6,312 matches
-
impune și un comportament violent, brutal, ca celorlalte surate. Brehnacea nu este, e limpede, un personaj instinctual. Dimpotrivă, rațiunea și echilibrul par a o defini cu asta e de acord și naratorul. Ea e mai degrabă un mediator, caută să împace taberele, să stabilească adevărul și să aplaneze conflicte care par de nestins. Surprinsă într-o ipostază reflexivă, Brehnacea își dezvăluie (prin intermediul unui monolog interior) permanenta preocupare: aceea ca "în tot trupul publicăi" să nu se prilejuiască "cu cât mai rele
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
a IV-a a Macabeilor, de orientare tot stoică, reia această opinie, considerând că prudența ar fi "cea mai mare virtute". (vezi Septuaginta, vol. 3, p. 634.) 32 Idem, p. 457. 33 Vezi fabula Lupii și câinii care s-au împăcat unii cu alții, în Esop, Fabule, traducere de Traian Lăzărescu, Editura Minerva, București, 1980, p. 116. 34 Albert the Great, op. cit., p. 156. 35 D. Cantemir, op. cit., p. 466. 36 Aristote, Histoire des animaux., tome III, p. 20: Se pretinde
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
a IV-a a Macabeilor, de orientare tot stoică, reia această opinie, considerând că prudența ar fi "cea mai mare virtute". (vezi Septuaginta, vol. 3, p. 634.) 431 Idem, p. 457. 432 Vezi fabula Lupii și câinii care s-au împăcat unii cu alții, în Esop, Fabule, traducere de Traian Lăzărescu, Editura Minerva, București, 1980, p. 116. 433 Albert the Great, op. cit., p. 156. 434 D. Cantemir, op. cit., p. 466. 435 Aristote, Histoire des animaux., tome III, p. 20: Se pretinde
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
pe numele arab Ibn Rashid, a fost nu numai un mare medic, dar și un istoric și filosof, faimos comentator al lucrărilor lui Aristotel (despre el, Dante pomenește în „Divina Comedie”: „Che e gran commento feo”). Încercarea lui de a împăca filosofia greacă cu teologia musulmană i-a adus critici virulente, atât din partea creștinilor (Toma d’Aquino), cât și din partea arabilor. Medicina ebraică s-a împletit cu cea arabă în marile orașe ale Orientului Apropiat (Bagdad, Damasc, Teheran), în cele ocupate
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
Și mi-a aprobat. Și când am văzut așa, mi-am făcut cruce și mi-am zis: "Doamne, bogdaproste c-am scăpat!" Directorul acesta nu avea pregătire și n-a stat pe funcție decât vreun an de zile. M-am împăcat bine și cu el și cu secretarul de partid... C. I.: N-ați avut probleme cu secretarul de partid? Nu v-a verificat la dosarul de cadre, n-a aflat că ați făcut detenție politică? I. N.: Nu, n-a
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
oricine putea deveni dușman (sublin. noastră, C.I.). Toți câți păreau să nu consimtă la noua stare de lucruri (și asta începea, vă amintiți, de la cei care îndrăzneau să poarte pălărie sau să aibă gulerul călcat la cămașă), care nu se împăcau cu ideea că un partid de o mie de membri (atât avea când a pus mâna pe țară) va rămane veșnic la putere vor fi omorați, închiși, bătuti, urmăriți, hărțuiți, în cel mai bun caz marginalizați. Cruzimea represiunii "în prima
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
pe Maria, femeia lui Radu și pe Dochița, fiica lui, le-au închis în palatul de la Vaslui". Același, Dugloș spune că, la 1474, Ștefan Vodă a primit în palatul de la Vaslui pe solii trimiși de Cazimir regele polonilor, pentru ca să-l împace cu Radu, domnul Țării Muntenești. „Aici la Vaslui, curtea, băile, locurile de plăcere sunt toate ale lui Ștefan Vodă, precum și mândra și superba biserică cu o elegantă cupolă peste măsură de înaltă. Totul în ea, jur împrejur e bolți și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
toți Domnii trecuți au fost nepăsători sau răi. Nu uita că, dacă 50 de deputați Te-am ales Domn, însă ai să domnești peste două milioane de oameni! Fă dar ca domnia Ta să fie cu totul de pace și de dreptate; împacă patimile și urile dintre noi, și reintrodu în mijlocul nostru strămoșească frăție''... Colaboratorul cel mai de frunte al domnitorului Alexandru Ioan Cuza, Kogălniceanu, este coautorul celor mai mari reforme care au făcut gloria lui Cuza - secularizarea averilor mănăstirești (1863), prin care
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
españoles. A existat o confruntare de idei în interiorul Bisericii privitoare la modalitatea de poziționare față de noile realități politico-sociale. Aceasta a fost soluționată însă de fiecare dată atunci când lucrurile luau amploare de intervenția Papei 73. Papa Leon XIII a încercat să împace sistemul liberal cu doctrina catolică, respingând totuși două aspecte esențiale: 1) puterea ca rezultat al creației umane și contractul politic ca sursă supremă a puterii; 2) agnosticismul, care presupunea negarea oricărei instanțe supreme transcendente. Potrivit lui Laboa, Papa Leon XIII a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
