13,635 matches
-
și o formă simetrică (ce evoluează cu o erupție psoriazică severă), în care sunt prinse minimum patru articulații simetrice, similare. Inflamația de tip psoriazic poate prinde și coloana vertebrală - spondilita psoriazică, cu formele cervicală, lombară, sacroiliacă. Artrita psoriazică afectează motricitatea, îndeosebi forma distructivă (sunt distruse oasele mici ale mâinii) ce evoluează cu dureri puternice, diformități și dizabilități. Grupul artritelor juvenile cuprinde inflamații articulare de etiologie neprecizată, ce debutează înaintea adolescenței și își continua evoluția și la vârsta adultă. Au fost clasificate
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
domnitorilor munteni nu le-a mai rămas decât să recunoască de bunăvoie suzeranitatea Înaltei Porți 63. Spre deosebire de Țara Românească, soarta Transilvaniei a fost strâns legată numai de ruta care se dirija dinspre Bosfor spre Câmpia Panonică. Depresiunea a fost conectată, îndeosebi, la convergența hidrografică din sudul Câmpiei Tisei datorită culoarului deschis de Mureș. Așadar, inevitabil, prin controlul exercitat asupra acestui punct nevralgic, Imperiul otoman nu avea cum să nu sensibilizeze Transilvania, care a devenit, la rândul ei, principat vasal Stambulului. În
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
viață era legat de refugiul prin munți și codri greu de străpuns. Nu întâmplător, țaratul bulgar, condus de o elită turcofonă, dar care s-a impus peste o populație slavă, a reușit să pătrundă adânc în Balcani. S-a extins îndeosebi spre sudul peninsulei în detrimentul Imperiului bizantin. Într-un astfel de context, poate fi explicată creștinarea slavilor, de către frații Chiril și Metodiu, ca petrecându-se undeva mult spre miazăzi, respectiv în zona Salonicului. După victoria de la Kleidion asupra țaratului bulgar, Bizanțul
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
fost firesc ca, mai târziu, metalurgia, apărută prin podișurile înalte ale zonei anatoliano iraniene și răspândită în împrejurimi, să capete, preponderent, valențe casnice la noi. În schimb, la societățile patriarhale, extragerii și prelucrării metalelor din Caucaz li s-au dat îndeosebi un rost militar (Hg R1b și R1a). Ca și în cazul comunităților matriarhale, totul devine explicabil dacă ne uităm cu atenție spre vârsta fragedă a prunciei și chiar a copilăriei lor. Nevoite să înfrunte, încă de la naștere, vitregiile naturii, aceste
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
spre consumator. Noua supremație a piețelor de consum nu se exprimă numai prin strategiile întreprinderilor, ci și prin funcționarea globală a economiilor noastre. Nu producătorii se află la originea recentei creșteri considerabile a prețului petrolului, ci extrema vigoare a cererii, îndeosebi din partea Statelor Unite și a Chinei. În momentul intensificării amenințărilor unor catastrofe ecologice, tema „consumului durabil” se bucură de un larg ecou, iar hiperconsumatorul apare ca un actor care trebuie responsabilizat de urgență, într-atât practicile sale excesive dezechilibrează ecosfera. De
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
în jurul anilor 1880 și se încheie odată cu al doilea război mondial. În prima fază, pe baza și în locul micilor piețe locale, se constituie marile piețe naționale, devenite posibile grație infrastructurilor moderne de transport și de comunicații: căi ferate, telegraf, telefon. Îndeosebi căile ferate au fost cele care, mărind regularitatea, volumul și viteza transporturilor spre uzine și spre marile orașe, au permis avântul comerțului pe scară mare, desfacerea ritmică a cantităților masive de produse, gestiunea fluxurilor de produse de la un stadiu de
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
