6,513 matches
-
așezare se afla pe coastele de vest ale dealului Burduganul în punctul Ciobănești, vizavi de latura de E - NE a Cetățuii. Locuitorii acestor două așezări deschise au utilizat inițial locul de pe Cetățuia, întărit în mod natural și ulterior artificial cu șanțuri de apărare, valuri și palisade, pe latura de S - SV, iar în a doua etapă au procedat la fortificarea completă a platoului.” Anișoara Trincă Buruiană, "Pocreaca - File de monografie", Ed. Junimea Iași 2003
Pocreaca, Iași () [Corola-website/Science/301300_a_302629]
-
în satul Domnița. Tot în 1968, comuna a fost trecută la județul Iași, în alcătuirea actuală. Singurul obiectiv din comuna Țibana inclus în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monument de interes local este situl arheologic din punctul „Între Șanțuri”, pe un platou înalt aflat la nord-nord-est de satul Poiana Mănăstirii, unde au fost găsite urmele unei cetăți din secolele al IV-lea-al III-lea î.e.n. (perioada Latène).
Comuna Țibana, Iași () [Corola-website/Science/301315_a_302644]
-
Țibănești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local. Cinci dintre ele sunt situri arheologice: situl de la „Suhatul Glodenilor” ( est de satul Glodenii Gândului); situl de la „Seliștea” ( sud-est de satul Vălenii); situl de „la Șanțuri” (marginea de nord-vest a satului Țibănești); cel de la „Cuibul Hultanului” ( nord-nord-vest de școala generală din Jigoreni); și situl de la „Grindu-Piersicărie” (1 km nord de aceeași școală. Siturile cuprind urme așezări începând cu eneoliticul final și sfârșind cu perioada medievală. Celelalte
Comuna Țibănești, Iași () [Corola-website/Science/301316_a_302645]
-
Revoluția din 1848 atinge și Izvinul,astfel că în 29.10.1848,imperialii,prind pe notarul din Izvin,cu numele de Wedlinghen;totodată iau locuitorii satului,pe care-i obligă să îndeplinească munci de robota la ridicarea întăriturilor și săparea șanțurilor cetății Timișoara,mai precis în Mehala. Incepind cu primăvara anului 1849,izvinenti,recheseni și remeteni,în număr de 2000 de oameni,au prestat lucrări de robota în tabăra generalului Weesey,din Pădurea Verde,care a ținut Timișoara sub asediu pînă
Izvin, Timiș () [Corola-website/Science/301371_a_302700]
-
40 m, a fost o construcție ridicată exclusiv din lemn, cu clădiri înălțate deasupra unor tălpi așezate pe stânca ñiabilă a dealuluiîn prealabil nivelatăîn porțiunile necesare. Nu a apărut nici un indiciu asupra prezenței construcțiilor din zid și nici o mmă de șanțuri de ñmdație destinate temeliilor de piatră sau lemn. Cetatea este înconjurată de un șanț de apărare cu traseu oval, ce conservă o adâncime care variază între 2 și 6 m, în raport cu curtea irlterioară, având lățimea cuprinsă între 7 și 10
Gladna Română, Timiș () [Corola-website/Science/301365_a_302694]
-
unor tălpi așezate pe stânca ñiabilă a dealuluiîn prealabil nivelatăîn porțiunile necesare. Nu a apărut nici un indiciu asupra prezenței construcțiilor din zid și nici o mmă de șanțuri de ñmdație destinate temeliilor de piatră sau lemn. Cetatea este înconjurată de un șanț de apărare cu traseu oval, ce conservă o adâncime care variază între 2 și 6 m, în raport cu curtea irlterioară, având lățimea cuprinsă între 7 și 10 m. Curtea interioară a fortificației are dimensiunile de 10/10 m. Rezultatele cercetărilor au
Gladna Română, Timiș () [Corola-website/Science/301365_a_302694]
-
