5,677 matches
-
care se joacă de-a poezia când poezia-i neputință și durere mușchiul de oțel al morții un jurnal atroce ținut pe cruce de iisus o lampă de petrol luminând în grajd nevroza animalelor și iarăși neputință și durere cuțit înfipt în pieptul bibliei ca într-o pâine noi suntem niște morți și asta e o poezie ophelia plutind pe apă în rochia-i de mireasă cutia cu cremă de ghete pentru cizmele lui cronos lacrima melcului ce-și plânge consoarta
ÎNSEMNĂRI ATROCE by Dușan Petrovici () [Corola-website/Imaginative/6925_a_8250]
-
o prostituată. Și cu fiecare prostituată moartă încă un poet văduv. Ei nu au fost nefericiți în iubire și de aceea nu merită să fie priviți cu ochii ci cu palmele însângerate de stupoare sau de paharul îngrozit care-și înfige colții în obraz. Ei nu au fost niciodată aici în țara asta unde nu ești fericit decât atunci când femeile adorm ca într-un zâmbet schimonosit. Zilele lor fericite sunt mai urâte decât nopțile în care șobolanii îți recită sau
Poezie by Claudiu Soare () [Corola-website/Imaginative/7615_a_8940]
-
care m-a născut de mult mă spăl pe limbă cu apa care cîntă în mîinile lui iisus cînd o bea * dumnezeu din ce în ce mai curios și-a sumes mînecile cămășii de pînză de in pînă deasupra de coate după care a înfipt toate cele zece degete deodată în creștetul capului meu și mi-a întors capul pe dos nu mai am de ales voi umbla de-acum înainte printre semeni cu capul întors pe dos ca o floare sîngerîndă
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-website/Imaginative/8884_a_10209]
-
în față. Pielea nu li se face inflorecență, Zdrențuită de aerul care-o desparte Pînă la difracție. Unui pește închis îi sufli în față Și se deschide, copt de aer În mișcare de spin. Scoicile se desfac numai ca să-și Înfigă piciorul În nisip. Și pe-acela, încă, îl țin mereu Într-un înîuntru. N-au cîlcăi, Dar poate-o sî le creascî, Așa cum cresc coarnele, Mai tîrziu. Și-atunci, ele au grijî De momentul încă neîmplinit În saltul mutației. Melcesc
Poezii - Introducere intr-un vis (fragment) by Oana Olariu () [Corola-website/Imaginative/8836_a_10161]
-
și îi îmbogățește farmecul natural. Evoluția populației din punct de vedere numeric a fost, în general, ascendentă, cu excepția unor perioade când populația a fost în stagnare sau chiar în scădere. Bozovicenii au dovedit de-a lungul secolelor că sunt puternic înfipți în glia strămoșească a locurilor în care s-au născut și au trăit. Nu au părăsit-o nici atunci când, spun bătrânii, datorită lipsurilor acute generate de războaie, au fost nevoiți să-și mănânce propriile opinci, pe care le-au fiert
Bozovici, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301073_a_302402]
-
aducă apă de la una dintre aceste fântâni. Cei doi frasini de lângă casă Era obiceiul, din motive practice dar probabil și magice, să se planteze lângă casă unul, doi sau mai mulți frasini, un copac de esență tare cu rădăcinile puternic înfipte în pământ și cu viață de câteva sute de ani. Acești copaci protejau casa de intemperii, iar în verile fierbinți produceau o umbră binefăcătoare. Se mai plantau doi frasini la intrarea în gardul șurii, copaci care țineau vramnița-poarta de la intrare
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
are nu mai puțin de nouă turle adevărate și patru mini-turle, dintre care turnul principal are 83,7 metri. Temelia este construită pe o placă imensă de beton armat, care este susținută de peste 1.000 de piloni de beton armat, înfipți până la 20 m adâncime sub placa de beton. Construcția are o lungime de 63 m și o lățime de 32 m. Cele 7 clopote au o greutate totală de 8.000 kg și au fost confecționate dintr-un material adus
Catedrala Mitropolitană din Timișoara () [Corola-website/Science/301562_a_302891]
-
M. Gavrilescu subliniind compoziția bicarbonică și a hidrogenului sulfurat. Aspectul depresionar al zonei, ca și prezența apei sulfuroase hipotermale sunt factori care determină o floră și o fauna specifică acestei turbării. În margina bălților se găsesc anumite plante cu rădăcinile înfipte în mal care favorizează formarea nămolului. Cercetările întreprinse au dovedit că sub stratul de vegetație existent se formează un nămol fluid negru-cafeniu. În cazul turbăriei din Bala pe traseul canalelor prin care se scurge apă sulfuroasa se pot evidenția acumulări
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