ci în marcă, garantarea și calitatea mărfii fiind transferate pe seama fabricantului. Rupând cu vechea relație comercială dominată de negustor, faza I îl transformă pe clientul tradițional în consumator modern, în consumator de mărci susceptibil de a fi educat și sedus îndeosebi prin publicitate. Odată cu tripla invenție a mărcii, a ambalajului și a publicității, apare și consumatorul timpurilor moderne, cel care cumpără produsul fără intermedierea obligatorie a negustorului și care îl apreciază mai curând după nume decât după textură, cumpărând astfel o
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
în 1963, sub egida firmei Carrefour: erau 124 în 1972 și 426 în 1980. Expansiune considerabilă a parcului de mari suprafețe (supermagazine, hipermagazine) care s-a tradus prin creșterea părții lor din cifra de afaceri a comerțului, a celui alimentar îndeosebi: 20% în 1974, 30% în 1980. În tot cursul fazei II, aceste substitute comerciale invadează viața de zi cu zi: simultan, încep să se manifeste atât politici de diversificare a produselor, cât și procese ce vizează scurtarea timpului de viață
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
mai important decât semnele exhibate cu ostentație. Pe creasta acestui val uriaș, gustul pentru nou și-a schimbat sensul. Cultul noutății nu este, de fapt, câtuși de puțin de dată recentă: el s-a impus încă de la sfârșitul Evului Mediu, îndeosebi prin emergența modei. Dar, timp de secole, norma lui „ce e nou e și frumos” n-a depășit niciodată cercurile restrânse de privilegiați, valoarea ei constând în mare parte în valențele distinctive. Nu aceasta este și situația actuală. În primul
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
globalizarea întreprinderilor și cu rolul crescând al firmelor multinaționale: vânzările mondiale ale primelor 500 dintre ele s-au triplat între 1990 și 2001, în vreme ce PIB-ul mondial a crescut cu 50%. Faza III se bazează pe deschiderea spațiilor economice, concretizată îndeosebi prin schimbarea scalei operațiunilor de fuziune-cumpărare, prin cursa către creșterea externă, concentrarea crescândă a piețelor, febra internaționalizării. De unde și avântul întreprinderilor gigantice, cu numeroase mărci mondiale, care mobilizează uneori bugete pentru comunicare de același ordin de mărime ca și cheltuielile
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
privilegierea produselor echitabile și solidare? Adevărul este că imperativul vitezei și considerațiile etice, ipostazele critice față de mărci și de consumul „iresponsabil” sunt direct proporționale. Departe de a se eclipsa, idealurile normative devin active în noi teritorii, în cele ale consumului îndeosebi. În această privință, turbo-consumerismul trebuie prezentat nu atât ca o ordine ce face să dispară reculul subiecților, cât ca o dinamică ce favorizează distanțarea de prezent, responsabilizarea etică a cumpărătorului. Efectul Divatc " Efectul Diva" Dacă ideal-tipul turbo-consumatorului se impune, este
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
50-64 ani sunt la fel de bine echipați ca și cei mai tineri cu DVD-playere, cu aparate foto, cu camere de luat vederi digitale; ei recuperează întârzierea în privința dotării cu calculatoare și sunt tot mai dispuși să experimenteze mărcile și produsele noi, îndeosebi în domeniul alimentației ce vizează ameliorarea stării de sănătate. Înaintarea în vârstă era altădată asociată cu încetineala și cu inactivitatea, cu fidelitatea față de mărci și cu starea de subconsum: ea a devenit o perioadă a vieții caracterizată prin hedonism și
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
plăceri decât în momentul cumpărării sau la punerea în funcțiune, după care nu mai asigură decât un confort lipsit de plăceri. Devin ceva firesc, nici nu te mai gândești la ele. În mod asemănător, serviciile (sănătate, educație, divertisment) provoacă decepție îndeosebi prin degradarea calității lor medii sau printr-o calitate care nu corespunde așteptărilor 5. Cum reacționează consumatorii căzuți pradă acestor insatisfacții? O primă atitudine constă, bineînțeles, în căutarea a noi obiecte de consum. O a doua, în a se acuza