Pașa a înaintat prudent către București. Cum intenția lui era să transforme Țara Românească în pașalâc, Satîrgi Mehmed Pașa a fost numit beilerbei și a primit sub comandă o garnizoană puternică de 10.000 de oameni, care trebuia să construiască șanțuri de apărare și valuri din pământ întărit cu bârne și cu căptușeală din lemn. După acest moment, Sinan Pașa s-a îndreptat către Târgoviște, unde a ajuns în primele zile ale lui septembrie. Și aici a ordonat construirea unor întăriri
Bătălia de la Călugăreni () [Corola-website/Science/301421_a_302750]
-
al XIV-lea, în momentul apariției pericolului otoman. Sistemul de fortificații medievale cuprindea așezări fortificate (curți domnești, mănăstiri cu ziduri înalte, precum și cetăți de importanță strategică) în scop de apărare, întărite cu ziduri de piatră, valuri de pământ sau având șanțuri adânci. Cetatea a fost construită la sfârșitul secolului al XIV-lea de Petru I Mușat, a fost fortificată în secolul al XV-lea de Ștefan cel Mare și distrusă în secolul al XVII-lea (1675) de Dumitrașcu Cantacuzino. În prezent
Cetatea de Scaun a Sucevei () [Corola-website/Science/300020_a_301349]
-
fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015, având codul de clasificare și fiind alcătuită din următoarele 4 obiective: La acestea se adaugă un sit arheologic, Platoul din fața Cetății de Scaun, care este localizat la "Câmpul Șanțurilor", la marginea de est a orașului și pantele de nord ale dealului și datează din epoca medievală (sec. XIV-XVII). Acest sit arheologic are codul de clasificare SV-I-s-A-05390. În anul 1388, voievodul Petru I Mușat (1375-1391) a mutat capitala Principatului Moldovei
Cetatea de Scaun a Sucevei () [Corola-website/Science/300020_a_301349]
-
cărămidă sfărâmată. Au mai fost întrebuințate în masa de zidărie și bârne din lemn de stejar pentru a evita fisurarea zidurilor în urma tasării. Pe latura de est, la o distanță de aproximativ 4 metri de ziduri, a fost săpat un șanț de apărare cu o adâncime variabilă, în jur de 10 metri. În castel se intra printr-o poartă semicirculară (cu raza de 1,5 m) aflată pe latura de sud. Castelul avea în mijloc o curte interioară largă. În interiorul cetății
Cetatea de Scaun a Sucevei () [Corola-website/Science/300020_a_301349]
-
înconjurau laturile de vest, sud și est ale primei fortificații; latura de nord se afla pe un pinten de deal, iar zidurile de pe această latură erau deja pe marginea dealului. Zidul de incintă avea înălțimea de 15 m față de fundul șanțului de apărare, fiind prevăzut cu creneluri (goluri de tragere) plasate în partea inferioară. Un zid lega bastionul din sud-vest a fortului mușatin cu bastionul din colțul de sud-vest a zidului de incintă construit de Ștefan cel Mare. Pentru a evita
Cetatea de Scaun a Sucevei () [Corola-website/Science/300020_a_301349]
-
fiind prevăzut cu creneluri (goluri de tragere) plasate în partea inferioară. Un zid lega bastionul din sud-vest a fortului mușatin cu bastionul din colțul de sud-vest a zidului de incintă construit de Ștefan cel Mare. Pentru a evita prăbușirea peretelui șanțului de apărare de pe latura de est, a fost construită o contraescarpă (un zid de piatră, cu rol de sprijin). În vara anului 1476, Cetatea Sucevei a fost asediată de oștile turcești, conduse de sultanul Mahomed al II-lea, fiind avariată
Cetatea de Scaun a Sucevei () [Corola-website/Science/300020_a_301349]
-
cu ziduri semicirculare. În septembrie 1477 a fost pusă o pisanie cu stema Moldovei pentru a aminti de lucrările de refacere întreprinse după asediul din 1476. Fragmente din pisanie au fost găsite cu prilejul lucrărilor de restaurare din anul 1971. Șanțul de apărare a fost mult lărgit, fiind extins și pe laturile de sud și vest , cea de nord aflându-se pe un pinten de deal după cum am spus mai înainte. Acest fapt nu a permis umplerea cu apă a șanțului
