bolgrad și Ismail. La 24 ianuarie 1859, Principatul Moldovei, prin unirea cu cel al Țării
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
geografic al acestui continent, învecinându-se cu România la vest și Ucraina la nord, est și sud. Lungimea totală a frontierelor este de 1.389 km, 450 km cu România care se întinde aproape integral pe rîul Prut,pîna la gura de vărsare a acestuia în fluviul Dunărea și 939 km cu Ucraina ea se desfășoară predominant pe uscat și doar un sector mic-pe fluviul Nistru. Se răspândește între 45ș28' și 18ș28' N latitudine nordica (aproximativ 350 km) și între 26ș40
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
Artur Oppman, este aceea că în trecut două dintre fiicele lui Triton au plecat într-o călătorie spre adâncurile oceanelor și mărilor. Una dintre ele s-a decis să rămână în portul Copenhaga din Danemarca. A doua sirenă a atins gura de vărsare a râului Vistula și a plonjat în apele sale. S-a oprit să se odihnească pe nisipul plajei satului Warszowa, unde pescarii au venit să îi admire frumusețea și vocea frumoasă. Un negustor lacom auzind vocea acesteia s-
Varșovia () [Corola-website/Science/296628_a_297957]
-
a fost exilat în 1079, după ce a dat un ordin de ucidere a episcopului Cracoviei sub acuzația de trădare. I-a urmat pe tron Vladislav I Herman, dar acesta a renunțat la titlu regal. Conducătorul următor, Boleslav al III-lea "Gură Strâmbă", a câștigat tronul Poloniei după o luptă lungă cu fratele său, Zbigniew. În testamentul său, acesta a decis să scindeze statul pentru a preveni astfel războaie civile între fiii lui. A dispus testamentar crearea a șase teritorii ("dzielnica", pl.
Polonia () [Corola-website/Science/296619_a_297948]