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
decepție. Aceasta există, bineînțeles, și încă pe scară mare: pur și simplu, ea nu se mai lasă gândită în cadrul fixat de Hirschman. Este într-adevăr remarcabil că decepțiile sunt astăzi suscitate mai puțin de bunurile durabile decât de cele fungibile, îndeosebi de alimente. Dovadă, criticile tot mai numeroase la adresa alimentelor industrializate, a fructelor și legumelor fără savoare. Iar mesele luate la restaurant sunt departe de a provoca întotdeauna entuziasmul. De altfel, se știe de câte decepții sunt urmate curele de slăbire
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
setea inalterabilă de obiecte, cât prin dificultatea de a fi, nu atât prin raporturile cu lucrurile, cât prin neîmplinirile din relația cu ceilalți și cu sine. Sărăcie și delincvență. Violența fericiriitc "Sărăcie și delincvență. Violența fericirii" Analizele precedente se aplică îndeosebi claselor mijlocii integrate pe piața muncii. Dar ce se întâmplă cu celelalte pături sociale, mai ales cu cele care, prin starea lor precară, sunt victime ale noilor forme de sărăcie? Evident, se impune o altă abordare. Când milioane de persoane
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
celei a ghetourilor și a sărăciei tradiționale. Chiar și exclusă din universul muncii, populația din inner cities și din periferiile de tristă celebritate împărtășește valorile individualiste și consumeriste ale claselor mijlocii, preocuparea pentru personalitatea individuală și realizarea de sine. Tinerii îndeosebi valorizează dimensiunea personală a consumului lor (îmbrăcăminte, muzică, divertisment), semnele apte să-i distingă de alte grupuri asemănătoare. Acum chiar și cei mai puțin privilegiați vor să aibă acces la semnele emblematice ale societății de hiperconsum și prezintă aspirații și
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
Este de netăgăduit că idealul unui corp suplu, tânăr, musculos îi face pe oameni să-și „lucreze” și să-și modeleze corpul, să exercite asupra lui constrângeri severe, la antipodul delăsării senzuale. Norma tiranică a siluetei le obligă, pe femei îndeosebi, să-și controleze permanent greutatea și alimentația, să vrea să-și remodeleze silueta, ajungând niște „sclave ale aparenței”. Așa stând lucrurile, a semnala aceste practici neoproductiviste nu pare a fi de-ajuns: ar mai trebui evaluată și aria lor socială
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
ideologia depășirii de sine. Divertismentele? Multe dintre ele funcționează, ca și activitatea productivă, după o logică a forcingului, a atacului susținut, a exploatării intensive a timpului, a spațiului și a corpului. Mass-media? Aceasta pune în scenă, prin programele de reality-show îndeosebi, un univers al învingătorilor și al învinșilor în care trebuie să fii cel mai bun, să realizezi performanțe pentru a deveni starul de mâine. Noile obiecte de consum? Vechiului model bazat pe pasivitatea consumatorului i se substituie un model de
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
și chei de lectură pentru modernitatea consumeristă, pe atât a rămas Nemesis, entitatea divină aleasă de vechii greci să reprezinte invidia, o figură periferică. Că boala este în continuare de actualitate o dovedesc totuși destui autori care au abordat subiectul, îndeosebi în ultima vreme. Rawls și Nozick i-au consacrat lucrări deosebit de importante 4. René Girard a inclus-o în teoria generală pe care a consacrat-o cupidității 5. Raymond Boudon a propus un model neoindividualist al comparației determinate de invidie
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