se întind rufele la uscat. Pereții sunt văruiți și cu un brâu negru tras jos, înafară de peretele din dosul casei, care este totdeauna nevăruit. Are însă trei cruci albe trase cu bidineaua înmuiată în var. În bârnele pereților sunt înfipte niște penițe de lemn, numite „puricei”, pe care se sprijină lutul (tencuiala). Ușile sunt foarte rudimentare, au încuietori și chei de lemn. Ferestrele sunt mici și fixe, au drugi de lemn prinși în cruce. Casele vechi au trei încăperi: o
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
Neamțului"" și găsește aici doar câteva ziduri pustii și sparte de vremuri ""peste mormanul de ruini prăbușite-n curtea cetății, pe ai cărei păreți au strălucit odinioară armurile grele ale cavalerilor de Malta"", singurele rămase din cuibul de vulturi ""puternic înfipt în creștetul unui grind stâncos, având în spate întunecime de codru, în față prăpastie sub metereze-înalte, și vedere largă pe toată valea"". Scriitorul rememorează momentele de glorie prin care a trecut cetatea: sosirea aici a lui Ștefan cel Mare, rănit
Cetatea Neamț () [Corola-website/Science/300811_a_302140]
-
cu acest loc, bătrânul Dumitru Bodea povestește o legendă auzită de la bunicul său. Se spune că un crai în trecere pe aici a poposit pe una din stânci. De pe vârful ei și-a zvârlit cu putere toporul care s-a înfipt, foarte departe, într-o zonă de câmpie, cu ,toporâștea” în pământ. Din ,toporâște” a crescut un măr roșu, iar în locul respectiv s-a întemeiat localitatea Oradea Mare-Măr Roșu. După ce a azvârlit toporul, craiul a coborât călare de pe stâncă. Se văd
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
respectiv s-a întemeiat localitatea Oradea Mare-Măr Roșu. După ce a azvârlit toporul, craiul a coborât călare de pe stâncă. Se văd și astăzi în piatră urmele calului care a ,răpăgat” adică a alunecat. Spre poale, craiul s-a oprit și a înfipt paloșul într-o stâncă și s-a așezat pe un scaun de piatră la masă de piatră ca să se ospăteze și să se odihnească dar numai pentru puțină vreme, apoi a ruculit” cu calul mai departe. După întemeierea satului și
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
întoarcă fără a fi lovit cu mingea, altfel ei vor ieși „afară” (Florian Ianc). „Dodolița” este un joc la care participă doar doi copii. Ei aruncă pe rînd un cuțit sau un briceag în diferite poziții astfel încât acesta să rămână înfipt în pământ. Când unul dintre copii „buctează” adică greșește, celălalt îi va lua locul continuând jocul de la poziția la care a „buctat” partenerul său. Jocul „De-a ascunselea” se numește „Cucusteaua” și se desfășoară după modelul tradițional cu deosebirea că
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
halucinația dispărea așa că nu s-a putut săpa mai departe și s-a renunțat(Ana Bodea). Aceeași sursă povestește că a auzit despre un locuitor mai îndrăzneț, care cu mulți ani în urmă a văzut o astfel de flacără. A înfipt un cuțit în pământ până la plăsele și a pornit spre locul respectiv. Acolo a dat peste un om foarte solid, îmbrăcat cu o „bitușe”, așezat pe o piatră lângă groapa unde se aflau banii. „Paznicul” l-a întrebat ce caută
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
a fost construită pe locul unei alte biserici datând din perioada lui Ștefan cel Mare. Ea a fost construită în poiana unei păduri seculare, după vechea tradiție, prin care se spune că Domnitorul trăgea cu arcul, iar în locul unde se înfige săgeata, se așeză Masa Sfântului Altar al bisericii. Dovadă că și astăzi se poate admira acel trunchi de stejar multisecular unde s-a înfipt săgeata. Interiorul bisericii păstrează icoane vechi și valoroase din sec.XVII - XVIII pictate atât pe lemn
Grumezoaia, Vaslui () [Corola-website/Science/301887_a_303216]
-
după vechea tradiție, prin care se spune că Domnitorul trăgea cu arcul, iar în locul unde se înfige săgeata, se așeză Masa Sfântului Altar al bisericii. Dovadă că și astăzi se poate admira acel trunchi de stejar multisecular unde s-a înfipt săgeata. Interiorul bisericii păstrează icoane vechi și valoroase din sec.XVII - XVIII pictate atât pe lemn în ulei, cât și pe piele și pânză. Catapeteasma este pictată pe piele, scoțând în relief icoanele praznice și ale prorocilor, iar în partea
Grumezoaia, Vaslui () [Corola-website/Science/301887_a_303216]
-
Așa a luat ființă satul Câmpu Părului. La început, oamenii stăteau în bordeie săpate în pământ și acoperite cu paie. În perioada interbelică, satul a cunoscut o ușoară înflorire a civilizației, unii dintre săteni construindu-și case din paiantă (se înfigeau în pământ două rânduri de țăruși din lemn, între care se băga lut amestecat cu paie). Abia după cel de-al Doilea Război Mondial, satul Câmpu Părului se dezvoltă cu adevărat, aproape toți locuitorii făcându-și case din cărămidă. În jurul