autori au promovat tomismul ca izvor de mântuire, sfidând anumiți profesori de la Colegiul Roman, care nu dădeau acestei doctrine o prea mare importanță. c) Dorința de a-i instrui pe catolici în diferite domenii se lovea de dificultatea de a împăca libertățile unui stat liberal; din acest motiv, uneori articolele puteau fi interpretate ca o negare a autorității constituite 217. La inițiativa organizației Opera dei Congressi, a luat naștere în 1880 instrumentul său oficial de informare Il Movimento cattolico, o publicație
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
că Statul garanta libertate și protecție tuturor cultelor. S-a precizat că "Biserica Ortodoxă Română era biserica dominantă în statul român". Autorul materialului a afirmat că articolul din Constituție referitor la culte conținea unele aspecte care se contraziceau: "Cum se împacă, judecând după text, libertatea și protecția deopotrivă garantată de Stat tuturor cultelor, cu prerogativa de dominantă ce se acordă cultului ortodox și cu întâietatea atribuită cultului greco-catolic?"649. Se analiza apoi raportul Bisericii Catolice cu Statul român, făcându-se diferențieri
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
închisă revelației, intervenției divine. Buonaiuti, de exemplu, a căutat în interiorul omului dovada credinței sale, încercând să înțelegă dorința transcendentului. Un loc aparte l-a ocupat Romolo Murri (1870-1944), exponent a ceea ce s-a numit modernism social, deoarece a încercat să împace valorile catolicismului cu democrația secularizată modernă (M. Guasco, Romolo Murri e il Modernismo, Cinque Lune, 1968 și R. Garcia de Haro, Historia teologica del modernismo, Eunsa, Pamplona, 1972). 144 Papa PiusX, Enciclica Pascendi, 1907. 145 Idem, Enciclica Pieni l"animo
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
prețul de la norod, că-i greu unuia singur să facă atâtea daruri" (13.14-15)133*. La aceste ambiguități, s-au propus explicații, încă din Antichitate, deoarece acest amestec de suspiciune temătoare și generozitate excesivă n-a trecut neobservat. Cum se împacă imaginea feacienilor, salvatori de naufragiați, ospitalieri, generoși și cea a unui popor inadaptat, izolat de alți oameni, bănuitori și ostili cu străinii? A fost propusă ideea că teama de străini motivează o primirea cu mare risipă care funcționează precum o
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
de adjectivele prea colorate. Astfel, în Istoria R.P.R., manual pentru învățământul mediu (Editura de Stat Didactică și Pedagogică, 1952), Maiorescu apare ca principal organizator și ideolog al societății ieșene, iar „junimiștii conservatori erau sub influența ideologiei germane, care căuta să împace interesele burgheziei cu cele ale moșierimii [...], predomină orientarea conservatoare reacționară” (p. 424). în sfârșit, sunt editate și sinteze, cum este cea din 1955 (Istoria literaturii române) apărută la Editura de Stat pentru Literatură și Artă și care are ca autori
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
și refuzul de a admite existența diferitelor etnii a dus la conflicte și represiune. în plus, există un clivaj adânc între elita politică a statului, sovietizată, și „inteligenția” basarabeană care își revendică identitatea românească. Această situație creează necesitatea de a împăca tendințe asemănătoare Belarusului cu tendințe independentiste, rezultatul fiind prezența constantă a politicii identitare în dezbaterile despre consolidarea statului. Moștenirea postcolonială continuă să definească politica Moldovei. în cele din urmă, Kazahstanul prezintă o combinație de presiuni din partea „inteligenției” și a elitei
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
în ciuda pericolelor la care se expunea. Mihai Ungheanu fixează cheia de lectură a „Introducerii” sale în momentul în care vorbește despre Religie și naționalism (autor Olivier Gillet) ca despre o carte cu care „istoriografii și credincioșii cu greu se pot împăca”. Mihai Ungheanu crede, spre deosebire de Olivier Gillet, că Occidentul a ignorat două forme de „luptă anticomunistă”: opoziția și rezistența, privilegiind lupta stradală, rezistența armată și disidența. în viziunea acestuia, categoria rezistenței cuprinde o subramură, „rezistența în instituții”. în această subramură este
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