și invidia semenilor”, iată motivația de fond care îndeamnă la cumpărarea de bunuri scumpe 35. Nimeni nu va nega că aceste înclinații sunt vizibile și în zilele noastre; avem toate motivele să credem că așa va fi și în viitor, îndeosebi prin contribuția „noilor îmbogățiți” și a altor categorii de snobi. Totuși, apar și alte tipuri de cumpărături care, având la bază motivații mai personale, vizează, înainte de toate, experiențe mai rafinate, senzualiste și estetice. În cazul acesta, scopul este de a
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
buni? Ne îndoim. Nu suferim pentru că un mecanism pervers ne-a convins că trebuie să fim fericiți: eșecul, singurătatea, deziluziile sentimentale, plictisul, sărăcia, boala, moartea celor apropiați, toate aceste experiențe poartă în ele nefericirea, independent de orice poziționare ideologică și îndeosebi de „datoria de a fi fericit”. De îndată ce omul se debarasează de obligațiile comunitare, preocuparea sa irezistibilă pentru fericire nu poate decât să-i facă existența problematică și nesatisfăcătoare - acesta este destinul individului socialmente independent care, fără un suport colectiv sau
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
care nu se mai bazează pe politica prețurilor, ci pe tineret și pe un anumit stil de viață. Asupra acestei probleme, vezi Richard S. Tedlow, L’audace et le marché. L’invention du marketing aux Etats-Unis, Odile Jacob, Paris, 1997, îndeosebi pentru „războiul celor două Cola”, pp. 53-142. 6. Până în 1955, Coca-Cola nu era disponibilă decât în celebrul recipient de sticlă de mici dimensiuni imortalizat de Andy Warhol. Abia de pe la mijlocul anilor 1970 firma a înregistrat o cotitură, alegând o politică
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
parte constitutivă a acesteia (drepturile omului). Dimensiune fundamentală care nu lasă ca integralitatea realităților și experiențelor umane să cadă în consumabilul exhaustiv. 3. Asupra acestor probleme, cf. remarcabilul studiu al lui Yves Lambert, Dieu change en Bretagne, Cerf, Paris, 1985, îndeosebi pp. 355-383. 4. Françoise Champion, Martine Cohen, „Recompositions, décompositions. Le renouveau charismatique et la nébuleuse mystique-ésotérique depuis les années soixante-dix”, Le Débat, nr. 75, mai-august 1993. 5. Danièle Hervieu-Léger, Le pèlerin et le converti, Flammarion, Paris, 1999, pp. 180-181. 6
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
1995. 24. Françoise Champion, Louis Hourman, „Nouveaux mouvements religieux et sectes”, în Françoise Champion, Martine Cohen, Sectes et démocratie, Seuil, Paris, 1999, p. 85. 25. Reiau aici lectura foarte convingătoare a lui Tzvetan Todorov, Le jardin imparfait, Grasset, Paris, 1998, îndeosebi pp. 294-296 (trad. rom. Grădina nedesăvârșită: gândirea umanistă în Franța: eseu, Trei, București, 2002). 26. „Une pensée vient quand «elle» veut et non quand «je» veux”, Nietzsche, Par-delà le bien et le mal, I, 17. 27. Paul Valéry, Regards sur
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
proprii mesajului verbal. Aspectul formal vizează elementele de ordin fizic al verbalității, respectiv intensitatea, fluența, debitul, intonația. Astfe, intesnitatea este un indicator al fondului energetic, dar sugerează și calități cum ar fi hotărâre, fermitate, încredere în sine. Conduita reflexivă, vizează îndeosebi conduitele care reflectă poziția, atitudinea subiectului față de situația experiementală, față de sarcina dată, față de observator. Atitudinea față de situația experimentală poate fi de cooperare, participare motivată, cu interes, curiozitate sau dimpotrivă dezinteres, lipsă de implicare, plictiseală. Atitudinea față de sarcină poate fi caracterizată
ANALIZA EFICIENȚEI FORMĂRII ATITUDINILOR ÎN CADRUL LECȚIILOR DE EDUCAȚIE FIZICĂ LA ELEVII DIN CICLUL LICEAL. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Teodora Mihaela Iconomescu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_781]