Cetatea de Scaun a Sucevei () [Corola-website/Science/300020_a_301349]
-
Șanțul de apărare a fost mult lărgit, fiind extins și pe laturile de sud și vest , cea de nord aflându-se pe un pinten de deal după cum am spus mai înainte. Acest fapt nu a permis umplerea cu apă a șanțului de apărare, ea putându-se scurge pe latura de nord. Intrarea în cetate a fost mutată pe latura de nord-est, unde a fost construit peste șanțul săpat cu aproape un secol în urmă un pod cu o parte fixă și
Cetatea de Scaun a Sucevei () [Corola-website/Science/300020_a_301349]
-
după cum am spus mai înainte. Acest fapt nu a permis umplerea cu apă a șanțului de apărare, ea putându-se scurge pe latura de nord. Intrarea în cetate a fost mutată pe latura de nord-est, unde a fost construit peste șanțul săpat cu aproape un secol în urmă un pod cu o parte fixă și una mobilă, suspendat pe doi piloni. Odată trecut podul, vizitatorii nepoftiți dădeau de o capcană unde puteau să-și piardă viața. După capcană, au fost construite
Cetatea de Scaun a Sucevei () [Corola-website/Science/300020_a_301349]
-
în teracotă. Pe latura de est, în dreptul bastionului, a fost construită o încăpere destinată a fi pulberărie (depozit de praf de pușcă). Pe platou, la 1 km distanță de cetate, au fost construite întărituri pentru apărare, constând din gropi și șanțuri mari care au fost nivelate în timp. Cetatea a fost asediată din nou în anul 1485 de armatele otomane, apoi în perioada 26 septembrie - 19 octombrie 1497 de oștile poloneze conduse de regele Ioan Albert. Nici unul dintre atacuri nu a
Cetatea de Scaun a Sucevei () [Corola-website/Science/300020_a_301349]
-
din anul 2005, în cetate sunt găzduite expoziții temporare de pictură sau expoziții cu figuri de ceară pe teme diverse. Cetatea de Scaun a Sucevei este formată din mai multe elemente componente. Între cetate și restul platoului se află un șanț de apărare, ale cărui pereți dinspre platou de pe latura de est au fost consolidate cu o contraescarpă. O astfel de construcție a existat și pe latura de sud, dar s-a prăbușit. Pe latura de vest și pe cea de
Cetatea de Scaun a Sucevei () [Corola-website/Science/300020_a_301349]
-
ca la monotreme, nu are un corp calos între emisferele cerebrale caracteristic placentarelor. Emisferele cerebrale sunt relativ mici. Cele două emisfere cerebrale sunt unite printr-o comisură anterioară, care este foarte dezvoltată. Encefalul are neopaliul slab dezvoltat și neted, fără șanțuri. Inteligența marsupialelor este redusă în raport cu cea a placentarelor. le au lobii olfactivi bine dezvoltați (de tip macrosmatic). Ochii după structură nu se deosebesc de ochii mamiferelor superioare; membrană nictitantă este prezentă și de multe ori slab dezvoltată. Sclera formată din
Marsupiale () [Corola-website/Science/300102_a_301431]
-
jumătate a secolului al XIII-lea. Incinta inițială includea spre nord-vest un turn de poartă rectangular, prevăzut cu hersă (ale cărei urme sunt încă vizibile) și completat probabil de un pod mobil. Contemporane cu prima incintă erau probabil și un șanț adânc de 3 m și lat de 10 m, și un turn patrulater de pe latura de sud. Într-o altă etapă, care aparține tot reședinței nobiliare, a fost ridicată capela, datată cu monede din vremea regilor Bela al IV-lea
Câlnic, Alba () [Corola-website/Science/300233_a_301562]
-