Câmpu Părului, Olt () [Corola-website/Science/301958_a_303287]
-
de piatră se află un alt cerc, dar de această dată constituit din 84 de stâlpi de lemn, așezați la 35 - 40 cm unul de celălalt, al căror diametru, la nivelul solului era de apoximativ 40 cm; acești stâlpi erau înfipți în pământ până la adâncimea de 1,40 - 1,60 m. Fiecare avea la bază câte un bloc de calcar, cu menirea de a susține stâlpul și de a-l împiedica sa se afunde; porțiunea de stâlp care se găsea în
Fortărețe dacice din Munții Orăștiei () [Corola-website/Science/296766_a_298095]
-
afunde; porțiunea de stâlp care se găsea în pământ avea, de cele mai multe ori, formă circulară, iar partea care se ridica deasupra solului era cioplită în patru muchii, permițând realizarea unui perete circular cu lipitură de lut; în fiecare stâlp erau înfipte piroane terminate în inel sau în "L", cu floare mare, rotundă sau rectangulară. Spre deosebire de cercurile de piatră, cercul stâlpilor de lemn este întrerupt de 4 praguri, marcate prin blocuri de calcar, ce constituiau intrările în acest spațiu. Sanctuarul mai avea
Fortărețe dacice din Munții Orăștiei () [Corola-website/Science/296766_a_298095]
-
calcar, ce constituiau intrările în acest spațiu. Sanctuarul mai avea, în centrul său, un șir de 34 de stâlpi de lemn, aranjați în forma unei potcoave orientată cu deschiderea spre sud-est. Stâlpii sunt identici cu cei din cercul precedent, fiind înfipți în pământ ceva mai sus și, de asemenea, sprijiniți pe câte un bloc de calcar. La câțiva metri de sanctuarul mare circular, s-a dezvelit sanctuarul mic circular, al cărui diametru este de 12,5 m. El este constituit din
Fortărețe dacice din Munții Orăștiei () [Corola-website/Science/296766_a_298095]
-
într-o întrecere cu exploratorul englez Robert Falcon Scott, care a ajuns și el la Pol - cu 35 de zile după Amundsen. Pe drumul de întoarcere exploratorul englez și-a pierdut viața. La data de 14 decembrie 1911, Amundsen a înfipt steagul norvegian în pământul inaccesibil până atunci. La data de 13 ianuarie 2006, a avut loc inaugurarea primei stații românești permanente de cercetare și explorare din Antarctica, Stația Law-Racoviță. Baza Română de Cercetări Antarctice Law-Racoviță a fost oferită României de către
Antarctida () [Corola-website/Science/298562_a_299891]
-
un mal abrupt, macedonenii i-au pus pe fugă pe perși, după o luptă crâncenă dintre cele două cavalerii, în cursul căreia Alexandru a fost de câteva ori în pericol de moarte, mai ales atunci când un general persan și-a înfipt sabia in coiful lui, iar Alexandru l-a străpuns cu sulița pe atacator. Perșii credeau că macedonenii le căzuseră în capcană, odată ce traversau râul. Astfel, cavaleria persană a atacat. După lupte grele, distanța dintre cele două armate inamice s-a
Alexandru cel Mare () [Corola-website/Science/299226_a_300555]
-
metri. În perioada napoleoniană, baioneta ajungea la 17 inch (43 cm) lungime, fiind atașată unei muschete de 2 metri lungime, ansamblul atingând dimensiunile unei sulițe sau halebarde de pedestraș din vremurile vechi. Primele baionete erau de tip "cep". Baionetele se înfigeau direct în țeava muschetei. În acest fel, nu se mai putea trage cu muscheta. Mai târziu, baionetele de tip "mufă" erau montate în paralel cu teava muschetei. Baioneta se monta pe țeavă cu ajutorul unei piese în formă de inel care
Baionetă () [Corola-website/Science/299397_a_300726]
-
răscolitoare pentru unul din argații săi, plin de o vitalitate animalică ce-i provoacă cele mai ciudate reverii. Scena cheie a romanului e cea în care femeia, prezentă la un festival al toamnei unde tineri dezbrăcați interpretează dansuri rituale, își înfige unghiile în pielea iubitului ei Saburo, amestecând iubirea și durerea, într-o combinație specifică romanelor lui Mishima. Unitatea de caracter a personajului narator este scoasă în evidență de banalitatea celorlalte personaje și de natura înconjuratoare, surprinsă în plină înflorire. Romanul
Yukio Mishima () [Corola-website/Science/298874_a_300203]
-
în agonie se citea ceva inexplicabil, ceva ce ea vedea pentru prima dată. Reiko și-a dat seama că și ea va simți gustul dulce-amar al principiului moral în care soțul ei credea. Și-a adunat puterile și și-a înfipt lama pumnalului adânc în gât.” Dacă "Patriotism" a marcat debutul lui Mishima pe scena politică, ce l-a determinat s-o scrie în acei ani? Chiar înainte cu un an de publicarea povestirii, Japonia trecea printr-o perioadă agitată, reprezentată
Yukio Mishima () [Corola-website/Science/298874_a_300203]