ei nu merită a fi consultate decât în „familie”, unde limbajul acestora poate fi înțeles și interpretat „corect”. Oricum, pentru BOR, istoria postdecembristă a adus timpuri triste. Nu mai este personaj principal nici ca victimă și nici ca agresor. Se împăca mai bine cu regimurile de extremă (de dreapta sau de stânga). Ea avea un limbaj universal pentru ambele direcții. Retorica sacerdotală antidemocratică, anticapitalistă și mesianică se potrivea de minune și pentru fasciști, și pentru comuniști. Acum este puțin mai greu
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
viziunea morală a lumii și de conștiința care judecă. Această conștiință este denigrantă și ipocrită și trebuie să-și recunoască propria finitudine și egalitatea cu conștiința judecată pentru ca iertarea păcatelor să fie posibilă ca o cunoaștere de sine care te împacă cu lumea și cu ceilalți. Interpretarea pozitivă a hermeneuticii psihologico-istorice este corodată de prezența inconștientului individual (Freud) și colectiv (Marx) sau a inconștientei "voințe de putere" (Nietzsche). Conștiința este discreditată: în spatele conștiinței stă regizoral, inconștientul. Conștiința este doar o fantoșă
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
XE "Mărculești" : „Mi-a povestit cum a omorât el cu mâna lui la Mărculești XE "Mărculești" vreo 1.300 și ceva de evrei... I-am făcut remarca cum putea să facă așa ceva că știa că era teolog și cum se Împacă morala creștină cu această chestiune. El mi-a făcut odioasa teorie rasială”33. Și, Într-adevăr, sublocotenentul Mihăilescu XE "Mihăilescu" absolvise seminarul, era fiu de preot și originar din Basarabia. Întrebat despre masacrul de la Mărculești XE "Mărculești" , căpitanul Ștefan Petriceu
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
Adăpostiți În majoritate În sinagogi, trăiesc Într’o promiscuitate nebănuită. 25-30 Într-o cameră mare. Fără ocupație, fără existență, fără un ban”. Situația a mii de văduve este deosebit de grea, scrie Cristian XE "Cristian, Solomon" , deoarece Încă nu s-au Împăcat cu pierderea suferită: „Mii de văduve se hrănesc cu o iluzie tragică: bărbații lor se vor mai Întoarce. Sunt, cu siguranță șașa credț, În lagăre nemțești secrete”. Învierea morților „Numai cine a fost la Iași, mult timp după masacrul din
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
În când, se Întorc acasă. Combinația de descinderi nocturne, percheziții, amenințări și pomenirea numelui fiului sau al soțului mort pentru care Încă nu se obținuse un certificat de deces a deteriorat starea sufletească a multor femei și părinți care se Împăcaseră deja cu gândul pierderii suferite. Acum, Într-un colț al sufletului s-a aprins o scânteie de speranță - că poate, cu toate acestea, dacă sunt căutați, poate, sunt În viață. Comunitatea nu s-a putut opune descinderilor pentru depistarea dezertorilor
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
partituri, și am ieșit pe ușă. Iar ea mi-a strigat "întoarce-te, că mă arunc de la etajul 5." Într-adevăr, locuia la etajul 5!... M-am întors, și mi-a spus "hai să mâncăm niște jeleuri, hai să ne împăcăm", iar după aceea m-a întrebat "ce s-a întâmplat, băiete, ce e cu tine?" Iar eu: "Domnișoară, nu vă mai băgați în tehnica mea!" Eu eram obraznic, și îi spuneam, și pe urmă mă întrebam "cum pot să fiu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
receptorului, cultura în domeniul artelor plastice, răbdarea. Și totuși, de-a lungul timpului, ați avut colaborări foarte bune cu mass-media cele 70 de emisiuni la radio, ciclul de rubrici televizate, care pretind un limbaj, totuși, accesibil. Cum ați reușit să împăcați discursul de specialitate cu discursul pentru publicul cu o cultură medie? D.H. Eu am un anume dispreț pentru afișarea calității de specialitate. Și nu numai eu. John Ruskin și alți mari reprezentanți ai breslei noastre trăiau același dispreț. Nu trebuie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
a făcut să cred că ceva nu e în regulă. Se potrivește cu faptul că ai recunoscut (tot în acel vis) că ai considerat-o cândva nedemnă de a fi o Marriott. Dintr-un anume motiv, erai nerăbdător să te împaci cu ea; datorită acelui considerent chiar prea nerăbdător, socot că gândul tău trebuie să fi fost totdeauna secret. Dar admirația ta vădită pentru ea m-a făcut să bănuiesc adevărul. De asemenea, interesant a fost și modul în care ai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85115_a_85902]
-
viață anterioară.“ „Cocker?“ „Nu cred. Oricum, nici amintiri așa de detaliate nu avea. Doar niște oi din trecutul lui îndepărtat. Putem deci bănui că a fost un ciobănesc.“ „Aha.“ „Așa, și, după câteva ședințe, sub hipnoză, căluțul budist s-a împăcat cu sine, și-a dat seama că nu-i nebun.“ „Da! Da!“ „Psihologul i-a explicat că, dacă a fost câine într-o viață anterioară, nu mai e cazul să se mai comporte așa și acum.“ „Și căluțul ce-a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]