este vândută de către Johann Geréb de Vingrad comunității săsești, care o cumpără. În a doua jumătate a secolului al XVI-lea fortificația a fost adaptată noilor cerințe, o dată cu răspândirea armelor de foc: este ridicată a doua incintă, în escarpa vechiului șanț, iar donjonul este înălțat cu încă un etaj. Tot atunci se ridică barbacana și turnul-bastion în formă de potcoavă, și se înalță prima curtina primară. În același timp, o dată cu demontarea parțială a drumului de strajă, au fost adosate cămări de
Câlnic, Alba () [Corola-website/Science/300233_a_301562]
-
determinat aspectul actual neogotic. Înăuntru se mai păstrează două tabernacole și portalul gotic al sacristiei. În jurul donjonului exista o incintă ovală cu un turn spre sud și cu un turn poartă la nord, iar în jurul curtinei a fost săpat un șanț de apă. Probabil că mâna de lucru era locală, de vreme ce în anul 1291, pe când se făceau lucrări de restaurare la catedrala din Alba Iulia, trei dulgheri sași din împrejurimi au construit căpriorii noului acoperiș. Fortificația de la Câlnic este astăzi pe
Câlnic, Alba () [Corola-website/Science/300233_a_301562]
-
pâraielor ce se scurg de pe versanți și prezintă pante dificile care în timpul precipitaților se transformă în mici torente și care transportă importante cantități de sol și pietriș pe care îl depun în zona joasă. Pe aceste străzi lipsesc trotuarele și șanțurile de scurgere a apelor pluviale. Pentru îmbunătățirea circulației se impune de urgență construirea a încă două poduri pentru circulația între cele două maluri ale râului, unul în zona școlii și altul în Suseni. Circulația pietonală între cele două maluri se
Geoagiu de Sus, Alba () [Corola-website/Science/300243_a_301572]
-
obiective: monumentul eroilor satului - pe terenul aparținând școlii; construcția a două poduri și a două punți pietonale; devierea traseului DC 78 în vederea asigurării unei bune circulații; construirea unor noi străzi în intravilan; modernizarea prin reprofilare, împietruire sau pavare, executarea de șanțuri și rigole de scurgere a apelor pluviale, executarea de trotuare acolo unde elementele geometrice o permit. Este propusă de-asemenea extinderea rețelei de alimentare cu apă a întregii localități, construirea unei rețele centralizate de canalizare, introducerea gazului metan. Prima atestare
Geoagiu de Sus, Alba () [Corola-website/Science/300243_a_301572]
-
km. Străzile satului în lungime totală de 6 Km au trasee foarte neregulate urmând fie curbele de nivel fie văile pârâielor ce se scurg de pe versanți, multe din ele sunt „înfundate”, au lățimi mici, pante accentuate lipsindu-le trotuarele și șanțurile de scurgere a apelor pluviale. Multe din ulițele satului în perioadele cu precipitații se transformă în mici torenți care prin eroziune de multe ori le transformă în ravene îngreunând mult circulația și accesul în gospodăriile limitrofe. Alunecările de teren ce
Geomal, Alba () [Corola-website/Science/300244_a_301573]
-
de teren ce afectează vatra satului au urmări negative și asupra stării ulițelor din vatră, a podețelor ce deservesc drumurile aducându-le într-o stare avansată de degradare. Lățimea celor mai multe din ulițele satului nu permite executarea trotuarelor pietonale și a șanțurilor de scurgere. Zona rezidențială cu clădiri ocupă în mare parte teritoriul intravilanului, are clădiri de tip rural ce ocupă 90% din intravilan, în ea incluzându-se locuințele, gospodăriile anexe terenurilor agricole, dotările social culturale: biserica, școala, căminul cultural, punctul sanitar
Geomal, Alba () [Corola-website/Science/300244_a_301573]